ANALIZĂ - Alegeri parlamentare în Sibiu: Opt parlamentari vor noi mandate. Ariton se luptă cu Boitan, Turcan cu un fost subprefect

Opt din cei zece parlamentari de Sibiu aleşi în 2008 candidează la alegerile din 9 decembrie pentru a-şi păstra mandatele, printre aceştia fiind vicepreşedintele PDL Raluca Turcan, fostul ministru al Economiei Ion Ariton, deputatul Gheorghe Roman, proaspăt trecut din tabăra democrat-liberală la PSD şi preşedintele PNL Sibiu, Mircea Cazan.

Singurii parlamentari în funcţie care nu vor mai candida pentru un nou mandat sunt deputaţii PSD Mircea Silvestru Lup şi Ioan Cindrea, acesta din urmă fiind ales preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu la alegerile locale din iunie.

"Orice are o limită şi am considerat că e suficient un mandat", spune Mircea Silvestru Lup.

Dacă la PSD candidaturile sunt stabilite, liberalii nu sunt încă siguri dacă propunerile făcute de organizaţia judeţeană săptămâna trecută vor rămâne definitive. Acestora le-ar reveni, în cadrul USL Sibiu, două colegii la Camera Deputaţilor şi două la Senat, însă totul depinde de negocierile la nivel central cu PC, potrivit preşedintelui PNL Sibiu, Mircea Cazan.

"Schimbările politice se fac de la o oră la alta, nu ştiu nici eu, dar sper să rămânem cu toate cele patru colegii", a declarat Cazan.

PNL Sibiu i-a propus la Camera Deputaţilor pe Ion Tămâian - în Colegiul 1 şi Mircea Cazan - în Colegiul 6, iar la Senat pe Minerva Boitan - în Colegiul 1 şi Nicolae Neagu - în Colegiul 3.

"Intenţia există, să candidez şi eu, şi domnul Neagu, şi domnul Tămâian, dar la nivel de intenţie. Am fost votaţi în forumurile judeţene, dar aşteptăm răspunsul de la Bucureşti, în funcţie de negocierile cu PC se pot schimba şi candidaţii şi colegiile. Prin statut, candidaturile sunt stabilite de către Bucureşti, nu de Sibiu, pentru că am obţinut un scor sub media pe ţară la alegeri", a explicat Mircea Cazan.

În ceea ce priveşte Alianţa România Dreaptă, unul din colegiile de la Senat revine Alianţei Civice, iar potrivit preşedintelui PDL Sibiu, Ion Ariton, "numele vehiculat" este Laurenţiu Fufezan.

Forumul Democrat al Germanilor din România îl susţine, în continuare, pe deputatul Ovidiu Ganţ.

Potrivit Constituţiei, organizaţiile minorităţilor naţionale, cum este cazul FDGR, au dreptul la câte un loc de deputat, în condiţiile legii electorale, adică dacă obţin în întreaga ţară un număr de voturi egal cu cel puţin 10 la sută din numărul mediu de voturi valabil exprimate pe ţară pentru alegerea unui deputat. La alegerile din 2008, Ovidiu Ganţ a obţinut peste 23.000 de voturi, de zece ori pragul electoral necesar minorităţilor naţionale pentru a accede în Parlament.

Deputaţi cu state vechi contra oamenilor din administraţie şi a unui artist sticlar

La Camera Deputaţilor, în Colegiul 1 Sibiu, deputatul PDL Cornel Știrbeț vrea să obţină al patrulea mandat, susţinut de ARD, iar contracandidatul său este artistul sticlar Ion Tămâian, propus de liberali.

În Colegiul 2, vicepreşedintele PDL Raluca Turcan vrea să reprezinte pentru a treia oară interesele sibienilor în Parlament, avându-l contracandidat propus de PSD pe Florin Orlăţan, fost subprefect, care şi-a mai încercat o dată şansele în urmă cu patru ani, fără sorţi de izbândă.

