ALEGERI PARLAMENTARE: Printre candidaţii din Covasna se numără Olosz Gergely, acuzat de trafic de influenţă şi Marko Attila, condamnat

În judeţul Covasna sunt patru colegii uninominale pentru Camera Deputaţilor şi două pentru Senat.

USL Covasna şi-a împărţit cele şase colegii parlamentare pentru alegerile din 9 decembrie, astfel că PNL-PC a nominalizat candidaţi în patru dintre ele, iar PSD-UNPR în două colegii uninominale. Din partea PSD va candida liderul judeţean, Horia Grama, pentru un nou mandat de deputat în Colegiul Covasna-Întorsura Buzăului, iar pentru Senat inspectorul şcolar adjunct Rădiţa Palela.

Cei mai tineri candidaţi din judeţul Covasna la alegerile parlamentare din acest an sunt liberalii Emil Pantelimon şi Corina Bote, care nu au împlinit încă 25 de ani. Aceştia au fost nominalizaţi de PNL Covasna pentru Camera Deputaţilor şi vor candida pe listele USL în colegiile uninominale Sfântu Gheorghe, respectiv zona Baraolt-Sfântu Gheorghe. De asemenea, printre candidaţii PNL se numără şi liderul judeţean, Marius Obreja, care este şi preşedintele AVAS şi care va candida pentru Senat în Colegiul Târgu Secuiesc-Covasna-Întorsura Buzăului.

UDMR şi-a stabilit candidaţii în cadrul unor alegeri interne, iar în urma votului celor 355 de delegaţi prezenţi la şedinţa CRU s-a stabilit că din partea Uniunii în Covasna vor candida, pentru Senat, deputatul Olosz Gergely şi fostul administrator public al judeţului Klarik Laszlo, iar pentru Camera Deputaţilor secretarul de stat Marko Attila, viceprimarul oraşului Covasna Thiesz Janos, deputatul Marton Arpad şi consilierul judeţean Fejer Laszlo. 

Candidaţii PPMT pentru Camera Deputaţilor sunt preotul reformat Santa Imre, care a protestat timp de aproape două luni în faţa Colegiului "Székely Mikó" din Sfântu Gheorghe faţă de sentinţa în cazul retrocedării acestei instituţii, oamenii de afaceri Derzsi Samuel şi Johann Taierling, precum şi directorul de şcoală Szakacs Zoltan. Pentru Senat vor candida din partea PPMT preşedintele formaţiunii, Toro T. Tibor, şi medicul veterinar Kovacs Istvan.

Candidaţii ARD Covasna pentru Camera Deputaţilor sunt geologul Radu Viorel (propus de Forţa Civică), Radu Robert, manager al unei staţii de carburanţi, inginerul Liviu Comănici şi fostul subprefect Valentin Ionaşcu. Pentru Senat vor candida din partea ARD Gheorghe Ion, director de vânzări la un lanţ de magazine şi fostul deputat PDL Petre Străchinaru.

Doar trei din cei şase actuali parlamentari de Covasna candidează pentru noi mandate

În urma alegerilor din 2008, un mandat de deputat a fost câştigat de preşedintele PSD Covasna, Horia Grama, care a candidat în Colegiul Covasna-Întorsura Buzăului, singurul din judeţ unde populaţia românească este majoritară. El va candida pentru un nou mandat la alegerile din 9 decembrie.

Doi din cei cinci parlamentari UDMR Covasna care au câştigat mandate la alegerile din 2008 - senatorul Bokor Tibor şi deputatul Edler Andras - nu au mai candidat la alegerile interne, după ce primul a fost ales primar al municipiului Târgu Secuiesc, iar al doilea a preluat funcţia de preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Covasna.

Ceilalţi trei reprezentanţi pe care UDMR i-a avut în ultimii patru ani în forul legislativ sunt senatorul Albert Almos şi deputaţii Olosz Gergely şi Marton Arpad. Senatorul Albert Almos a dorit să candideze pentru un nou mandat, dar a pierdut în cadrul competiţiei interne, în favoarea lui Klarik Laszlo. Deputatul Olosz candidează acum pentru Senat, iar Marton Arpad pentru un loc în Camera Deputaţilor.

