Alegeri Locale Brăila 2024. Cine sunt candidaţii la funcţia de primar în oraşul de la Dunăre. La Vişani, Calu trage pentru al 9-lea mandat

10 candidaţi se luptă în voturile cetăţenilor pentru şefia primăriei Brăila pentru următorii 4 ani. Printre ei se numără Dragomir Viorel-Marian, actualul primar susţinut de PSD, care este la al doilea mandat. Contracandidatul principal este Canciu Cătălin, de la PNL. Aflate în coaliţia de guvernare, cele două mari partide mizează pe candidaţi proprii la alegerile locale din oraşul de la Dunăre.

Alegeri locale Brăila 2024. Lista candidaţilor la Primărie

Canciu Cătălin (PNL)
Dragomir Viorel-Marian (PSD)
Cîrligea Florin-Eugen (AUR)
Bucă Dorin (PNCR)
Musceleanu gabriel-Monu ( Partidul S.O.S România)
Gurgu Marcel (PSR)
Ciocan Nicuşor (USR)

Alegeri locale Brăila 2024. Partidele care propun candidaţii la Consiliul Local

Alianţa Dreaptă Unită USR- PMP- Forţa Dreptei
Alianţa pentru Unirea Românilor
Partidul Naţional Conservator Român
Partidul Naţional Liberal
Partidul S.O.S România
Partidul Social Democrat
Partidul Socialist Român

Alegeri Locale Brăila 2024. Opt candidaţi aleargă pentru şefia Consiliului Local

În judeţul Brăila sunt aşteptaţi la urne, la alegerile locale şi europarlamentare din 9 iunie, un număr de 272.665 de alegători, dintre care 272.393 sunt pe listele electorale permanente, iar 272 pe listele complementare.

Pentru preşedinţia Consiliului Judeţean Brăila s-au înscris opt candidaţi, între care actualul preşedinte al CJ Brăila, Iulian Francisk Chiriac (PSD), care candidează pentru al treilea mandat, ceilalţi candidaţi fiind Alexandru Popa (PNL), Antoneta Ioniţă (Alianţa Dreapta Unită), Adrian Rărureanu (Partidul S.O.S. România), Gela Gavrilă (PUSL), Marian Simion (Partidul AUR), Neculai Fătu (PSR) şi Ionuţ Valentin Andrei (PNCR).

La Primăria Municipiului Brăila sunt înscrişi şapte candidaţi, între care actualul primar Marian Viorel Dragomir (PSD), care candidează pentru al treilea mandat, ceilalţi candidaţi fiind Cătălin Canciu (PNL), Gabriel Monu Musceleanu (S.O.S. România), Nicuşor Ciocan (Alianţa Dreapta Unită), Florin Eugen Cîrligea (Partidul AUR), Marcel Gurgu (PSR) şi Dorin Bucă (PNCR).

La Consiliul Local Municipal Brăila au depus candidaturi 9 partide sau alianţe politice şi un candidat independent: PNL, PSD, AUR, ADU, S.O.S. România, PSR, PNCR, PRP, PUSL şi candidatul independent Sorin Gălbinaş. În viitoarea legislatură, CLM Brăila va avea 23 de consilieri, faţă de 27 câţi sunt în prezent.

Cel mai longeviv primar în funcţie din judeţul Brăila este Petrică Calu (PSD), din comuna Vişani, care candidează pentru cel de-al nouălea mandat.

Alegeri Locale Brăila 2024. Curiozităţi de la Dunăre

Cei mai mulţi candidaţi la funcţia de primar în judeţul Brăila sunt în comuna Chiscani, respectiv opt. Câte şase candidaturi la funcţia de primar sunt în localităţile: Cazasu, Tudor Vladimirescu şi Victoria, iar câte cinci candidaţi sunt în localităţile: Dudeşti, Gropeni, Salcia Tudor, Stăncuţa, Traian şi Tufeşti. În şase localităţi sunt doar câte doi candidaţi la funcţia de primar: Bordei Verde, Cireşu, Frecăţei, Mircea Vodă, Vişani şi Zăvoaia.