În Colegiul 3, care cuprinde Mediaşul, al cărui primar, Teodor Neamţu, este democrat-liberal, PDL merge pe mâna tânărului Cristian Marian, masterand în petrol şi gaze, fiul primăriţei din comuna Brateiu. Contracandidatul acestuia propus de USL este Gheorghe Roman, dat afară din PDL în iunie şi intrat, între timp, în rândurile social-democraţilor.

ARD mizează pe tineri şi în Colegiul 4 de la Camera Deputaţilor, care cuprinde mai multe localităţi din nordul judeţului. Candidatul propus aici de PDL este Florin Neag, consilier local la Mediaş, de profesie jurist. Contracandidatul lui din partea USL este Ioan Axente, care a fost, în mai multe rânduri, şeful Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorului Sibiu, iar acum este directorul adjunct al aceleiaşi instituţii.

Şi candidaţii din Colegiul 5 la Camera Deputaţilor provin din administraţia locală.

Astfel, USL l-a propus pe actualul viceprimar PSD al oraşului Avrig, inginerul Gheorghe Frăticiu. El a ocupat funcţia de viceprimar în mandatul 1996-2000, precum şi funcţia de primar pentru două mandate consecutive, din 2000 în 2008. ARD merge cu un candidat propus de PNŢCD, şi anume Ilie Creţu, inspector la Primăria Sibiu. Acesta a fost, până în 2008, şeful Serviciului Public de Administrare a Domeniului Public şi Privat din cadrul Primăriei Sibiu şi a candidat, la alegerile locale din iunie, împotriva lui Klaus Iohannis, pentru funcţia de primar al Sibiului, însă a obţinut numai 480 de voturi.

În Colegiul 6 - Mărginimea Sibiului, ARD l-a propus pe Constantin Şovăială, fostul vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Sibiu în mandatul trecut. Acesta a fost reales consilier judeţean pe listele PDL la alegerile din iunie. De profesie avocat, el a fost timp de mai mulţi ani ofiţer activ. Contracandidatul său susţinut de USL este actualul deputat PNL Mircea Cazan.

Cei trei senatori în funcţie vor să îşi păstreze mandatele

La Senat, actualul senator Ion Ariton, fost ministru al Economiei, va candida în continuare în Colegiul 1. Dacă negocierile cu PC nu vor influenţa, până la urmă, propunerile făcute de PNL Sibiu, atunci împotriva sa va candida actualul senator PNL Minerva Boitan, care însă a fost aleasă în Colegiul 3, în mandatul trecut.

În Colegiul 2, Viorel Arcaş, senator PSD din 2004, va candida împotriva nou venitului Laurenţiu Fufezan, propus de Alianţa Civică.

În Colegiul 3, se vor confrunta fostul şef al Direcţiei Judeţene de Sport Ioan Gligor (PDL) şi fostul senator al Alianţei DA în legislatura 2004-2008 Nicolae Neagu, propus acum de PNL. Acesta a fost, între 2000 şi 2008, preşedinte al PD Sibiu, iar în urma fuziunii dintre PD şi PLD a fost înlocuit la şefia partidului de către Ion Ariton. În septembrie 2008, Neagu şi-a dat demisia din PDL şi a trecut în tabăra liberalilor.

Ion Ariton, actual senator, fost prefect şi ministru al Economiei, mai vrea un mandat în Parlament

La Senat, fostul ministru al Economiei Ion Ariton vrea să câştige un nou mandat din partea PDL, în Colegiul 1. În perioada 1993-2003, Ariton a fost director comercial, respectiv director general al Petrom - sucursala Sibiu. De asemenea, el a fost consilier local în legislaturile 1996-2000 şi 2000-2004.

