Prezidenţiale: 100% procese verbale numărate
Maia Sandu – 42.45% – (656 354 voturi)
Alexandr Stoianoglo – 25.98% – (401 726 voturi)
Renato Usatîi – 13.79% – (213 168 voturi)
100% voturi numărate la Referendum:
DA – 50.46%
NU – 49.54%
Actuala preşedintă a Republicii Moldova, Maia Sandu, şi Alexandr Stoianoglo – candidatul PSRM – vor intra în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, care ar urma să se desfăşoare peste 2 săptămâni, pe 3 noiembrie.
Datele centralizate până la ora 7:00 arată că Maia Sandu a obţinut 41,83% din voturi, în timp ce Stoianoglo a obţinut 26,36%.
Potrivit centralizării a 2173 de procese verbale din secţiile de votare (97,93%), situaţia referendumului pro-UE se află pe muchie de cuţit pentru a întruni condiţia de a fi votat de către 50%+1 dintre alegători.
(95.72%) procese verbale numărate la referendumul PRO UE
Susţineţi modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?
Referendumul constituţional: 92.74% procese verbale numărate
Candidata PAS, Maia Sandu, şi candidatul PSRM, Alexandr Stoianoglo, vor lupta în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale. Asta arată datele preliminare după numărarea 1,31 milioane din voturi. Aceasta înseamnă 91,39% din procese verbale prelucrate, arată datele CEC.
Al doilea tur de scrutin ar urma să se desfăşoare pe 3 noiembrie.
„Moldova s-a confruntat azi şi în ultimele luni cu un atac fără precedent asupra democraţiei. Grupări criminale, împreună cu forţe străine, ostile intereselor noastre, au atacat ţara noastră cu zeci de milioane de euro, minciuni şi propagandă, cu cele mai mizerabile mijloace, pentru a ne duce într-o zonă de incertitudine şi instabilitate.
Avem probe şi informaţii precum că ţinta grupării criminale a fost să cumpere 300 mii de voturi. Dimensiunea fraudei este fără precedent. Scopul a fost de a introduce frică şi panică în societate. Aşteptăm rezultatele finale şi vom reveni cu decizii”, a declarat Maia Sandu.
Pe 3 octombrie, Viorel Cernăuţeanu, şeful Inspectoratului General al Poliţiei şi Veronica Dragalin, şefa Procuraturii Anticorupţie, au susţinut un briefing de presă în care anunţă că peste 130 de mii de cetăţeni au primit bani din Federaţia Rusă prin intermediul schemelor de corupere a alegătorilor puse la cale de Ilan Şor şi că doar în luna septembrie, poliţia a documentat transferuri de peste 15 milioane de dolari de la Moscova către reţeaua lui Şor din R. Moldova. Refugiat la Moscova, Şor a reacţionat în aceeaşi zi, declarând că în realitate, amploarea transferurilor de bani şi a numărului de oameni implicaţi este mult mai mare decât cea anunţată de poliţie şi procurori, scrie publicaţia Ziarul de Gardă.
După procesarea a 1.918 de procese verbale sau circa 1,2 milioane de voturi, cel mai mare scor îl are Maia Sandu, cu 37,09% (aproximativ 447.000 de voturi), fiind urmată de Alexandr Stoianoglo care a acumulat 29,12% (351.000 de voturi).
DA – 45.53%
NU – 54.47%
Se încheie numărătoarea voturilor în alte două raioane, Criuleni şi Basarabeasca.
DA – 45.37%
NU – 54.63%
În opt raioane (Ungheni, Teleneşti, Şoldăneşti, Cantemir, Orhei, Floreşti, Soroca şi Donduşeni) s-a încheiat numărarea voturilor la referendum. Primele date arată că majoritatea alegătorilor au votat „NU”.
Maia Sandu – 36.39%
Alexandru Stoianoglo – 29%
Renato Usatîi – 14.31%
Irina Vlah – 5.97%
Victoria Furtună – 5.70%
(…) Natalia Morari – 0.67%
După ce au fost procesate jumătate din voturile alegătorilor în cadrul referendumului, rezultatele arată că 44,74% dintre alegători au votat „DA” şi 55,26% – „NU”, conform Ziarului de Gardă.