La Senat, în Colegiul 1 Sfântu Gheorghe-Baraolt vor candida fostul administrator public al judeţului Klarik Laszlo (UDMR), preşedintele PPMT, Toro T. Tibor, Gheorghe Ion (ARD) - director de vânzări la un lanţ de magazine şi inspectorul şcolar adjunct Rădiţa Palela (USL), în timp ce în Colegiul 2 Târgu Secuiesc-Covasna-Întorsura Buzăului se vor confrunta deputatul Olosz Gergely (UDMR), medicul veterinar Kovacs Istvan (PPMT), fostul deputat PDL Petre Străchinaru (ARD) şi preşedintele AVAS, liberalul Marius Obreja (USL).

În ceea ce priveşte Camera Deputaţilor, partidele româneşti şi-au nominalizat candidaţi pentru toate cele patru colegii, chiar dacă liderii lor recunosc că şansele de a obţine mai mult de un mandat sunt scăzute, în condiţiile în care populaţia judeţului este majoritar maghiară.

În Colegiul 1 Sfântu Gheorghe, secretarul de stat Marko Attila (UDMR), condamnat în prima instanţă la trei ani de închisoare în cazul retrocedării Colegiului "Székely Mikó" din Sfântu Gheorghe, îi va avea contracandidaţi pe preotul reformat Santa Imre (PPMT), care a protestat timp de aproape două luni faţă de sentinţa dată în cazul "Székely Mikó", pe geologul Radu Viorel (ARD) şi un consilier în Ministerul Culturii, tânărul liberal Emil Pantelimon (USL).

În Colegiul 2 Baraolt-zona Sfântu Gheorghe, actualul deputat Marton Arpad (UDMR) îi va înfrunta pe omul de afaceri Derzsi Samuel (PPMT), Radu Robert - manager de staţie de carburanţi (ARD) şi pe Corina Bote (USL), membru în conducerea PNL Covasna, în timp ce în Colegiul 3 Târgu Secuiesc UDMR l-a nominalizat pe consilierul judeţean Fejer Laszlo, PPMT pe omul de afaceri Johann Taierling, ARD pe inginerul Liviu Comănici, iar din partea USL candidează liderul PC Covasna, Dan Suciu.

Partidele româneşti mizează pe Colegiul 4 Întorsura Buzăului-Covasna, singurul din judeţ unde populaţia românească este majoritară şi unde bătălia va fi între actualul deputat PSD Horia Grama (USL), fostul subprefect Valentin Ionaşcu (ARD), viceprimarul oraşului Covasna Thiesz Janos (UDMR) şi directorul de şcoală Szakacs Zoltan (PPMT).

Secretarul de stat Marko Attila, condamnat la închisoare în cazul retrocedării unui colegiu, vrea să fie deputat

Născut în 1968, în Braşov, Marko Attila a fost, între octombrie 1995 şi aprilie 1997, consilier pe probleme de drepturile omului al preşedintelui UDMR, din mai 1997 până în ianuarie 2001 fiind director la Direcţia legislaţie, Departamentul pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale în Guvernul României. Din ianuarie 2001 şi până în iulie 2003 a fost subsecretar de stat la Departamentul pentru Relaţii Interetnice din Ministerul Informaţiilor Publice, ulterior, până în ianuarie 2005, fiind subsecretar de stat la Departamentul pentru Relaţii Interetnice al Guvernului, iar din 2005 fiind secretar de stat în cadrul aceluiaşi departament. În iunie 2002 a devenit vicepreşedintele Comisiei speciale din Guvern care se ocupă cu retrocedarea imobilelor ce au aparţinut cultelor religioase.

