Comisia Europeană şi-a suspendat eforturile de a determina statele membre şi parlamentul să ratifice un acord de investiţii încheiat cu China la sfârşitul anului 2020, după şapte ani de discuţii, ca urmare a divergenţelor privind drepturile omului în regiunea Xinjiang, cu populaţie majoritar musulmană.
În contextul răcirii relaţiilor, UE a decis, de asemenea, în luna mai, să îşi „reajusteze” poziţia faţă de China pentru a-şi reduce dependenţa economică, într-un moment în care Beijingul este suspectat că a acordat Moscovei un sprijin tacit pentru războiul său din Ucraina.
„Îmi pare rău să spun că avem un dialog pe probleme economice şi comerciale care nu a înregistrat niciun progres, sau cel puţin progrese substanţiale, în ultimii patru ani„, a declarat ambasadorul UE Jorge Toledo la un forum la Beijing, potrivit France 24.
„Vrem să ne angajăm cu China, dar avem nevoie de progrese şi avem nevoie de ele în acest an„, a spus Toledo, adăugând că un dialog economic la nivel înalt între cele două părţi va avea loc în septembrie.
Pentru UE, China este „simultan un partener, un concurent şi un rival sistemic„, a spus el.
Luna trecută, Comisia Europeană a dezvăluit o strategie pentru a răspunde decisiv la riscurile de securitate economică, având în special China în vizor.
În martie, Comisia a înaintat propuneri pentru a asigura aprovizionarea cu materiale, precum litiul sau nichelul, necesare pentru producţia de tehnologii cheie, cum ar fi bateriile şi panourile solare.
Germania, Franţa şi Italia au declarat săptămâna trecută că vor coopera mai îndeaproape în ceea ce priveşte achiziţionarea de materii prime, în contextul în care Europa urmăreşte să îşi reducă dependenţa de importurile din ţări precum China.
Una dintre cele mai controversate probleme dintre UE şi China se referă la poziţia ambiguă a Beijingului cu privire la invazia Rusiei în Ucraina.
Deşi China nu recunoaşte teritoriile anexate de Rusia în Ucraina, nici nu a condamnat războiul lui Putin.