După procesarea a 1.361 de procese verbale sau circa 688.000 de voturi, cel mai mare scor îl are Maia Sandu, cu 36,11% ( aproximativ 248.000 de voturi, fiind urmată de Alexandr Stoianoglo, cu 29,00% (199.000 de voturi).
După procesarea a 803 procese-verbale din cele 2.219 la nivel naţional, reprezentând aproximativ 36%, Maia Sandu conduce cu 35,05%. Alexandr Stoianoglo o urmează cu 29,57%, în timp ce Renato Usatîi a obţinut aproximativ 14,66%. Victoria Furtună are 6,01%, iar Irina Vlah a acumulat circa 5,93%. Vasile Tarlev a obţinut 3,8%, Ion Chicu are aproximativ 2,08%, Octavian Ţîcu a înregistrat 0,95%, Andrei Năstase – 0,75%, Natalia Morari – 0,68% şi Tudor Ulianovschi – 0,54%.
Patru secţii de votare din Chişinău rămân deschise, prelungind programul cu o oră, deoarece echipele cu urne mobile nu au reuşit să se întoarcă la birou. De asemenea, patru secţii din diaspora, din Bucureşti şi Moscova, au decis să îşi prelungească programul cu două ore, iar secţia de votare din Braşov va rămâne deschisă cu o oră mai mult.
Aproximativ 1.478.953 de cetăţeni, ceea ce reprezintă 49,89% din alegătorii înscrişi pe listele electorale, au participat la referendumului constituţional până la ora 21:00. Informaţia a fost comunicată de Comisia Electorală Centrală (CEC) în cadrul briefingului de la ora 22:00.
Cu aproximativ o oră şi jumătate înainte de închiderea secţiilor de vot, la Bucureşti se forma o coadă de zeci de metri. Potrivit unei cetăţene din Republica Moldova, care a votat la una dintre secţiile amenajate în sediul Autorităţii Electorale Permanente din capitala României, oamenii au fost nevoiţi să aştepte în jur de două ore pentru a-şi putea exprima opţiunea electorală, a declarat aceasta pentru ZdG.
La ora 19:00, cu două ore înainte de închiderea secţiilor de vot din Republica Moldova, numărul alegătorilor care au votat în secţiile deschise în afara ţării a ajuns la 200.000.
Secţiile de votare din Republica Moldova s-au închis oficial la ora 21:00. Totuşi, cetăţenii care erau încă la rând în momentul închiderii vor fi primiţi în secţiile de votare pentru a-şi exercita dreptul de vot.
La închiderea urnelor, prezenţa la vot a fost de 51,41%, cu un total de 1.547.378 de votanţi. Dintre aceştia, 54,59% au fost femei, iar 45,41% bărbaţi.
Conform informaţiilor furnizate de CEC, până la ora 20:00, 1.511.890 de alegători au votat, reprezentând 50,51% din totalul celor înscrişi pe listele electorale. Dintre aceştia, 54,67% sunt femei, iar 45,33% bărbaţi.
Comisia Electorală Centrală anunţă că alegătorii din 12 secţii de votare testează semnarea pe tablete digitale, un sistem care ar putea înlocui listele electorale tradiţionale pe suport de hârtie. „Această nouă metodă de înregistrare a participării la vot este implementată în 11 secţii din România şi într-o secţie dedicată alegătorilor din stânga Nistrului. Reprezentanţii birourilor electorale de la secţiile respective au raportat că tabletele digitale funcţionează eficient şi contribuie semnificativ la reducerea timpului necesar pentru votare,” se menţionează în comunicatul CEC.
Referendumul constituţional pentru aderarea Republicii Moldova la UE poate fi considerat valid, deoarece a fost înregistrată o participare de peste o treime din alegători.
Pentru a fi validat conform legii, la numărarea voturilor de după ora 21:00, 51% dintre buletinele de vot trebuie să fie cu varianta DA.