Marko Attila este unul dintre membrii fondatori ai UDMR, iar între 1992-1995 a fost membru în Consiliul Reprezentanţilor Unionali al UDMR

Secretarul de stat Marko Attila a fost condamnat, în acest an, la trei ani de închisoare cu executare de Judecătoria Buzău, în cazul retrocedării Colegiului "Székely Mikó" din Sfântu Gheorghe.

Procurorii DNA Braşov i-au trimis în judecată, în decembrie 2010, pe Marko Attila-Gabor, secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Relaţii Interetnice, Marosan Tamas, reprezentant al Eparhiei Reformate din Ardeal, şi Silviu Clim, fost consilier juridic în Ministerul Justiţiei, acuzaţi de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecinţe deosebit de grave. Procurorii au stabilit că în 2002 cei trei au făcut parte din comisia specială de restituire a unor bunuri imobile care au fost ale comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, înfiinţată în baza OUG 83/1999.

Cei trei sunt acuzaţi că au întocmit, în 14 mai 2002, o notă de constatare în care au arătat, contrar realităţii, că un imobil situat în municipiul Sfântu Gheorghe a fost proprietatea Bisericii Reformate din municipiu şi l-au restituit Eparhiei Reformate din Ardeal. Imobilul în discuţie a avut destinaţia de şcoală din momentul edificării construcţiei şi includea două instituţii de învăţământ: Liceul Teoretic "Szekely Miko" Sfântu Gheorghe şi Liceul Teologic Reformat. Această retrocedare a fost posibilă cu încălcarea atribuţiilor celor trei inculpaţi în cadrul comisiei, având competenţe în privinţa examinării legalităţii cererilor de restituire, de analizare a documentelor depuse în susţinerea cererilor şi de adoptare a deciziilor în concordanţă cu aceste documente, susţineau procurorii.

De asemenea, în cursul lunii aprilie 2002, Ministerul Administraţiei Publice stabilise că imobilul respectiv nu putea fi retrocedat în baza OUG 83/1999. În principal, retrocedarea s-a făcut în baza unui extras de carte funciară nevalabil, emis în 1990, cât şi a Cărţii Funciare care nu avea traducere autorizată în limba română, documente care fuseseră depuse în fotocopie de Eparhia Reformată din Ardeal.

Prin aceste fapte, cei trei sunt acuzaţi că au prejudiciat statul român cu aproximativ 1.300.000 de euro, reprezentând valoarea imobilului.

Recent, magistraţii Judecătoriei Buzău l-au condamnat pe Marko Attila-Gabor la trei ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată. Totodată, Judecătoria Buzău a dispus confiscarea specială de la Eparhia Reformată din Ardeal a sumei de 1.137.856 de lei. Decizia instanţei nu este definitivă, fiind atacată cu recurs, care se află pe rolul Curţii de Apel Ploieşti. Primul termen fusese stabilit pentru 1 noiembrie, însă magistraţii au amânat judecarea, stabilind un nou termen pentru 5 decembrie.

Unul dintre contracandidaţii lui Marko Attila este preotul reformat Santa Imre, care începând din iulie a protestat timp de aproape două luni faţă de sentinţa în cazul retrocedării Colegiului "Szekely Miko".

Santa Imre a protestat în faţa clădirii colegiului din centrul municipiului Sfântu Gheorghe, având un steag secuiesc în mână. "După câte se ştie, Judecătoria Buzău a decis ca imobilul Colegiului «Székely Mikó» să revină în proprietatea statului, deci, practic, ceea ce s-a retrocedat Bisericii Reformate din Ardeal, acum, cu această hotărâre, se renaţionalizează. Totodată, au fost condamnaţi la închisoare şi membrii comisiei de retrocedare şi eu sunt aici pentru a protesta faţă de aceste decizii", spunea Santa.

Preotul reformat menţiona că, prin decizia Judecătoriei Buzău, s-a creat un precedent "foarte periculos", pentru că acum cei care au primit înapoi o proprietate confiscată de comunişti se pot aştepta la o nouă renaţionalizare.