Ion Ariton a fost cercetat în 2003 pentru neglijenţă în serviciu şi fals intelectual de către Codruţa Kovesi, în cazul unui prejudiciu de peste 7 miliarde de lei vechi adus Petrom Sibiu, fiind însă scos de sub urmărire penală pe motiv că nu au existat probe clare de vinovăţie.

Dosarul a pornit de la o plângere a Societăţii Naţionale a Petrolului Petrom, din 2002, împotriva a nouă persoane, gestionari, lucrători comerciali şi a directorului comercial al Peco Sibiu din acea perioadă, Ion Ariton, care îl avea în subordinea sa pe şeful depozitului, de asemenea cercetat în dosar, potrivit rezoluţiei de scoatere de sub urmărire penală a Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu. Petrom reclama faptul că, prin neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu, aceştia au produs societăţii un prejudiciu de 10 miliarde de lei vechi, însă în urma anchetei s-a stabilit că era vorba de 7 miliarde de lei vechi. Unul dintre gestionari s-a sinucis înainte de finalizarea anchetei.

În perioada 2005 - 2007, Ariton a fost prefect al judeţului Sibiu.

La sfârşitul lui 2007, Cabinetul Tăriceanu l-a schimbat din funcţia de prefect. Ariton a dat în judecată Guvernul şi a câştigat procesul în 2009, când era senator. El a fost repus în functia de prefect şi a avut un termen de 15 zile pentru a opta între una din cele două funcţii, optând pentru cea de senator.

În septembrie 2010, Ion Ariton a fost numit ministru al Economiei, în această perioadă fiind recunoscut pentru apariţiile rare pe care le-a avut în presă. La predarea mandatului, în februarie 2012, Ariton a spus că este "mândru" că pleacă de la conducerea ministerului.

"Sunt mândru că plec, că am făcut parte dintr-un guvern care a făcut multe pentru România. Îmi pare bine că este continuitate în această direcţie. Era momentul să facem un pas înapoi, ne-am făcut datoria", spunea el.

Ion Ariton spune că realizarea cea mai mare din mandatul de senator care urmează să se încheie este finalizarea centurii ocolitoare a Sibiului. Pentru viitorul mandat de parlamentar, el spune că şi-ar dori să ducă la îndeplinire proiectul de construcţie a unui nou spital de urgenţă.

Ion Ariton deţine, la fel ca la începutul mandatului, un teren intravilan de 1.100 de metri pătraţi, trei locuinţe - un apartament, o casă de locuit şi una de vacanţă - şi o maşină cumpărată în 2007, dar niciun cont bancar.

Contracandidatul lui Ion Ariton ar putea fi actualul senator PNL Minerva Boitan. Ea nu este, însă, hotărâtă să candideze, deşi a fost aleasă drept candidat de către organizaţia judeţeană a PNL.

"Eu mai am nevoie de câteva zile să discut cu familia, colegii, prietenii, încă nu sunt decisă. Trebuie să mă gândesc cum putem maximiza voturile din Sibiu, să mergem cu candidatul care poate să obţină tot ce se poate, cu oameni care au realizat ceva şi care inspiră încredere şi nu vor să înşele. Am rămas o idealistă, care ţine la anumite criterii ce se referă la ţinuta unui demnitar", a declarat Boitan.

Ea crede că a făcut parte "din cea mai grea opoziţie din ultimii 20 de ani" şi că, făcând parte dintr-un partid aflat la putere, "poţi ajuta mult mai mult".

