A fost o întoarcere reuşită în politică pentru Alexander Stubb, ales ieri ca noul preşedinte al Finlandei în turul doi, în care l-a înfruntat pe Pekka Haavisto.
Candidatul în vârstă de 55 de ani al partidului Coaliţia Naţională de centru-dreapta şi-a depăşit adversarul, care a candidat ca independent, cu 51,6% din voturi.
Stubb are un trecut lung în instituţiile de la Helsinki: a fost europarlamentar, ministru al Afacerilor Externe, Afacerilor Europene, Economiei şi, între 2014 şi 2015, prim-ministru. În 2017 a abandonat viaţa publică, convins că „a făcut destul pentru ţara lui”. S-a răzgândit când Rusia a invadat Ucraina.
La sfârşitul unei lungi campanii electorale, s-a trezit concurându-l pe Haavisto, un alt fost ministru de Externe: ambii sunt ferm pro-europeni şi sunt în favoarea ajutorului pentru Ucraina.
Stubb, care în calitate de preşedinte al republicii va fi comandantul forţelor armate şi va avea o pondere considerabilă asupra opţiunilor diplomatice, îi va lua locul lui Sauli Niinistö, care în cei 12 ani de conducere a statului a trecut de la porecla „omul care îi şopteşte lui Putin” la principalul promotor al intrării istorice a Finlandei în NATO.
În timpul ultimei dezbateri dinaintea scrutinului, Stubb a spus că doreşte să accelereze procesul de integrare cu Alianţa Atlantică: este în favoarea unei desfăşurări permanente a forţelor NATO pe teritoriul finlandez şi a tranzitului, dar nu şi al depozitării, a armelor nucleare în ţară. Pentru că, susţine el, „în anumite cazuri, o armă atomică este o garanţie a păcii”.