ALEGERI PARLAMENTARE 2012: Bucureştenii votează pentru alegerea deputaţilor şi senatorilor din 40 de colegii uninominale

În Bucureşti sunt aşteptate să se prezinte la urne 1.790.122 de persoane cu drept de vot. Din cei aproape 1,8 milioane de alegători, 206.837 sunt în Sectorul 1, 322.848 în Sectorul 2, 402.271 în Sectorul 3, 274.931 în Sectorul 4, 248.910 în Sectorul 5 şi 334.325 în Sectorul 6.

Dintre cele 1.239 de secţii de votare, 161 sunt în Sectorul 1 al Capitalei, 200 în Sectorul 2, 274 în Sectorul 3, 175 în Sectorul 4, 196 în Sectorul 5 şi 233 sunt în Sectorul 6.

Bucureştenii votează pentru alegerea parlamentarilor din 28 de colegii uninominale pentru Camera Deputaţilor şi 12 pentru Senat.

În fiecare sector din Capitală sunt câte două colegii uninominale pentru Senat.

Alegătorii din Sectorul 1 al Capitalei vor vota candidaţii pentru Camera Deputaţilor din colegiile 1-4, cei din Sectorul 2 vor alege deputaţii din colegiile 5-9, în Sectorul 3 sunt înscrişi candidaţii pentru colegiile 10-15, în Sectorul 4 - candidaţii din colegiile 16-19, în Sectorul 5 - candidaţii din colegiile 20-23 şi în Sectorul 6 - candidaţii din colegiile 24-28.

Pentru scrutinul din 9 decembrie vor fi în secţiile de votare din Capitală 3.943.076 buletine de vot.

Biroul Electoral al Municipiului Bucureşti a hotărât ca pe prima poziţie a buletinelor de vot din Capitală să fie trecută Uniunea Social Liberală, urmată de UDMR, Alianţa România Dreaptă, PPMT, PRM, PER, PAS şi PP-DD.

Niciunul dintre copreşedinţii USL sau ARD nu candidează în Bucureşti, Crin Antonescu fiind cel care a renunţat ultimul la Capitală, în schimb printre candidaţi se află Dan Voiculescu, Gigi Becali, Gabriel Oprea, Călin Popescu Tăriceanu, Sulfina Barbu, Ecaterina Andronescu.

Între candidaţii pentru colegiile din Capitală se mai numără Titus Corlăţean, Corneliu Dobritoiu, Ludovic Orban, Anca Boagiu, Theodor Paleologu, Victor Ciorbea, Oana Niculescu Mizil.

Cum se votează la alegerile parlamentare

La scrutinul din 9 decembrie au drept de vot toate persoanele care au împlinit 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv, cu excepţia debililor sau alienaţilor mintal puşi sub interdicţie şi a persoanelor condamnate care şi-au pierdut drepturile electorale prin hotărâre judecătorească definitivă.

Alegătorii pot vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul, în baza cărţii de identitate, a cărţii de identitate provizorie, a buletinului de identitate şi a carnetului de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.

Pot vota prin intermediul urnei speciale numai persoanele care domiciliază în raza teritorială a secţiei de votare respective şi numai dacă se asigură secretul votului.

În cazul alegătorilor netransportabili din motive de invaliditate sau de boală, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale, ca o echipă formată din cel puţin doi membri ai biroului electoral să meară cu urna specială, cu ştampila cu menţiunea "VOTAT" şi buletine de vot la locul unde se află aceştia. În raza unei secţii de votare va fi folosită o singură urnă specială.

Persoanele private de libertate care nu au interdicţii electorale pot vota, la cerere, prin intermediul urnei speciale numai dacă au domiciliul în raza teritorială a secţiei de votare unde se află penitenciarul sau locul de detenţie. Directorul penitenciarului sau al locului de deţinere eliberează temporar persoanelor care vor să voteze actele de identitate aflate în dosarele acestora.

Alegătorii care nu sunt înscrişi în lista electorală permanentă a unei secţii de votare, dar sunt arondaţi acesteia, vor fi înscrişi în lista electorală suplimentară. Tot pe listele electorale suplimentare vor fi înscrişi membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, precum şi persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii la secţie, dacă domiciliază pe raza acelui colegiu uninominal în care se află secţia de votare respectivă şi sunt arondaţi, conform domiciliului, în altă secţie de votare a aceluiaşi colegiu uninominal, precum şi candidaţii care se prezintă la vot la o secţie de votare din cadrul colegiului uninominal în care candidează, alta decât aceea unde sunt arondaţi potrivit domiciliului.