"Cea mai mare mulţumire ca parlamentar al opoziţiei este că am făcut parte din partidul care a depus câteva moţiuni de cenzură, că am fost prezentă la votul care a dat jos ultimul guvern PDL, că am muncit foarte mult pentru a-mi pune în practică nişte gânduri şi dorinţe în domeniile mele, sănătate şi social, şi am câteva proiecte care aşteaptă la Cameră şi care sper să treacă, că am reuşit că conving două ministere foarte ostile să treacă propunerea referitoare la medicina şcolară. Au fost multe încercări, tensiune, frustrări, nemulţumiri, multă muncă de convingere cu oameni neprofesionişti care promovau legi fără legătură cu realitatea. E greu să spun ce mulţumire am avut. Pot să spun de cazurile individuale de cetăţeni care au apelat la mine şi am reuşit să îi ajut. Şi am reuşit să anulez ordonanţa cu privire la evaluarea persoanelor cu handicap, care a aruncat în aer o mie de persoane, am reuşit să aduc modificări şi să aibă loc o reevaluarea a dosarelor. Dintr-o muncă intensă se poate extrage câte o mică mulţumire", a declarat Minerva Boitan, care a fost timp de mai mulţi ani directorul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu.

Minerva Boitan a absolvit Institutul de Medicină şi Farmacie din Cluj. Între 1997 şi 2001 a condus Direcţia de Sănătate Publică Sibiu, a ocupat funcţia de medic expert în cadrul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate între 1994-2006, iar din 2005 până în 2008 a fost managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu.

Senatorul liberal deţine două terenuri şi o casă în Aciliu de 1.300 de metri pătraţi, cumpărată anul trecut, o motocicletă şi trei autoturisme, din care cel mai vechi este achiziţionat în 1992, iar cel mai nou în 2006, iar în conturi bancare are 37.000 de lei. La începutul mandatului de parlamentar, în declaraţia sa de avere figurau numai cele două terenuri şi peste 100.000 de lei în conturi.

Cornel Ştirbeţ - trei mandate de deputat la activ

În Colegiul 1 la Camera Deputaţilor, care cuprinde municipiul Sibiu şi Păltiniş, PDL merge pe mâna actualului deputat Cornel Ştirbeţ.

Cornel Ştirbeţ este deputat din anul 2000, în primul mandat fiind ales pe listele PNL. De altfel, el a ocupat şi funcţia de preşedinte al organizaţiei liberale judeţene, între 2001 şi 2006, când şi-a dat demisia şi a trecut la nou înfiinţatul PLD.

Ştirbeţ a absolvit trei facultăţi - Facultatea de Drept economic-administrativ de la Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, cea de Filosofie şi cea de Drept, ambele din cadrul Universităţii Bucureşti.

Între 1990 şi 1997 a fost secretarul Primăriei Sibiu, pentru ca apoi să ocupe, până în 2000, funcţia de director al Loteriei Române - filiala Sibiu. El este membru fondator al Institutului de Ştiinţe Administrative al României.

Cornel Ştirbeţ este cunoscut pentru caracterizările pe care le face în presă adversarilor săi politici. Anul acesta, deputatul PDL l-a inclus pe premierul Victor Ponta în topul "personajelor caraghioase", pe prefectul judeţului Sibiu l-a catalogat "impostor", după ce acesta a avut o poziţie dură vis-a-vis de PDL, iar despre primarul Klaus Iohannis a spus că a instaurat la Sibiu o "dictatură personală". Drept urmare, unul din ziarele locale a inaugurat o rubrică intitulată "ştirbisme", în care sunt redate declaraţiile controversate ale politicienilor locali.

La alegerile locale din iunie, Cornel Ştirbeţ a candidat la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Sibiu, dar a ieşit al treilea din cursă. În schimb, el s-a remarcat prin metodele de campanie mai puţin obişnuite. Candidatul PDL a avut un autocar inscripţionat cu un afiş cu chipul său şi cu mesajul pe care îl promova, cu care s-a plimbat prin tot judeţul, în timp ce în difuzoare răsuna imnul campaniei sale, o melodie populară. Pentru aceasta, Poliţia Locală din Sibiu l-a amendat cu 100 de lei pe şoferul autocarului, reclamele audio fiind interzise în municipiul Sibiu. Cornel Ştirbeţ a spus atunci că vrea să se ofere voluntar la Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, cu tot cu staff-ul său de campanie, pentru a putea să îşi difuzeze mesajul în continuare.

