Alistar, despre decizia Curţii Constituţionale: Este un act de epurare politică

"Curtea Constituţională s-a comportat ca o instanţă de drept comun, judecând o chestiune care ţine, cel mult, de legalitate, nu de constituţionalitate. Contestaţia împotriva mea s-a bazat pe un act al unei instituţii, care este sau nu definitiv, deci o chestiune de legalitate, nicidecum una de constituţionalitate", a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, Victor Alistar.

Prin faptul că judecătorii CC au luat o decizie în privinţa lui într-o chestiune "de drept comun", Alistar apreciază că instanţa constituţională a încălcat principiul independenţei justiţiei, poziţionându-se ca o "jurisdicţie supremă".

Alistar a criticat şi procedura "incorectă" folosită de instanţa constituţională în luarea deciziei în ceea ce-l priveşte.

"Curtea mi-a interzis, practic, dreptul de a ocupa o funcţie publică, prevăzut de Constituţie, fără a-mi cere să prezint un punct de vedere, fără a asculta şi poziţia mea. Avem de-a face cu eroare, în opinia mea. Fie Curtea Constituţională nu trebuia să judece acest caz, nefiind, aşa cum am mai spus, de competenţa ei, fie a încălcat procedura prin aceea că nu am fost, la rândul meu, audiat, ascultat", a spus Alistar.

Alistar a mai declarat că este "regretabil" că animozităţile personale se transformă în blocaje în sistemul public, făcând referire la relaţia pe care o are cu cei din conducerea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), pe care i-a contestat în repetate rânduri şi care, la rândul lor, au exprimat deseori puncte de vedere împotriva sa.

Acesta a făcut un apel la magistraţii Curţii Constituţionale, cerându-le acestora să-şi nuanţeze poziţia faţă de decizia de marţi, "pentru ca întreaga comunitate de jurişti din România să realizeze cine dintre ei este magistrat şi cine este politruc".

"Având în vedere toate chestiunile expuse, apreciez că avem de-a face, în cazul meu, cu un act de epurare politică", a conchis Alistar, spunând că "toate cancelariile occidentale vor fi informate despre incidentul de marţi".

Curtea Constituţională a admis, marţi, ambele contestaţii ale senatorilor PDL privind validarea celor 11 membri aleşi de magistraţi, pentru un mandat de şase ani, în noul CSM, precum şi a celor doi reprezentanţi ai societăţii civile în CSM.

PDL a susţinut că judecătorii Lidia Bărbulescu şi Dan Lupaşcu şi procurorul Dan Chiujdea - aleşi în 2004 pentru un mandat de şase ani şi desemnaţi pentru un alt mandat la alegerile din 2010 - nu mai pot exercita un nou mandat.

Legea 317/2004 privind CSM a fost modificată în 2005 prin pachetul legislativ promovat de Monica Macovei - actual europarlamentar PDL -, astfel că prin articolul 51, alineatul (1), s-a statuat că "durata mandatului membrilor aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani, fără posibilitatea reînvestirii".

Constituţia prevede, la articolul 133, că "durata mandatului membrilor aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani". Constituţia nu face referire la imposibilitatea reînnoirii sau prelungirii mandatului de membru al CSM.

Preşedintele Traian Băsescu a cerut, în 5 ianuarie, în şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii, amânarea alegerii preşedintelui şi a vicepreşedintelui CSM până pe 20 ianuarie, după pronunţarea Curţii Constituţionale în cazul contestaţiei privind validarea listei cu noii membri ai Consiliului.

Băsescu a ţinut să menţioneze că şi el aşteaptă decizia CC înainte să promulge o lege. "La fel cum eu nu pot promulga o lege până nu se pronunţă CC, nici dumneavoastră nu puteţi călca în picioare Curtea Constituţională", a spus el.

"Faceţi ce vreţi! Eu am făcut doar o sugestie", le-a mai spus Băssecu membrilor CSM, adăugând că aceştia pot decide că sunt mai presus de Curtea Constituţională, aşa cum au făcut şi în alte situaţii.

A doua zi, şi ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, care este membru de drept în CSM, a cerut amânarea şedinţei de constituire a noului CSM, pe motiv că legalitatea validării noilor membri este contestată la Curtea Constituţională.

Magistraţii constituţionali trebuiau să ia în discuţie cele două sesizări în 19 ianuarie, însă dezbaterea a fost amânată atunci de CC pentru 25 ianuarie.

Cei 11 membri aleşi în urma scrutinului pentru desemnarea noilor membri ai CSM sunt Lidia Bărbulescu şi Mircea Bucurel Aron, din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Dan Lupaşcu, Alexandru Şerban şi Nicolae Horaţius Dumbravă, din partea curţilor de apel, Adrian Toni Neacşu, din partea tribunalelor, Marius Tudose Badea şi Cristi Vasilică Danileţ, din partea judecătoriilor, George Bălan, din partea parchetelor de pe lângă curţile de apel, Oana Schmidt Haineală, din partea parchetelor de pe lângă tribunale, şi Dan Nicolae Chiujdea, din partea parchetelor de pe lângă judecătorii.

De asemenea, Senatul a decis numirea Corinei Dumitrescu şi a lui Victor Alistar ca reprezentanţi ai societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii, pentru un mandat de şase ani.