Până la ora 16:30, aproximativ 151.500 de cetăţeni au votat la secţiile deschise în diaspora. Într-un comunicat de presă anterior, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a exprimat recunoştinţa sa faţă de moldovenii din străinătate care s-au implicat în procesul electoral.
Până la ora 18:00, un număr de 1.353.741 de persoane au votat, potrivit datelor actualizate de CEC. Aceasta reprezintă aproximativ 45,87% din totalul alegătorilor.
Conform informaţiilor furnizate de CEC, femeile au avut o participare mai mare decât bărbaţii, constituind 54,73% din votanţi, în timp ce bărbaţii au reprezentat 45,27%
Angela Caraman, preşedinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), a declarat că până la ora 15:00, aproximativ 907 mii de persoane au participat la referendum, ceea ce reprezintă aproximativ 32,11% din numărul total de alegători. Pentru ca referendumul să fie considerat valid, este necesar ca în jur de 1,1 milioane de alegători să se prezinte la vot, adică mai mult de 33,33%.
Peste 150 de mii de cetăţeni din diaspora au votat la secţiile de votare deschise pentru alegerile prezidenţiale şi referendumul constituţional privind aderarea Republicii Moldova la UE.
În mai multe oraşe europene, cozi s-au format încă de la deschiderea secţiilor, iar în alte locuri acestea au apărut pe parcursul zilei.
Observatorii Promo-Lex au raportat mai multe cazuri de corupere a alegătorilor la secţiile de votare destinate locuitorilor din stânga Nistrului, unde alegătorii ar fi primit bani pentru a vota în favoarea unor candidaţi, scrie Ziarul de Gardă.
În Cocieri, un grup organizat discuta despre sume de 2000-3000 de lei oferite pentru voturi, iar în Varniţa, un alt grup vorbea despre primirea a 1000 de lei pentru a vota împotriva unui candidat şi în favoarea altuia. La Sănătăuca, alegătorii discutau despre recompense de 400 de lei pentru un vot şi 100 de lei pentru transport.
În Doroţcaia, doi alegători s-au oferit să-şi vândă votul observatorilor Promo-Lex pentru 600 de lei, indicând că ar vota la comandă. Aceştia au prezentat şi un abţibild cu sigla „votat” după ce au ieşit din secţia de votare.
Până la ora 16:30, Comisia Electorală Centrală (CEC) a raportat că 12.000 de cetăţeni din stânga Nistrului au participat la vot, majoritatea primind doar un buletin pentru alegerile prezidenţiale.
Observatorii şi presa au remarcat că, deşi la alegerile anterioare alegătorii din regiune erau aduşi la vot cu autobuze, în acest an aceştia au întâmpinat dificultăţi în găsirea transportului.
Aceasta nu este prima dată când se raportează astfel de incidente. În alegerile din 2020, mai mulţi alegători au declarat că au fost plătiţi pentru a vota un anumit candidat.
Până la ora 17:00, 1.251.027 de alegători au votat, conform datelor furnizate în timp real de CEC.
Astfel, 42,75% dintre cetăţeni şi-au exercitat dreptul de vot.
Femeile au continuat să fie mai active decât bărbaţii, reprezentând 54,53% dintre votanţi, în timp ce bărbaţii au constituit 45,47%.
Până la ora 16:00, 1.137.499 de alegători au participat la vot, conform datelor actualizate în timp real de CEC.
Astfel, 39,21% dintre cetăţeni şi-au exercitat dreptul de vot.
Potrivit CEC, femeile au fost mai active decât bărbaţii în cadrul procesului de votare.
Un milion de moldoveni, reprezentând 35% din cei cu drept de vot, s-au prezentat la urne, potrivit datelor centralizate de CEC.
În străinătate, până la această oră, aproximativ 118.000 de cetăţeni ai Republicii Moldova şi-au exprimat votul.
La aproape 7 ore de la deschiderea secţiilor de votare, 30% dintre cetăţenii moldoveni cu drept de vot s-au prezentat la secţiile de votare. Astfel, aproape 850.000 de moldoveni şi-au exprimat opţiunea de vot, potrivit datelor afişate în timp real de CEC.