În ultimele zile de campanie, Cornel Ştirbeţ a comandat lipirea unor afişe şi a unor panouri în oraşele Sălişte, Miercurea Sibiului şi în municipiul Sibiu, cu o caricatură reprezentându-i pe cei doi lideri USL, Crin Antonescu şi Victor Ponta, sub forma unor marionete manevrate de Ion Iliescu, cu titlul "Cu un zâmbet comunist, viitorul va fi trist". În urma sesizărilor primite, Biroul Electoral Judeţean a constatat că materialele au fost realizate cu încălcarea prevederilor legale şi conţineau, în mod nelegal, semnul electoral şi denumirea prescurtată a USL, dispunând îndepărtarea acestora.

Conform declaraţiei de avere, deputatul PDL deţine două terenuri intravilane în Sibiu şi o casă de peste 100 de metri pătraţi, precum şi două autoturisme.

Sticlarul care vrea să ajungă în Parlament

În acelaşi colegiu cu Ştirbeţ, candidatul propus de PNL Sibiu este Ion Tămâian, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici Sibiu. Fiu de meşter sticlar, acesta confecţionează în atelierul său de la pahare, boluri, platouri, vaze, statui, candelabre, până la globuri de sărbători cu foiţă de argint sau aur, care se vând în special în străinătate, unele ajungând şi la Casa Albă.

Tămâian a urmat cursurile Liceului de Artă din Satu Mare şi apoi pe cele ale Academiei de Arte "Ion Andreescu" din Cluj-Napoca, fiind repartizat, apoi, la fabrica de sticlă din Avrig, judeţul Sibiu.

A venit revoluţia şi, odată cu ea, ceea ce artistul numeşte "adevărata eliberare". A mai lucrat un an la fabrica de sticlă, apoi şi-a deschis propriul atelier.

"Era un atelier mic, amenajat în demisolul socrilor mei, la Tălmaciu. Lucram eu cu soţia, într-un singur cuptor, diferite obiecte de artă", îşi aminteşte artistul.

După câţiva ani, Ion Tămâian a deschis actualul atelier de la Şelimbăr, în apropiere de municipiul Sibiu, unde lucrează acum aproximativ 30 de oameni.

În ţară, obiectele realizate de acesta pot fi cumpărate la preţuri cuprinse între 10 şi 3.000 de euro, iar în străinătate, unde vânzările se fac prin case de licitaţii, acestea pot ajunge până la 6.000-7.000 de euro.

Cea mai scumpă lucrare de artă vândută vreodată de Ion Tămâian a fost o creaţie intitulată "Portal", evaluată la 35.000 de dolari şi vândută unui colecţionar privat din America. Tot în America, la Casa Albă, au ajuns, în urmă cu câţiva ani, globuri de sărbători confecţionate în atelierul din Şelimbăr.

Potrivit lui Tămâian, în proporţie de 95 la sută, ceea ce se realizează în atelierul său merge în străinătate, piaţa de bază fiind Statele Unite ale Americii, urmată de Franţa, Italia, Grecia (până de curând), Cipru, Rusia şi ţările arabe.

Lucrări artistice semnate de el au putut fi admirate în expoziţii la Sibiu, Cluj-Napoca, Baia Mare, Bucureşti, dar şi în străinătate, la Paris (Franţa, 1993), Heilbronn (Germania, 1996), Coblenz (Germania, 1997), Frankfurt (Germania, 1998), Wurtzburg (Germania, 1999).

Întrebat cum s-a hotărât să candideze, Tămâian a explicat că propunerea a venit din partea PNL.

"În primul rând pentru că am fost solicitat, m-au rugat cei din organizaţia mea. Şi atunci când poţi să faci ceva, atunci accepţi, acestea ar fi motivele", a spus Ion Tămâian.

