Ambasadorul Cehiei în România: Aderarea la Schengen şi MCV nu ar trebui interconectate

Ambasadorul Republicii Cehe în România, Jiří Šitler, a declarat, luni, după o vizită la Prefectura Mureş, că aderarea României la Spaţiul Schengen şi Mecanismul de Cooperare şi Verificare nu ar trebui interconectate, "pentru că sunt două lucruri separate" şi că aceasta este poziţia întregii clase politice din Cehia.

"Este ceea ce am declarat întotdeauna, că toate condiţiile tehnice sunt îndeplinite şi asta este important, pentru că cerinţele politice nu făceau parte din înţelegere. Desigur, există şi celelalte procese, cum sunt Mecanismul de Cooperare şi Verificare, care sunt importante de discutat, dar în opinia noastră nu ar trebui interconectate, pentru că sunt două lucruri separate. Am avut alegeri, recent, în Cehia şi poziţia nu s-a schimbat, toate partidele, inclusiv noul guvern, au rămas cu aceeaşi poziţie în această privinţă", a spus ambasadorul.

El a apreciat totodată că "e timpul să dispară" constrângerile legate de libera circulaţie a forţei de muncă şi a persoanelor din România şi Bulgaria în spaţiul UE, întrebat fiind despre opoziţia unor lideri europeni faţă de ridicarea, din 2014, a restricţiilor impuse românilor şi bulgarilor pe piaţa UE.

Ambasadorul a subliniat că libertatea circulaţiei forţei de muncă şi a persoanelor este un drept fundamental în UE.

"Cred că libera circulaţie a forţei de muncă este un fundament de bază al UE, deci nu trebuie să existe tranziţie deloc în această privinţă şi cred că este timpul să dispară aceste constrângeri. În ceea ce priveşte Cehia şi cetăţenii cehi, nu este de o importanţă fundamentală pentru noi, pentru că nu sunt mulţi cetăţeni cehi care să plece să lucreze în alte state membre, ei preferă să stea acasă. La ora actuală avem mai mulţi cetăţeni străini din UE în Cehia la lucru decât cetăţeni cehi în alte ţări ale UE, deci direcţia e clară. Ca şi principiu, libertatea circulaţiei forţei de muncă şi a persoanelor este un drept fundamental al UE. Avem şi noi mulţi români care lucrează în Cehia şi aşa trebuie să fie", a arătat ambasadorul.

Consiliul JAI va reveni asupra subiectului aderării României şi Bulgariei la Schengen atunci când vor exista condiţii favorabile, declara, joi, Dailis Alfonsas Barakauskas, ministrul lituanian de Interne, a cărui ţară asigură Preşedinţia UE.

"În ceea ce priveşte implementarea acquis-ului Schengen de către România şi Bulgaria, astăzi am putut doar să evaluăm situaţia la zi. Consiliul a luat notă de declaraţia comună a României şi Bulgariei şi va reveni asupra acestei probleme, fără întârziere, atunci când vor exista condiţii favorabile", declara Dailis Alfonsas Barakauskas, la conferinţa de presă de la finalul reuniunii JAI de joi.

România şi Bulgaria au prezentat, joi, la Consiliul JAI, o declaraţie politică în care îşi exprimă dezamăgirea faţă de imposibilitatea luării unei decizii privind aderarea la Schengen şi susţin că nu există niciun motiv juridic sau concret pentru o nouă amânare, potrivit unui comunicat MAE.

Titus Corlăţean declara că România a îndeplinit criteriile tehnice privind aderarea la Schengen, iar autorităţile de la Bucureşti nu stau în genunchi, cu mâna întinsă, astfel că au transmis europenilor că aşteaptă să fie anunţate când va exista consens pentru primirea în acest spaţiu.

"Nu se pune problema de a abandona un obiectiv legitim al României, respectiv al Bulgariei. În acelaşi timp, nici nu poţi să stai în genunchi şi să stai cu mâna întinsă, câtă vreme noi am îndeplinit criteriile clare, obiectivele tehnice din acquis-ul Schengen şi, în acelaşi timp, plătim pentru lucruri care n-au legătură cu noi", declara, vineri seară, la Digi24, ministrul de Externe, Titus Corlăţean.

În opinia sa, europenii inventează tot felul de pretexte, precum MCV, pentru a amâna primirea celor două ţări în Schengen, dar în realitate este vorba de "situaţa socială, economică, de criza din Europa din aceşti ani". Realitatea ţine de faptul că "prestaţia, poate, a anumitor guverne faţă de aşteptările propriilor cetăţeni nu produce acele rezultate de creştere economică, de mai mult confort în societatea respectivă", mai spunea Corlăţean.