Deputatul Marton Arpad, cel mai longeviv parlamentar din Covasna, vrea al şaptelea mandat

În vârstă de 57 de ani, Marton Arpad a absolvit, în 1979, Institutul de Teatru, secţia Actorie, iar în 2002 Facultatea de Drept. El a fost, din 1979 până în 2012, actor la Teatrul din Sfântu Gheorghe, unde a şi regizat opt spectacole.

Din 1990, Marton este membru al UDMR, fiind succesiv preşedinte al organizaţiei judeţene, al organizaţiei teritoriale, preşedinte al Consiliului Reprezentanţilor Organizaţiilor Teritoriale şi a fost membru permanent în Consiliul Reprezentanţilor Unionali.

El a obţinut primul mandat de deputat în 1990, fiind reales în legislatura 1992-1996, când a fost şi secretar al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, vicelider al grupului UDMR, membru în Comitetul director al GRUI. În 1996 a obţinut un nou mandat de deputat, fiind şi vicelider al grupului UDMR, pentru a continua, între 2000 şi 2004, ca deputat, vicelider al grupului UDMR, secretar al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă. În 2004 a fost ales deputat de Covasna, iar în 2008 a obţinut un nou mandat în Colegiul 2 din judeţ, unde candidează şi acum.

Astfel, Marton Arpad este cel mai longeviv parlamentar din judeţ, susţinând acum că experienţa acumulată în ultimii ani şi faptul că este iniţiatorul mai multor proiecte îl recomandă pentru un nou mandat de deputat.

"Cel mai important lucru este că sunt foarte multe proiecte legislative pe care le-am iniţiat, dar şi alte proiecte comune, pe care încă nu am reuşit să le ducem la bun sfârşit şi pe care le cunosc amănunţit. Aici aş aminti, printre altele, statutul minorităţilor, reorganizarea regiunilor, iniţiative privind folosirea limbii materne, dar şi în domeniul social", a spus deputatul.

Marton a subliniat că în ultimii ani a reuşit să dezvolte o relaţie foarte bună cu administraţiile locale şi cunoaşte problemele cu care se confruntă aceste comunităţi, astfel că va putea în continuare să le reprezinte interesele eficient.

În actuala legislatură, deputatul UDMR are 23 de propuneri legislative, 329 de luări de cuvânt, 19 declaraţii politice, precum şi 15 întrebări şi interpelări.

Potrivit declaraţiei de avere depuse în luna iunie a acestui an, Marton Arpad are un apartament în Sfântu Gheorghe, cumpărat în anul 1992, împreună cu soţia, şi un alt apartament, pe numele soţiei, care are acolo un cabinet medical şi care l-a cumpărat în 2006 din banii primiţi în urma vânzării părţii de casă părintească moştenită.

De asemenea, în document apare un autoturism Peugeot din 2008, cumpărat, şi sunt trecute mai multe conturi bancare, în care Marton menţionează că primeşte indemnizaţiile, că reprezintă fonduri de pensii sau contul pentru cabinetul medical al soţiei sale.

Marton candidează în Colegiul 2 pentru Camera Deputaţilor, unde îi va înfrunta pe omul de afaceri Derzsi Samuel (PPMT), pe reprezentantul ARD Radu Robert, care este manager de staţie de carburanţi, şi pe Corina Bote (USL).

Deputatul PSD Horia Grama, singurul parlamentar român din Covasna, vrea un nou mandat

Horia Grama are 50 de ani, fiind originar din judeţul Alba. El a absolvit, în 1988, Institutul de Mine din Petroşani, Facultatea de Maşini şi Instalaţii Miniere, fiind inginer mecanic, iar în 2004 a absolvit Institutul Naţional de Administraţie.