PSD a găsit greu un contracandidat pentru Raluca Turcan - Florin Orlăţan, care a candidat şi în 2008, fără succes

Colegiul 2 pentru Camera Deputaţilor, care a revenit social-democraţilor, în urma negocierilor interne din USL Sibiu, a fost cel care le-a dat cea mai mare bătaie de cap, fiind colegiul actualului deputat PDL Raluca Turcan, care vrea să obţină un al treilea mandat.

PSD a decis, într-un final, în urma unui sondaj de opinie, să îl propună pe Florin Ioan Orlăţan, fost subprefect al judeţului Sibiu din mai până în octombrie 2009.

El a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti şi are un masterat în politici Publice şi Administraţie, fiind considerat de presa locală drept "omul bun la toate" din partid. Orlăţan nu se dă în lături să lipească afişe, aşa cum a făcut în cadrul campaniei pentru alegerile locale, şi nici să candideze, acesta încercându-şi norocul şi la parlamentarele din 2008, dar fără succes.

În acelaşi colegiu, vicepreşedintele PDL Raluca Turcan vrea să obţină un al treilea mandat.

Născută în Botoşani, ea a absolvit ASE, având diplomă în economie şi un master în comunicare şi relaţii. Între 1996-1999 a urmat Institutul Puşkin din Moscova, obţinând o diplomă în rusă comercială. Totodată, Raluca Turcan este, alături de alţi parlamentari PDL, cetăţean de onoare al statului Nebraska, SUA.

Raluca Turcan şi-a început cariera ca şi consultant de relaţii publice la Tofan Grup, unde l-a cunoscut pe Theodor Stolojan. În 2000 devine consilierul lui, dar şi expert parlamentar în Senat.

Între 2004 şi 2006 este membru în Biroul Naţional de conducere al PNL. Îşi dă demisia şi devine membru fondator al PLD, alături de Theodor Stolojan, pentru ca apoi să devină vicepreşedinte al PDL, în urma fuziunii din decembrie 2007 cu PD.

Stolojan i-a devenit, în 2004, naş, după ce a cununat-o cu Valeriu Turcan, fost consilier prezidenţial şi purtător de cuvânt al administraţiei prezidenţiale. În februarie 2008, Theodor Stolojan l-a botezat şi pe fiul celor doi.

Raluca Turcan a ocupat funcţia de vicepreşedinte al PDL din decembrie 2007 până în mai 2011 şi din iunie, anul acesta, până în prezent. Totodată, este preşedintele Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă din Camera Deputaţilor.

Ea este cunoscută în Sibiu îndeosebi pentru proiectele sociale privind copiii şi bătrânii şi este iniţiatoarea proiectului de lege privind parteneriatul între stat şi Biserică în domeniul asistenţei sociale.

Vicepreşedintele PDL deţine două terenuri, dintre care unul intravilan în Limanu, judeţul Constanţa, de 3.000 de metri pătraţi, un apartament în Bucureşti de 57 de metri pătraţi şi o casă în Mogoşoaia, cumpărată în 2007, de 184 de metri pătraţi. În 2008, Raluca Turcan şi-a cumpărat un autoturism Toyota şi, potrivit declaraţiei de avere postate pe site-ul Camerei Deputaţilor, şi-a achiziţionat, de-a lungul timpului, bijuterii în valoare de 6.500 de euro. În conturile acesteia se regăsesc aproximativ 25.000 de euro şi 17.000 lei. În schimb, are trei credite în euro de peste 150.000 de euro şi unul în lei de 26.000 lei.

USL merge pe mâna "deputatului copy-paste" Gheorghe Roman, exclus din PDL în luna aprilie

Deputatul Gheorghe Roman vrea să obţină un al doilea mandat în Colegiul 3, de data aceasta pe listele PSD, după ce a fost dat afară din PDL înaintea alegerilor locale. Atunci, el a decis să candideze la Primăria Mediaş deşi partidul desemnase un alt candidat.

