Ambasada Franţei: Miniştrii Valls şi Cazeneuve se vor întâlni cu Băsescu, Ponta, Duşa şi Câmpeanu

"Ministrul de Interne, Manuel Valls, precum şi ministrul-delegat pentru Afacerile Europene, Bernard Cazeneuve, vor efectua miercuri, 12 septembrie, şi joi, 13 septembrie, o vizită în România, pentru a discuta cu autorităţile române pe tema incluziunii sociale a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome. Aceştia se vor întâlni cu Traian Băsescu, preşedintele României, Victor Ponta, primul ministru, Mircea Duşa, ministrul de Interne, precum şi Mariana Câmpeanu, ministrul Muncii, Familiei şi Securităţii Sociale", se arată într-un un comunicat de presă transmis MEDIAFAX de Ambasada Franţei.

Potrivit sursei citate, cei doi oficiali francezi vor susţine, miercuri, o conferinţă de presă comună cu premierul Victor Ponta de la ora 18.45 la Palatul Victoria, unde va fi semnat şi un acord bilateral de cooperare în domeniul incluziunii sociale a cetăţenilor români de etnie romă.

În dimineaţa zilei de joi, cei doi miniştri se vor deplasa la Câmpia Turzii, unde Franţa finanţează un proiect de cantină şcolară destinată copiilor provenind din familii defavorizate, mai precizează comunicatul Ambasadei Franţei.

Doi miniştri francezi ai noului Guvern socialist sunt aşteptaţi miercuri în România pentru a încerca să trateze "la sursă" problema romilor, relansată în această vară în Franţa prin evacuarea taberelor urmată de expulzări.

Franţa "nu poate primi toată mizeria lumii şi a Europei", a afirmat marţi unul dintre cei doi miniştri, Manuel Valls (de Interne), aşteptat la Bucureşti împreună cu Bernard Cazeneuve (Afaceri Europene).

"Astăzi, nu putem să ne permitem să primim toate aceste populaţii care sunt condamnaţii pământului, care sunt hărţuite în ţara lor, care sunt discriminate", a adăugat el.

Comunitatea de romi în Franţa este estimată la aproximativ 15.000 de persoane. Manuel Valls a recunoscut că dacă mii (de romi) au părăsit teritoriul francez de la instalarea la putere în mai 2012 a Guvernului socialist sunt "şi alţii care au sosit".

Franţa "are partea sa în materie de azil, în materie de inserţie, dar mesajul este clar: fermitatea", a insistat Manuel Valls, potrivit căruia, "fără îndoială, înainte de sfârşitul lunii septembrie, 7.000 de români sau bulgari vor fi repatriaţi prin sistemul de ajutor pentru reîntoarcere".

În această vară mai multe tabere de romi au fost evacuate de către poliţie, suscitând un disconfort în cadrul taberei de stânga şi protestul unor asociaţii, în timp ce politica de expulzări colective în perioada lui Nicolas Sarzkozy a provocat critici aspre din partea Comisiei Europene.
Din cauza protestului, Guvernul a decis la sfârşitul lui august să relaxeze constrângerile privind accesul lor la muncă fără, totuşi, să le elimine pur şi simplu imediat.

Comisarul european pentru Justiţie, Viviane Reding, pe de altă parte, a recunoscut într-un interviu pentru Le Monde de la începutul lui septembrie "o schimbare de atitudine" a Guvernului francez care "încearcă să îi integreze".

Dar Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Navi Pillay, se declara "îngrijorat" luni şi solicita Parisului "eforturi suplimentare" pentru această comunitate.

Preşedintele Francois Hollande a dezvăluit că problema romă în Franţa, unde această comunitate trăieşte adeseori în sărăcie în tabere ilegale, nu datează de la preluarea funcţiei sale.

Înaintea sa, Nicolas Sarkozy, de asemenea, a trimis în septembrie 2010 miniştri în România pentru a încerca să abordeze problema la bază, mobilizând întreaga Uniunea Europeană pe acest subiect.

Astfel, potrivit anturajului său, Bernard Cazeneuve "va discuta cu interlocutorii săi probleme ce ţin de repatriere şi reinstalare". El vorbi, de asemenea, despre "inserţia romilor în Franţa, despre relaxarea condiţiilor de angajare şi va sublinia că problema trebuie "să fie tratată şi la nivel european".

La sfârşitul lui august, Manuel Valls a anunţat, referitor la România şi Bulgaria, că vrea "să înţeleagă de ce nu se desfăşoară politici de inserţie puternice". Anterior, el a acuzat "ţările de origine" că implimentează "politici care discrimnează de decenii aceste populaţii", confruntate cu sărăcia, şomajul şi analfabetismul.