Între 1988 şi 1990 a fost responsabil energetic la Întreprinderea Minieră Căpeni, între 1990-1992 - şef birou mecano-energetic la SC Perla Covasnei, Biborţeni, iar între 1992 şi 1994 director comercial la aceeaşi firmă, unde între 1994 şi 1999 a fost director general. În perioada 2000-2001 a fost director de vânzări la SC Bibco SA Biborţeni, iar între 2006 şi 2009 a fost director general la SC Tuşnad SA Tuşnad Băi.

Pe plan politic, a fost vicepreşedinte al PSD Covasna (1993-2001), apoi prim-vicepreşedinte al organizaţiei (2001-2006) şi ulterior preşedintele filialei judeţene a PSD.

Între 2001 şi 2005, Grama a fost prefect al judeţului Covasna. El a fost ales deputat în 2008, în Colegiul 4 din judeţul Covasna.

Deputatul PSD Horia Grama consideră firesc să candideze pentru un nou mandat, spunând că a parcurs cam toate etapele devenirii ca om politic şi a răspuns de toate campaniile electorale din 1996 încoace.

"Am experienţa şi pregătirea necesară să îndeplinesc încă un mandat de deputat şi doresc în mod special ca toate cunoştinţele acumulate să le valorific în primul rând pentru cetăţenii români, dar şi pentru restul cetăţenilor acestui judeţ. Aflat la putere sau în opoziţie, PSD s-a străduit mereu să reprezinte interesele românilor, iar prin poziţia pe care o avem acum, local şi central, consider că am experienţa pentru a-mi aduce aportul (sic - n.r.) în sprijinirea primarilor, mai ales că toate previziunile arată că PSD va continua să se afle la guvernare şi după alegerile din decembrie", a afirmat Grama.

În actualul mandat, deputatul PSD are 26 de propuneri legislative iniţiate, trei luări de cuvânt, două declaraţii politice, opt întrebări şi interpelări şi a semnat zece moţiuni.

Potrivit declaraţiei de avere postate pe site-ul Camerei Deputaţilor, Horia Grama are o jumătate dintr-un teren intravilan de 800 de metri pătraţi la Hărman, judeţul Braşov, concesionat în 2006, şi o jumătate dintr-un teren de 72.000 de metri pătraţi la Dalnic, judeţul Covasna, cumpărat în 2005. De asemenea, el deţine, împreună cu soţia Simona, o casă de locuit de 360 de metri pătraţi la Hărman, cumpărată în 2006.

Grama mai trece în declaraţia de avere un autoturism Audi A1 fabricat în 2001 şi un Subaru Forester luat în leasing şi fabricat în 2006.

La capitolul datorii, el menţionează suma de 18.000 de euro luată în 2008 de la o firmă de leasing din Braşov, cu scadenţă în acest an, în timp ce la venituri sunt trecute indemnizaţia de deputat a lui Grama, de 50.897 lei, şi suma de 14.472 de lei obţinută de soţia sa de la SC Turism Oltul din Sfântu Gheorghe.

Horia Grama s-a evidenţiat, în ultimii ani, prin criticile aduse la adresa unor lideri ai UDMR, precum şi prin "lupta" împotriva autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc.

În 2009, în plenul Camerei Deputaţilor a avut o declaraţie politică numită "Autonomia teritorială pe criterii etnice, o himeră a UDMR", el cerând atunci sancţionarea acţiunilor care aduc atingere Constituţiei, teritoriului României şi siguranţei naţionale, precum şi a acelor demnitari care, "prin încălcarea cu bună ştiinţă a jurământului depus, practică şi acţionează pentru diverse forme de discriminare etnică a populaţiei minoritare române din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş", fapt pentru care a solicitat constituirea unei instituţii de integritate a activităţii demnitarilor care să aibă atribuţii de sancţionare a acestora pentru încălcarea jurământului, mergând cu sancţiunea până la încetarea mandatului de demnitar.

În decursul anilor, Grama şi-a exprimat frecvent nemulţumirea pentru faptul că nu există o iniţiativă din partea reprezentanţilor maghiarilor de apropiere, de conlucrare cu comunitatea românească.