Gheorghe Roman a anunţat că va candida ca independent la Primăria Mediaş, iar conducerea filialei locale a PDL a hotărât să îl "radieze din evidenţele membrilor", după cum a transmis într-un comunicat de presă, la vremea respectivă.

"Doar maşinile pot fi radiate din circulaţie şi radiera şterge urma creionului de pe hârtie, însă un membru de partid este demis, suspendat sau îşi dă demisia. În calitatea mea de deputat nu pot fi demis decât de Consiliul Naţional de Coordonare al Partidului Democrat-Liberal. Prin folosirea expresiei respective, colegii de partid dovedesc că nu cunosc nici statutul PDL şi nici foarte bine limba română. În plus, gestul denotă disperarea celor care se ştiu deja învinşi. Oricum anunţasem că voi demisiona în această lună, după dezbaterea moţiunii de cenzură depusă de USL", a fost reacţia lui Gheorghe Roman la decizia partidului.

Însă statutul PDL prevede, într-adevăr, că se poate pierde calitatea de membru al PDL "prin retragere, radiere sau excludere".

Gheorghe Roman a fost, din 2000 şi până în 2005, şef de autogară, apoi a condus societatea de transport în comun din Mediaş, până în 2008, când a acces în Parlament. Roman, de profesie inginer, are centura neagră la Taekwondo.

Deputatul este cunoscut pentru metodele de campanie costisitoare şi mai puţin obişnuite, în care sunt incluse organizarea de competiţii pentru copii sau concerte, adversarii săi politici din campania pentru alegerile locale acuzându-l că ar fi împărţit şi diferite cadouri electorale, însă fără a aduce probe concrete în acest sens.

În 2010, presa locală l-a numit pe Gheorghe Roman "deputatul copy-paste", după ce acesta a susţinut o declaraţie în plenul Camerei Deputaţilor referitoare la programul guvernamental "Renaşterea satului românesc", declaraţie care ar fi fost copiată din trei surse - un site de referate, site-ul unui minister şi o revistă.

Deputatul cu cele mai multe case candidează din nou pentru Mărginimea Sibiului

În Colegiul 6, reprezentând Mărginimea Sibiului, USL îl propune pe Mircea Cazan, fost consilier judeţean între 2004-2008, deputat PNL în actualul mandat. El a deţinut prima companie provider de internet din Sibiu, iar apoi a fost, vreme de mai mulţi ani, preşedintele SN Radiocomunicaţii SA.

De multe ori, el a fost numit parlamentarul "cu cele mai multe case", la începutul mandatului său având nu mai puţin de 17 locuinţe. Potrivit declaraţiei de avere din 2012, numărul locuinţelor pe care le deţine a ajuns, acum, la zece.

"Eu am fost de mai multe ori nominalizat în Parlamentul României ca având cele mai multe case, dar le-am făcut înainte de a ajunge deputat, nu contează numărul lor, că sunt 17 sau 20 sau 10, dar le-am făcut din proprietate intelectuală", declara Mircea Cazan în iulie 2012.

Acum, el are în conturi peste 800.000 de lei, iar anul trecut a încasat, din chirii, peste 145.000 de lei.

Despre mandatul care se încheie, deputatul liberal crede că a fost "complet diferit" de cele de până acum din politica românească.

"A fost un mandat complet diferit, am trecut prin nişte lucruri inedite, cum ar fi două moţiuni de cenzură, am dat jos două guverne, au fost evenimente care nu s-au întâmplat până acum în Parlament. Ca şi realizări, sunt propunerile de ordin legislativ, referitoare la piaţa de telecomunicaţii, la comunicare electronică, iniţiate în aceşti patru ani. Referitor la un viitor mandat, sunt două lucruri complet diferite, să fii parlamentar al opoziţiei, cum am fost, să dai jos un guvern şi e cu totul altceva să fii parlamentar al unui partid aflat la putere. Cred că astfel voi fi mult mai apropiat de alegători şi voi reuşi să obţin mult mai multe pentru aceştia", a declarat Mircea Cazan.