Femeile au ieşit în număr mai mare (53,6%), spre deosebire de bărbaţi (46,4%).
În continuare, persoanele vârstnice sunt cele care ies în număr mai mare la vot pe teritoriul ţării, în timp ce în străinătate, categoriile de vârstă 26-35 de ani şi 36-45 de ani şi-au exprimat mai mult opţiunea.
Actuala preşedintă a Republicii Moldova, Maia Sandu, care candidează pentru un al doilea mandat, şi-a exprimat votul în jurul orei 11:00. La scurt timp după, ea a transmis un mesaj cetăţenilor moldoveni, fâcând un îndemn ca aceştia să iasă la vot.
„Dragi cetăţeni, ieşiţi la vot. În această duminică luăm două decizii importante pentru ţara noastră. Luaţi două buletine de vot. Votaţi la referendum şi alegeţi preşedintele ţării pentru următorii patru ani. Votul de la referendum ne va determina soarta pentru multe decenii înainte. Dragi cetăţeni din diaspora, ştiu că vă faceţi griji pentru oamenii dragi rămaşi acasă. Ieşiţi la vot pentru ca cei dragi de acasă să poată trăi în pace în continuare. Eu am votat pentru că moldovenii trebuie să-şi determine soarta, nu alţii, nu banii murdari, nu minciunile, ci voinţa poporului. Am votat pentru ca Moldova să se dezvolte în pace şi libertate, pentru ca Moldova să-şi poată construi viitorul pe care-l merită. Ieşiţi la vot! Votul fiecăruia este important, este cuvântul tău pentru soarta ta!”, a declarat şefa statului după şi-a exprimat dreptul la vot.
Potrivit centralizării în timp real a voturilor, 570.000 de cetăţeni moldoveni şi-au exprimat opţiunea de vot, reprezentând 20,51%.
Categoriile de vârstă 56-65 de ani şi 66-75 de ani sunt cele care se prezintă în număr mare la vot.
Pe de altă parte, în străinătate, aproape 52.000 de moldoveni au votat, persoanele din categoria de vârstă 36-45 de ani şi 46-55 de ani fiind cele care au exprimat cele mai multe voturi.
Datele afişate în timp real de către Comisia Electorală Centrală arată că peste 280.000 de cetăţeni ai Republicii Moldova s-au prezentat la secţiile de votare, reprezentând 10,34% din votanţi.
De asemenea, până la ora 10:00, 16.300 de alegători din străinătate şi-au exprimat votul pentru alegerile prezidenţiale şi referendumul privind aderarea Republicii Moldova la UE.
Potrivit datelor afişate în timp real de către Comisia Electorală Centrală (CEC), peste 120.000 de alegători şi-au exprimat opţiunea de vot.
Prezenţa la urne, la ora 9:00, era de 4,62%.
Ludmila Vizdoagă, o cetăţeană moldoveancă, stabilită de 19 ani în Coreea de Sud, a călătorit 1300 de km, până la Ambasada Republicii Moldova în Japonia, pentru a-şi exercita dreptul la vot, anunţă MAE, citat de Ziarul de Gardă.
„Dedicarea ei ne aminteşte că fiecare vot contează, indiferent cât de departe ne aflăm. Moldova are nevoie de vocea fiecărui cetăţean, oriunde s-ar afla”, se arată în textul videoclipului publicat de Ambasada Moldvei în Japonia, în care Ludmila Vizdoagă îndeamnă cetăţenii moldoveni să iasă la vot.
2.221 de secţii de votare au fost deschise în Republica Moldova pentru scrutinul din 20 octombrie.
În străinătate sunt deschise 231 de secţii, cu 100 mai multe faţă de ultimul scrutin prezidenţial.
Cetăţenii Republicii Moldova sunt aşteptaţi astăzi la urne să îşi exprime votul pentru alegerea unui nou preşedinte al ţării.
Scrutinul este completat de organizarea unui referendum de revizuire a Constituţiei ţării, în cadrul căreia cetăţenii vor avea de răspuns la întrebarea „Susţineţi modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.
Secţiile de votare vor fi deschise în intervalul orar 7:00-21:00.