Totodată, deputatul PSD de Covasna s-a aflat de mai multe ori în conflict cu primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, despre care afirma că "devine tot mai mult un dictator local" şi că este "unul dintre cei mari duşmani ai românilor".

În Colegiul 4, Grama îi va înfrunta pe fostul subprefect de Covasna Valentin Ionaşcu (ARD), pe viceprimarul oraşului Covasna Thiesz Janos (UDMR) şi pe directorul de şcoală Szakacs Zoltan (PPMT).

Olosz Gergely - fost preşedinte ANRE, trimis în judecată pentru trafic de influenţă, cel mai înstărit parlamentar din judeţ

În vârstă de 36 de ani, Olosz Gergely a urmat, între 1995 şi 1998, cursurile Facultăţii de Ştiinţe Economice, Colegiul Universitar "Széchenyi István" din Győr, în 1999 Facultatea de Drept a Universităţii de Ştiinţe din Pécs, iar între 2000 şi 2002 - Universitatea de Ştiinţe "Eötvös Loránd" din Budapesta, având licenţă în domeniul management. În 2005, a urmat Institutul Naţional de Cercetare-dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei" - Centrul de pregătire şi specializare a Cadrelor în Domeniul Nuclear, Bucureşti şi Securitatea radiologică la utilizarea surselor radioactive, iar între 2004 şi 2006 şi-a făcut masterul în "Management Administraţie Publică" la Universitatea Europeană Drăgan Lugoj.

Între 1998 şi 1999, a fost economist la S.C. Staţie de Oxigen SRL, apoi director la mai multe firme. Între 2005 şi 2007 a fost preşedinte-director general la Compania Naţională a Uraniului, între martie şi mai 2007 a fost preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Gazelor Naturale, iar din 2007 până în octombrie 2008 a fost preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei.

Pe plan politic, el este vicepreşedinte al CRU al UDMR, formaţiune din partea căreia a ajuns în Parlament, în octombrie 2008. Atunci, el l-a înlocuit pe Antal Arpad, care fusese ales primar la Sfântu Gheorghe. Validarea lui Olosz ca deputat avea loc la mai puţin de două luni de alegerile parlamentare din 2008, când, de altfel, el a fost ales deputat de Covasna.

Tot în octombrie 2008, Olosz a demisionat din funcţia de preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), invocând noua calitate de deputat, dar şi dorinţa de a nu decredibiliza instituţia prin informaţiile legate de salariul său.

El preciza atunci însă că demisia era şi "o chestiune de onoare" în urma unei serii de zvonuri şi speculaţii care, "în mod ciudat", au coincis cu decizia Autorităţii de a menţine neschimbat preţul gazelor în această perioadă.

Olosz arăta totodată că se simţea obligat să puncteze câteva lucruri, deoarece în ultimele zile fuseseră vehiculate zvonuri aberante despre salariile din ANRE, considerând că este total incorect ca opinia publică să rămână cu această impresie.

"Precizez că nici eu şi nici colegii mei nu am avut venituri de 50.000 euro pe lună, aşa cum au susţinut unele televiziuni şi ziare, mai ales că am dovedit cu acte că veniturile respective, inclusiv sporurile, primele şi indemnizaţiile, sunt de aproape 20 de ori mai mici decât sumele vehiculate. Am transmis în aceste zile comunicate din partea Autorităţii în care am atras atenţia că veniturile conducerii sunt publice şi afişate pe site-ul instituţiei. Sper că aceste precizări să fie luate în seamă de mass-media, căreia îi mulţumesc pentru colaborarea din cei doi ani, cât am condus Autoritatea", spunea atunci Olosz.

În acest an, deputatul UDMR Olosz Gergely, fost preşedinte al ANRE în perioada 2007-2008, a fost trimis în judecată pentru trafic de influenţă, alături de patru reprezentanţi ai unor firme, pe care i-ar fi ajutat să obţină contracte oneroase, cerând în schimb peste 500.000 de euro şi 400.000 de lei.