În ceea ce priveşte femeile care candidează la alegerile locale din 9 iunie, în judeţul Brăila, acestea sunt în număr de 29. În municipiul Brăila nu este niciun candidat femeie la funcţia de primar, în timp ce la funcţia de preşedinte al CJ Brăila sunt două femei care candidează, Antoneta Ioniţă (Alianţa Dreapta Unită) şi Gela Gavrilă (PUSL). În oraşul Făurei sunt trei candidaţi la funcţia de primar, între care o femeie, Virginia Stănescu, fost primar în mandatul 2008-2012, care acum candidează din partea AUR. În oraşul Însurăţei sunt cinci candidaţi la funcţia de primar, între care două femei, Elena Gheorghe (PNL) şi Florentina Carşote (PSD). În oraşul Ianca sunt doar trei candidaţi, între care nicio femeie.

Din cei 8 candidaţi din comuna Chiscani, patru sunt femei: Geanina Pospai (PSD), Alina Macoviciuc (AUR), Emanuela Cristina Zahari (S.O.S. România) şi Ginetta Tannous (Forţa Dreptei).

Candidaţi femei mai sunt la: Cireşu - Ana Şerbu (Partidul AUR), Dudeşti - Sorina Strîmbianu (independent), Romanu - Steluţa Ioniţă (PNL), Romanu - Nicoleta Mihăilă (PSD), Salcia Tudor - Lina Şerbu (Alianţa Dreapta Unită - PMP), Siliştea - Daniela Cadîr (PNL), Stăncuţa - Simona Mirela Rusu (USR), Tudor Vladimirescu - Elena Constantin (S.O.S. România), Tufeşti - Silviana Agapie (Partidul Verde), Unirea - Mariana Manea (USR), Unirea - Teodora Puia (PSD), Vădeni - Stanca Coman (PSD), Vădeni - Adela Mirela David (PNL), Vădeni - Elena Avarvarei (Partidul AUR), Victoria - Ioana Mateescu (independent), Vişani - Liliana Băbeanu (PNL), Viziru - Ana Cornelia Măcrineanu (PNL) şi Daniela Mariniuc (Partidul AUR).

Pe 9 iunie, alegătorii din judeţul Brăila sunt aşteptaţi la urne în 284 secţii de votare, dintre care 140 în municipiul Brăila şi celelalte în localităţile din judeţ. Cei mai mulţi alegători înscrişi pe listele electorale din municipiul Brăila sunt la Secţia 127, de la Şcoala Gimnazială "Mihail Kogălniceanu", unde vor vota 1.749 persoane. În municipiul Brăila sunt 26 de secţii de votare care au mai puţin de 1.000 de alegători înscrişi pe listele electorale permanente, în timp ce la patru secţii sunt peste 1.500 de alegători înscrişi pe listele electorale permanente.

Conform datelor AEP, în judeţul Brăila sunt 570 de alegători nearondaţi la nicio secţie de votare, dintre care 567 în municipiu şi câte unul în comunele Dudeşti, Jirlău şi Viziru. Comparativ cu alegerile trecute, s-au mai înfiinţat secţii în judeţ în comunele Chiscani (localitatea Vărsătura), Racoviţa (localitatea Corbeni), Siliştea.

În localităţile din judeţ (fără municipiul Brăila) sunt 144 secţii de votare, cu un total de 111.990 alegători pe listele electorale permanente şi 63 pe listele complementare. Cei mai mulţi alegători înscrişi pe listele electorale sunt la Secţia 170, de la Şcoala Gimnazială Cazasu, unde sunt aşteptate la urne 1.882 persoane, dintre care 1.877 sunt pe listele permanente şi 5 pe lista complementară. Cei mai puţini alegători înscrişi pe listele electorale permanente sunt la Secţia 218 din comuna Racoviţa, care are doar 96 de alegători. 

La alegerile din data de 9 iunie 2024, alegătorii prezintă actele de identitate, respectiv documentele de identitate operatorilor de calculator, care înscriu datele personale ale acestora în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal - SIMPV.

Cu ce documente poţi vota la alegerile locale Brăila 2024

Prin act de identitate se înţelege orice act de identitate emis de statul român, valabil în ziua votării:
• cartea de identitate
• cartea electronică de identitate
• cartea de identitate provizorie
• buletinul de identitate
• paşaportul diplomatic
• paşaportul diplomatic electronic
• paşaportul de serviciu
• paşaportul de serviciu electronic
• paşaportul simplu
• paşaportul simplu electronic
• paşaportul simplu temporar
• carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.