Viorel Arcaş - două mandate de deputat şi conturi de 180.000 de euro şi 147.000 de lei

Din 2004, Viorel Arcaş îi reprezintă în Senat pe locuitorii din nordul judeţului şi vrea să obţină un al treilea mandat.

A absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, în 1983, iar din 2007 este doctor în economie, specialitatea management. De la absolvire şi până în 2004 a ocupat, pe rând, mai mult funcţii, printre care şi cea de director general al Automecanica Mediaş. Este membru PSD din 1995 şi a fost ales consilier judeţean în două legislaturi.

Potrivit declaraţiei de avere postate pe site-ul Senatului, el are peste 180.000 de euro în conturi şi aproximativ 147.000 de lei.

El a declarat în momentul în care a anunţat că va candida din nou că speră ca în viitorul mandat să facă mai multe pentru localităţile din colegiu, în condiţiile în care în acest mandat a fost mult timp în opoziţie.

Minoritatea germană îl trimite din nou în alegeri pe Ovidiu Ganţ

Singurul reprezentant al Forumului Democrat al Germanilor din Romania (FDGR) în Parlament, Ovidiu Ganţ, fost europarlamentar în 2007, va candida pentru un al treilea mandat la Camera Deputaţilor.

"Îl vom sprijini pe Ovidiu Ganţ, care şi acum este deputatul nostru şi a făcut o treabă excelentă. Îl vom sprijini în campanie, este desemnat candidatul unic al FDGR pentru întreaga ţară. Nu vom încheia protocoale şi înţelegeri cu partide politice şi nici cu alte formaţiuni în campania electorală. Forumul nu va sprijini alţi candidaţi decât pe al nostru", declara, săptămâna trecută, Klaus Iohannis, preşedintele FDGR.

Născut în judeţul Timiş, Ovidiu Ganţ a fost, între anii 1989-2001, profesor de matematică, pentru ca apoi să preia conducerea Liceului "Nikolaus Lenau" din Timişoara.

Din 2001 şi până în 2004 a fost subsecretar de stat în Departamentul pentru Relaţii Interetnice în Guvernul Năstase, fiind ales deputat pe lista minorităţilor în 2004. Între 2005-2006 este observator în Parlamentul European, pentru ca în 2007 să devină membru al PE.

În 2008 este reales, fiind cel mai harnic deputat, în ultimul mandat, înregistrând o prezenţă de 99,7 la sută, potrivit unui raport al Institutului pentru Politici Publice.

"Atât timp cât mă ajută Dumnezeu să fiu sănătos, îmi voi îndeplini obligaţia principală, aceea să fiu prezent la serviciu", a comentat Ovidiu Ganţ.

Relaţiile cu Germania au fost şi continuă să fie prioritatea deputatului.

"Cel mai important lucru din mandatul trecut a fost că ne-am respectat promisiunile electorale. Asta înseamnă că ne-am achitat cu succes de atragerea de investiţii germane şi, implicit, de crearea de locuri de muncă, de învăţământul de limbă germană care în momentul de faţă e într-o stare foarte bună, am contribuit cât am putut la dezvoltarea relaţiilor bilaterale germane şi, dincolo de activitatea de păstrare a identităţii, obiceiurilor minorităţii germane, am avut şi o activitate parlamentară de succes, şi ca vicelider al grupului minorităţilor. Mi-au trecut legi la care am ţinut foarte mult şi acesta este motiv de mulţumire", a spus Ovidiu Ganţ.

Pentru viitorul mandat, el spune că va propune electoratului "exact ce a propus şi până acum": investiţii germane, relaţii cu Germania, politică pe baza respectării angajamentelor.

(Material realizat de Elida Cremene, corespondenti@mediafax.ro)