În acelaşi dosar vor fi judecaţi Ion Bîrcină şi Costin Iliescu, reprezentanţi ai mai multor societăţi comerciale, pe care procurorii anticorupţie îi acuză de asociere în vederea săvârşirii infracţiunii de cumpărare de influenţă şi cumpărare de influenţă, în formă continuată.

Pentru recuperarea prejudiciului, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând lui Olosz Gergely, Ion Bîrcină, Costin Iliescu şi Cătălin Stan, precum şi părţii responsabile civilmente SC Power Plus SRL.

Deputatul UDMR de Covasna Olosz Gergely susţine că trimiterea lui în judecată pentru trafic de influenţă nu este altceva decât "un balon de săpun umflat la comandă, o găselniţă politică pentru denigrarea lui, o gafă profesională inacceptabilă pentru DNA". Potrivit acestuia, cei care "au fabricat" acest caz nu urmăresc decât un singur scop, acela de a-l împiedica să-şi reprezinte comunitatea şi să-şi facă datoria.

"În UDMR au mai existat şi probabil vor mai fi situaţii similare celei în care mă găsesc eu acum. Şi alţi colegi au fost, fără vină, ţinta celor care vor să slăbească potenţialul Uniunii de a reprezenta comunitatea maghiară, ultimul caz de acest gen fiind cazul «Miko» (cazul retrocedării Colegiului «Szekely Miko» din Sfântu Gheorghe - n.r.)", arată Olosz.

Totodată, el spune că va sta la dispoziţia justiţiei şi că are încredere în justiţie. "Asemenea acţiuni nu mă sperie şi nici nu mă intimidează. Rămân fidel comunităţii mele şi voi continua să îmi fac datoria faţă de cei pe care îi reprezint", susţine deputatul Olosz Gergely, care va candida pentru un loc în Senat.

Olosz Gergely este, de departe, cel mai înstărit parlamentar din Covasna, el deţinând mai multe terenuri şi imobile pe care le-a moştenit sau cumpărat.

În declaraţia de avere deputatul menţionează că deţine o jumătate dintr-un teren agricol de 8,9 hectare la Ghidfalău, cumpărat în 2001, un hectar de teren agricol cumpărat în 2002, la Sfântu Gheorghe, un teren intravilan de 2.300 de metri pătraţi, tot în Sfântu Gheorghe, primit ca donaţie în 2003, o pătrime dintr-un teren intravilan de 3.675 de metri pătraţi, cumpărat la Sfântu Gheorghe în 2004, trei optimi dintr-un teren intravilan de 490 de metri pătraţi, moştenit în 2004, tot la Sfântu Gheorghe, trei optimi dintr-un teren intravilan de 1.111 metri pătraţi, la Covasna, moştenit în 2004, trei optimi dintr-un teren intravilan de 17 metri pătraţi moştenit în 2004, la Sfântu Gheorghe, trei optimi dintr-un teren agricol de 15,8 hectare, moştenit în 2004, la Sfântu Gheorghe, şi o treime dintr-un teren agricol de 13 hectare cumpărat în 2006 la Sfântu Gheorghe.

De asemenea, el are un apartament de 62 de metri pătraţi la Budapesta, cumpărat în 1998, un apartament de 39 de metri pătraţi la Pecs, cumpărat în 2001, o casă de locuit de 132 de metri pătraţi la Sfântu Gheorghe, primită ca donaţie în 2003, o pătrime din 445 de metri pătraţi de spaţii comerciale la Sfântu Gheorghe, cumpărate în 2004, trei optimi dintr-o casă de locuit de circa 392 de metri pătraţi, moştenită în 2004, la Sfântu Gheorghe, trei optimi dintr-o casă de locuit de 239 de metri pătraţi, la Covasna, moştenită tot în 2004, şi trei optimi dintr-un spaţiu comercial de 17 metri pătraţi, moştenit în 2004, la Sfântu Gheorghe.