Asemenea alegerilor din România, tinerii din Republica Moldova, care au vârsta de cel puţin 18 ani – împlinită inclusiv în ziua alegerilor – au dreptul de a se prezenta la urne.
Autorităţile de la Chişinău au anunţat că pentru alegerile de duminică, 20 octombrie 2024, cetăţenii din ţară şi din străinătate se pot prezenta în secţiile de votare având unul dintre documentele următoare:
Pentru alegerile prezidenţiale din Republica Moldova şi pentru referendumul privind aderarea la UE, autorităţile de la Chişinău au deschis 16 secţii de votare pentru cetăţenii moldoveni în România:
11 candidaţi în cursa pentru fotoliul de la Chişinău
Pentru alegerile prezidenţiale s-au înscris 11 candidaţi.
Maia Sandu – actuala preşedintă a Republicii Moldova – se află pentru a treia oară într-un scrutin prezidenţial, după ce în 2016 s-a clasat pe locul al doilea, iar în 2020 a devenit prima femeie preşedinte din istoria ţării.
Ea candidează pentru un al doilea mandat prezidenţial şi este susţinută de Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS).
Alexandr Stoianoglo a fost, printre altele, procuror general al Republicii Moldova, iar la alegerile prezidenţiale de duminică va candida din partea Partidului Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM).
Renato Usatîi candidează pentru a doua oară la alegerile prezidenţiale, din partea formaţiunii „Partidul Nostru”, pe care o conduce. În anul 2020, acesta s-a clasat pe al treilea loc şi a încurajat votanţii să o voteze pe Maia Sandu împotriva lui Igor Dodon.
În 20 octombrie, el candidează pentru fotoliul prezidenţial „pentru a o da jos pe Maia Sandu şi PAS”.
Vasile Tarlev – un alt candidat care se va afla pe lista de la alegerile prezidenţiale – a fost un premier comunist al ţării pentru două mandate. În 2016 a încercat pentru prima dată să candideze la alegerile prezidenţiale, însă candidatura i-a fost respinsă pe motivul necorespunderii documentelor prezentate.
În anul 2024 îşi anunţă revenirea în politică şi candidează din partea partidului „Viitorul Moldovei”, al cărui preşedinte este. Formaţiunea a fost numită anterior „Buceagul nostru” şi a fost înregistrată iniţial în Găgăuzia.
Irina Vlah are un parcurs politic bogat, fiind deputată în Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, dar şi guvernatoare a regiunii Găgăuzia. Ea candidează independent pentru preşedinţia ţării.
Ion Chicu se află pe scena politică din Republica Moldova încă de dinainte de anul 2000, iar pe parcurs a fost premier al ţării, dar şi ministru de Finanţe. Orientarea sa politică a migrat de la dreapta la stânga de-a lungul timpului, iar la alegerile de duminică va candida din partea Partidului Dezvoltării şi Consolidării Moldovei.
Andrei Năstase a fost primar general al Chişinăului şi ministru de Interne, iar la alegerile din 20 octombrie candidează ca independent.
Octavian Ţîcu este istoric şi fost boxer profesionist. El se află la a doua încercare în cursa pentru alegerile prezidenţiale şi este candidatul blocului politic „Împreună”.
Victoria Furtună este o fostă procuroare anticorupţie, iar în anul 2021 a candidat şi la funcţia de procuror general interimar. Aceasta a plecat din sistem şi şi-a anunţat candidatura pentru funcţia de preşedinte al Republicii Moldova ca independentă.
Tudor Ulianovschi a avut un parcurs politic variat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova. După o pauză în diplomaţie, acesta şi-a anunţat candidatura pentru alegerile prezidenţiale din Republica Moldova ca independent.
Natalia Morari este o fostă jurnalistă, cunoscută pentru investigaţiile despre banii partidului de guvernământ din Rusia. Ea a fost expulzată din Rusia în 2008 şi şi-a continuat activitatea jurnalistică în Republica Moldova. A moderat mai multe emisiuni despre politică, iar la alegerile prezidenţiale din 20 octombrie, ea candidează independent.