Ambasadorul leton: E posibilă o decizie privind aderarea la Schengen, în timpul Preşedinţiei letone

"Noi, Preşedinţia letonă (a Consiliului UE - n.r.), suntem determinaţi să colaborăm cu toţi partenerii noştri în vederea eliminării obstacolelor rămase astfel încât România să devină membru al zonei Schengen", a declarat, miercuri, ambasadorul Letoniei în României, Ilgvars Kļava, la conferinţa de lansare a Preşedinţiei letone, organizată de Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti, la care au participat ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, şi şefa Reprezentanţei, Angela Filote.

Diplomatul leton a precizat că aderarea României şi Bulgariei la Schengen ar fi "benefică din punct de vedere economic pentru toţi".

"Trebuie să lucrăm împreună în ceea ce priveşte chestiunile legate de securitate, dar nu trebuie să fie folosită (întărirea securităţii europene) ca un pretext, ca o scuză pentru a nu continua extinderea zonei Schengen", a spus Ilgvars Kļava.

Ambasadorul leton a afirmat că nu există termene privind aderarea la Schengen, dar, "după informaţiile pe care le avem, considerăm ca fiind realistă posibilitatea de a se ajunge la o decizie în timpul Preşedinţiei letone".

La rândul său, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat că "obiectivul aderării la Spaţiul Schengen reprezintă pentru România un obiectiv foarte important".

România are deja "o contribuţie semnificativă şi o valoare adăugată practică pentru că ne comportăm deja ca un stat Schengen de facto în ceea ce priveşte eforturile de consolidare a securităţii interne a UE", a precizat Aurescu.

El şi-a exprimat convingerea că "o Românie aflată în interiorul Spaţiului Schengen, de jure nu doar de facto, nu reprezintă decât o valoare adăugată, mai ales în actualul context de securitate internă".

"Vom lucra împreună cu Preşedinţia letonă dar, în acelaşi timp, şi cu partenerii noştri din acele state care nu sunt încă pe deplin convinşi că România trebuie să adere la Spaţiul Schengen. Aceste demersuri se vor face atât în capitale, evident, dar şi beneficiind de sprijinul Preşedinţiei letone, dar se vor face cu discreţie, prin urmare n-o să vă putem spune întotdeauna de la bun început când, unde, cum şi în ce fel ne-am întâlnit (...) pentru că acesta face parte din farmecul şi meniul activităţii diplomatice curente, nu vom lucra fixaţi de termene pentru că nu credem că termenele sunt lucruri care ne ajută în mod special", a spus Bogdan Aurescu.

Şeful diplomaţiei a ţinut să reitereze faptul că nu există o legătură între MCV şi Schengen, dar a recunoscut că "sunt unele state care se uită cu atenţie la acest raport (MCV)". "Sperăm că acest raport va fi unul mai bun chiar decât cel de anul trecut", a mai spus Aurescu.

Întrebat ce înseamnă pentru România, care nu e membră a Schengen, faptul că, în urma evenimentelor de la Paris, s-a vorbit de necesitatea întăririi graniţelor externe, ministrul de Externe a declarat că "frontiera externă a României, care este şi frontiera externă a UE, este apărată ca şi când ar fi o frontieră Schengen". "Există foarte multe investiţii care s-au făcut de-a lungul timpului pentru pregătirea aderării la Spaţiul Schengen, există foarte mulţi specialişti extrem de bine pregătiţi care ştiu să gestioneze această frontieră, echipamentele care sunt folosite sunt la cel mai înalt nivel, unele chiar depăşesc în performanţă echipamente utilizate de către state care sunt deja în Spaţiul Schengen", a explicat Aurescu.

El a adăugat că din punctul de vedere al cooperării pragmatice şi practice pentru combaterea fenomenului terorist, "România nu are niciun fel de problemă în a se alătura acestui efort".

Bogdan Aurescu a reamintit, totodată, că întărirea măsurilor privind combaterea terorismului, nu trebuie să afecteze libertăţile fundamentale şi mai ales libertatea de circulaţie a cetăţenilor UE.

Întrebat dacă necesitatea întăririi graniţelor UE nu reprezintă un argument în plus pentru aderarea la României şi Bulgaria la Schengen, Aurescu a spus: "Întărirea Spaţiului Schengen cu aderarea României şi Bulgariei la acest spaţiu se poate face în aşa fel încât să putem profita şi de jure nu doar de facto de contribuţia pe care România o aduce la securitatea internă a UE".