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiţii. Atribuţiile acestuia se întind şi în afara localului de votare, în curtea acestuia, în jurul localului de vot, precum şi pe străzi şi în pieţe publice până la o distanţă de 500 de metri.

Pentru menţinerea ordinii, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare are la dispoziţie mijloacele de ordine asigurate de primar şi de prefect, împreună cu reprezentanţii Ministerului Administraţiei şi Internelor.

În ziua votării, între orele 7.00 şi 21.00, sunt interzise comercializarea sau consumul de băuturi alcoolice pe o distanţă de 500 de metri în jurul secţiei de votare.

În afară de membrii biroului electoral al secţiei de votare, de candidaţi şi de delegaţii şi observatorii acreditaţi, nicio altă persoană nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.

Scrutinul începe la ora 7.00 şi are loc până la ora 21.00, când secţia de votare se închide.

Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare alegător prezintă înaintea votării actul de identitate. Biroul electoral al secţiei de votare verifică dacă alegătorul este înscris în copia de pe lista electorală permanentă, după care alegătorul semnează în listă la poziţia destinată acestuia.

În baza semnăturii în copia de pe lista electorală permanentă, preşedintele sau un membru al biroului electoral al secţiei de votare îi încredinţează alegătorului buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea "VOTAT".

Accesul în cabina de vot cu orice tip de aparate, în scopul înregistrării sau preluării de imagini este interzis.

Alegătorii vor vota separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea "VOTAT" în patrulaterului care cuprinde numele şi prenumele candidatului pe care îl votează. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate lua măsuri ca staţionarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.

După ce au votat, alegătorii vor îndoi buletinele, astfel ca pagina netipărită care poartă ştampila de control să rămână în afară, şi le vor introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului nu atrage nulitatea acestuia.

La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greşit ştampila cu menţiunea "VOTAT", dar nu a introdus buletinul în urnă, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îi poate elibera, numai o singură dată, un nou buletin, reţinând şi anulând buletinul de vot iniţial şi făcând menţiunea corespunzătoare în procesul verbal al operaţiunilor de votare.

Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare care au fost desemnaţi de acesta, după care preşedintele sau un membru al biroului va aplica ştampila cu menţiunea "VOTAT" pe buletinul de identitate, cartea de identitate provizorie ori carnetul de serviciu militar sau timbrul autocolant cu menţiunea "VOTAT" şi data scrutinului pe cartea de identitate, după caz.

Este interzisă prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează. Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta.

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau, în lipsa acestuia, locţiitorul este obligat să primească şi să înregistreze orice sesizare scrisă cu privire la nereguli produse în timpul procesului de votare, înaintată de membrii biroului, de candidaţi, observatori acreditaţi, reprezentanţi acreditaţi ai presei scrise, radioului şi televiziunii sau alegători prezenţi în secţia de votare pentru exercitarea dreptului de vot.

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice. Durata totală a suspendărilor nu poate depăşi o oră.

Suspendarea trebuie anunţată prin afişare la uşa localului secţiei de votare imediat ce s-a produs evenimentul care a declanşat suspendarea.

În timpul suspendării, urnele de votare, ştampilele, buletinele de vot şi celelalte documente şi materiale ale biroului electoral al secţiei de votare vor rămâne sub pază permanentă.

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară la ora 21.00 votarea încheiată şi dispune închiderea secţiei de votare. Persoanelor care la ora 21.00 se află în sala unde se votează li se permite să îşi exercite dreptul de vot. În acest caz, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare are obligaţia de a informa imediat oficiul electoral cu privire la decizia de prelungire a duratei votării.

Aproximativ 59.000 de poliţişti, jandarmi, poliţişti de frontieră şi pompieri sunt mobilizaţi în toată ţara pentru desfăşurarea scrutinului din 9 decembrie.

Forţele de ordine vor asigura protecţia secţiilor de votare şi a dosarelor întocmite de birourile electorale pe timpul transportului acestora la birourile de circumscripţie, respectiv la Biroul Electoral Central, precum şi pe timpul tipăririi, transportului şi depozitării buletinelor de vot şi a celorlalte materiale necesare votării. Acestea vor prelua paza secţiilor de votare în 8 decembrie, la ora 18.00.

Cine te reprezintă? Află totul despre politicienii aflaţi în funcţii publice!