ANALIZĂ: 2016, anul alegerilor locale şi parlamentare. Noile reguli electorale

Anul 2016 aduce două momente electorale importante: alegerile locale şi cele parlamentare, ambele scrutine fiind organizate după noi reguli, în urma modificării legislaţiei electorale în cursul anului trecut. Astfel, alegerile locale urmează să fie organizate în această primăvară, cel târziu la finalul lunii mai, iar alegerile parlamentare cel târziu la finalul lunii noiembrie.

În privinţa alegerilor locale, noua legislaţie prevede alegerea primarilor dintr-un singur tur de scrutin, aşa cum s-a întâmplat şi în 2012, când legislaţia a fost modificată în timpul guvernării Boc. În schimb, noua lege prevede că preşedinţii de Consilii Judeţene nu vor mai fi aleşi prin vot direct, ci vor fi aleşi din rândul consilierilor judeţeni, prin votul majorităţii.

Măsura a fost contestată de unii politicieni, care au susţinut că un astfel de sistem electoral avantajează partidele mari, primarii în funcţie şi candidaţii cu notorietate, dezavantajând partidele mici şi candidaţii din afara sistemului.

Citeşte şi: Proiect PNL: Listele de candidaţi pentru alegeri, invalidate dacă nu includ femei în proporţie de 30%

Până în acest moment, principalele partide nu şi-au anunţat listele de candidaţi, nici măcar în privinţa alegerilor din Capitală. PNL este o excepţie, propunându-l pe europarlamentarul Cristian Buşoi drept candidat la Primăria Generală, în timp ce la PSD vicepreşedintele Gabriela Firea se află în fruntea clasamentului, potrivit unor sondaje interne. În privinţa PSD, deciziile sunt amânate şi din cauza faptului că nu a fost luată încă o decizie cu privire la colaborarea cu UNPR.

Astfel, social-democraţii urmau să decidă dacă vor candida pe liste comune cu UNPR în alegerile locale în luna octombrie 2015, imediat după Congresul PSD. Liviu Dragnea afirma atunci că o candidatură comună, la ambele scrutine, ar fi o soluţie bună, însă negocierile au fost amânate după scandalul în care a fost implicat liderul UNPR Gabriel Oprea, după moartea poliţistului Bogdan Gigină, care îi deschidea coloana oficială, dar şi după tragedia din Colectiv, schimbarea Guvernului şi desfiinţarea coaliţiei de guveranre, când relaţiile PSD-UNPR s-au răcit. Dragnea şi Oprea, alături de alţi lideri ai celor două formaţiuni, au avut o serie de întâlniri informale pe această temă, fără a fi luată însă o decizie.

Mai mult, PSD anunţa că, cel târziu la finalul anului 2015, va avea definitivată lista de candidaţi, în urma unor sondaje interne, însă evenimentele din toamna anului trecut au amânat deciziile finale şi în acest caz.

Social-democraţii se vor reuni, la mijlocul lunii ianuarie, într-un Comitet Executiv Naţional, în care vor lua în discuţie, din nou, colaborarea cu UNPR şi stadiul privind listele de candidaţi.

Pe de altă parte, liberalii au anunţat, la finalul anului trecut, că au stabiliţi deja 1.800 de candidaţi pentru alegerile locale, lansările acestora urmând să aibă loc începând din luna ianuarie.

Citeşte şi: Iohannis: Voi convoca o nouă rundă de consultări. Majoritatea liderilor politici sunt dispuşi să discute despre alegeri anticipate, despre un guvern tehnocrat. Aproape nimeni nu e dispus să discute despre un guvern politic. Este o noutate

Rezultatul alegerilor locale ar putea influenţa şi politica viitoare de alianţe, în perspectiva alegerilor parlamentare, cu atât mai mult cu cât vor avea loc negocieri politice în consiliile judeţene pentru stabilirea şefilor de CJ. În plus, ar putea exista repoziţionări în interiorul principalilor competitori politici, mai ales la nivelul PNL, partid care ar urma să organizeze un congres în preajma alegerilor locale (în prezent se discută despre un congres înainte de locale sau imediat după scrutin) în cadrul căruia ar urma să fie definitivat procesul de fuziune prin desfiinţarea conducerii bicefale (copreşedinţii Alina Gorghiu şi Vasile Blaga) şi alegerea unui singur preşedinte.

Copreşedintele PNL Alina Gorghiu declara, la începutul lunii decembrie, că în partid s-a creat o masă critică care doreşte ca procesul de unficare să fie accelerat, astfel încât Congresul PNL în care se va alege un preşedinte unic să aibă loc cât mai repede. "(...) s-a creat această masă critică şi lumea îşi doreşte ca înainte de termenul prevăzut în Protocolul de Fuziune să realizăm aceste etape, să ajungem cât mai aproape de Congres, care înseamnă alegerea preşedintelui unic în partid", afirma Alina Gorghiu. "Vom vedea dacă alegerile locale ne găsesc cu alte structuri unificate sau dacă după alegerile locale vom fi în măsură să organizăm un Congres", a adăugat Gorghiu.

Şi în PSD ar putea exista surprize la nivelul conducerii partidului, având în vedere procesul în care se judecă apelul în Dosarul Referendumului, în care preşedintele PSD Liviu Dragnea a fost deja condamnat la un an de închisoare cu suspendare, în primă instanţă.

Citeşte şi: CONSULTĂRI la Cotroceni: UDMR propune un Guvern tehnocrat, care să pregătească alegeri parlamentare înainte de termen

În ceea ce priveşte alegerile parlamentare, din toamna acestui an, legislaţia prevede revenirea la scrutinul pe listă, folosit ultima dată la alegerile din 2004. Noua legislaţie electorală prevede o normă de reprezentare pentru deputaţi de 73.000 de locuitori şi de 168.000 de locuitori pentru senatori, ceea ce va duce la o scădere a numărului de parlamentari. Astfel, vor fi aleşi 308 deputaţi, plus 18 deputaţi ai minorităţilor, şi 134 de senatori. Legislativul va număra 466 de deputaţi şi senatori, faţă de 588, câţi au fost aleşi în 2012.

Diaspora va fi reprezentată în continuare de 4 deputaţi şi 2 senatori, o premieră constând însă în introducerea votului prin corespondenţă pentru acest tip de alegeri. Renunţarea la votul uninominal cu sistem de compensare va duce la diminuarea numărului de parlamentari, cu toate acestea propunerea validată de referendumul naţional din 2009 legat de Parlamentul unicameral şi reducerea numărului aleşilor la 300 rămâne pe hârtie.

PSD n-a stabilit încă toate criteriile finale pentru desemnarea candidaţilor. Social-democraţii au afirmat, însă, că parlamentarii în funcţie care au avut un număr mare de absenţe în legislatura actuală nu se vor mai regăsi pe liste, precum şi cei care nu respectă normele din noul Cod etic şi de conduită. În schimb, liberalii au adoptat o serie de criterii, care ar elimina din cursă traseiştii şi cei cu probleme penale.