Olosz mai are un autoturism Renault Megane fabricat în 2000 şi moştenit, un alt autoturism fabricat în 1979 şi cumpărat de el, în timp ce soţia sa are un BMW X5, fabricat în 2008 şi cumpărat. El are într-un cont circa 12.000 de euro şi a împrumutat o rudă cu 195.000 de lei.

La capitolul venituri, pe lângă indemnizaţia sa de parlamentar şi veniturile soţiei din mai multe activităţi, apare o sumă obţinută de familie din arendă - 49.800, fără a fi specificată moneda.

Olosz a avut în actualul mandat de deputat 16 iniţiative legislative, 32 de luări de cuvânt, trei declaraţii politice şi două întrebări şi interpelări.

Acum, el candidează pentru un mandat de senator, împotriva lui Kovacs Istvan (PPMT), Petre Străchinaru (ARD) şi Marius Obreja (USL).

Preşedintele PNL Covasna, Marius Obreja, a fost numit, în luna mai a acestui an, preşedinte al Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), în locul lui Aurelian Popa, eliberat din funcţie.

Marius Obreja a declarat că, deşi dacă nu întrevede şanse mari de a câştiga acest post de senator, având în vedere specificul zonei, prin candidatura sa vrea să ajute partidul şi pe colegii săi.

"Ca întotdeauna, prin candidatura mea, vreau să-mi fac datoria faţă de partid. Ştiu că şansele obţinerii demnităţii sunt mici, dar scopul meu este să ajut partidul, colegii mei din ţară. Sunt convins că fiecare vot pe care îl voi obţine va fi un ajutor pentru PNL şi ceilalţi colegi din ţară", a afirmat preşedintele PNL Covasna.

Marius Obreja a candidat din partea USL pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Covasna la alegerile locale din acest an. Anterior, din 2010 şi până la numirea sa la AVAS, Obreja a condus societatea Pro Breco din Covasna, producător de nutreţuri pentru animale, după ce înainte a fost administrator al acestei firme.

Toro T. Tibor - liderul PPMT, cercetător în fizică, vrea să ajungă senator

Toro T. Tibor s-a născut în 1957 la Timişoara, fiind de profesie cercetător în fizică. Între 1986 şi 2000, el a activat la Departamentul de Protecţie împotriva Radiaţiilor din cadrul Institutului de Cercetare în Sănătate Publică Timişoara.

În ceea ce priveşte cariera sa politică, între 2000 şi 2008 a fost deputat în Parlamentul României, din partea UDMR, din 2008 este consilierul politic al eurodeputatului Tőkés László şi se află printre iniţiatorii Partidului Popular Maghiar din Transilvania.

Toró este unul dintre fondatorii Universităţii de Vară Bálványos. În prezent, este co-preşedintele Senatului Universităţii de Vară. În 2004 a fost unul dintre cei care au elaborat proiectul de lege privind statutul autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc, precum şi al statutului autonomiei individuale a comunităţii naţionale maghiare din Transilvania, fiind şi semnatarul şi susţinătorul acestora în Parlamentul României.

Toro T. Tibor a fost ales, în luna februarie a acestui an, preşedinte al Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) la congresul de constituire a formaţiunii care a avut loc la Miercurea Ciuc, el fiind singurul candidat la această funcţie.

El spune că oferta de a candida în judeţul Covasna a venit din partea organizaţiei judeţene a PPMT şi a menţionat că, deşi el este timişorean, părinţii lui provin din Ţinutul Secuiesc: "Inima mea trage aici, gândirea mea şi proiectele mele sunt strâns legate de această zonă, iar cine mă cunoaşte ştie acest lucru. Deci nu acum am început să fiu fan al Ţinutului Secuiesc".

Preşedintele PPMT va candida pentru Senat în Colegiul 1 Sfântu Gheorghe- Baraolt, unde îl are ca principal contracandidat pe fostul administrator public al judeţului Klarik Laszlo (UDMR).

 Cine te reprezintă? Află totul despre politicienii aflaţi în funcţii publice!