ANALIZĂ: Alegerile din 9 decembrie - între calculul electoral şi loteria redistribuirilor

Scrutinul parlamentar din decembrie reprezintă o simbioză între răceala aritmetică a cifrelor date de sondaje şi tombola redistribuirii de voturi, cea care a făcut în 2008 parlamentari din candidaţi care au obţinut doar locul trei şi a trimis acasă câştigători de colegii.

"Legea Stanciu-Voicu" sau câştigătorul care pierde

Scrutinul din 9 decembrie se desfăşoară în baza prevederilor electorale cuprinse în actul normativ gândit, elaborat şi structurat, în principal, de social-democratul Anghel Stanciu şi liberalul Mihai Voicu, în 2008, la "ordinul" lui Mircea Geoană şi Viorel Hrebenciuc, pentru a exploata realităţile electorale ale acelui moment.

La acea vreme, PSD şi PNL erau partide cotate de sondaje pe locurile doi şi trei, după PDL. "Legea lui Stanciu şi Voicu" a fost astfel gândită încât să favorizeze partidele de pe locurile doi şi trei în detrimentul formaţiunii câştigătoare.

Soarta e, însă, ironică. În 2008, PSD a câştigat alegerile, obţinând în cifre absolute mai multe voturi decât PDL, care s-a situat pe locul doi. În baza Legii Stanciu-Voicu, PSD, deşi a câştigat alegerile ca număr de voturi obţinute, a cumulat cu trei colegii mai puţin decât partidul de pe locul doi, PDL, şi s-a aflat în situaţia ingrată de a nu putea propune premierul.

Calculul realităţilor electorale pentru 2012 pleacă de la aceste prevederi ale "Legii Stanciu-Voicu".

Combatanţii: La vremuri noi, tot noi; PP-DD, new entry

În 2012, lucrurile pe scena politică s-au schimbat fundamental în ceea ce priveşte denumirile şi politica de alianţe, vechii combatanţi rămânând, însă, aceiaşi.

Ecuaţia electorală în acest moment impune o luptă între o alianţă politică - USL, formată din două sub-alianţe politice - ACS (PSD-UNPR) şi ACD (PNL-PC), o alianţă electorală - ARD, formată din trei partide PDL, PNŢCD şi Forţa Civică, la care s-a raliat şi Partidul Noua Republică, UDMR şi, new-entry, PP-DD.

Potrivit sondajelor - şi dacă lăsăm deoparte UDMR, considerând că beneficiază de un electorat stabil - în 2012 avem o polarizare extremă a voturilor între două alianţe inegale - USL şi ARD - la care se adaugă, pe locul al treilea, noul jucător PP-DD, reprezentând a treia forţă politică a României în urma alegerilor locale.

Efect pervers: USL câştigă, ARD şi PP-DD câştigă şi mai mult

USL este cotată de sondaje la 65% intenţie de vot. În aceste condiţii, efectul pervers al Legii Stanciu-Voicu, prin al său "principiu al proporţionalităţii", coroborat cu puternica polarizare a voturilor, constă în faptul că ARD şi PP-DD vor prelua, automat, aproape toate colegiile în care USL nu obţine 50% plus unu din voturi.

Acest lucru se întâmplă din cauza puternicei polarizări a voturilor între USL, pe de o parte, şi ARD, pe de altă parte, în condiţiile în care cele două alianţe nu sunt cvasiegale, ci disproporţionate, ARD cumulând în sondaje circa 24% intenţie de vot.

Efectul pervers al legii este speculat inteligent şi de UDMR, care va avea candidaţi în toate colegiile din România, considerând că poate obţine voturi din toate localităţile.

Efect şi mai pervers: de la 50 la 80 de parlamentari în plus

Calculul UDMR se bazează tocmai pe "Legea Stanciu-Voicu", al cărui principiu privind identitatea dintre proporţionalitatea voturilor acordate şi cea a structurii viitorului Legislativ stă la baza unei astfel de strategii electorale.

Proporţionalitatea, în condiţii de polarizare a votului, va face ca în circumscripţii să apară parlamentari fără colegiu, care să-i dubleze practic pe cei aleşi efectiv. Iar acest lucru nu va fi singular, aşa cum s-a întâmplat în 2008, în Arad, ci, potrivit simulărilor, vor exista între 50 şi 80 de noi parlamentari, viitorul Legislativ ajungând să cumuleze impresionanta cifră de 500-530 de aleşi.

Cuvântul de ordine: non-kombat

Ca şi în 2008, candidaţii aparţinând diferitelor partide nu şi-au ales colegii în care să se "bată" efectiv. Situaţiile în care doi şefi de partid să candideze în acelaşi colegiu de deputat sau de senator pot fi apreciate ca non-logice, din moment ce scopul fiecăruia este accederea în Legislativ, şi nu împiedicarea celuilalt de a ajunge parlamentar.

Situaţia, însă, va exista, cel puţin potrivit declaraţiilor actuale. Astfel, definindu-şi în mod expres intenţia de a-l împiedica pe preşedintele PSD, Victor Ponta, să ajungă în Parlament, preşedintele PP-DD, Dan Diaconescu, va candida în colegiul lui Ponta din judeţul Gorj.

În afară de această situaţie inedită, "bătaia" între lideri din formaţiuni adverse este iscusit omisă.

Interesul poartă fesul: Parlamentarul şi colegiul, inter-schimbabile

Deşi regula acestui scrutin, prezentă la toate formaţiunile, de altfel, a fost ca, în marea lor majoritate, actualii deţinători de fotolii parlamentare să-şi păstreze colegiile, parlamentarii au optat, din raţiuni electorale, la schimbarea colegiilor.

Dar nu s-au decis asupra unui colegiu alăturat sau cât de cât învecinat, ci au trecut munţii, orientându-se - unii dintre ei - către regiuni diferite ale ţării.

Astfel, Elena Udrea părăseşte Capitala pentru a candida în judeţul Neamţ. Spre deosebire de ea, liderul liberalilor, Crin Antonescu, părăseşte Tulcea pentru a candida în Bucureşti. La fel face şi preşedintele executiv al UNPR, Gabriel Oprea, care părăseşte Ilfovul pentru un colegiu în Capitală. În schimb, Vasile Blaga părăseşte colegiul său din Bucureşti, unde a candidat cu succes în 2008, pentru a candida, în 2012, în Timiş.

Pe de altă parte, Titus Corlăţean pleacă de la Braşov pentru a candida la Bucureşti. La fel face şi Tudor Chiuariu, el părăsind Iaşiul pentru Capitală. Un alt parlamentar care îşi părăseşte colegiul este Nicolae Bănicioiu, care pleacă din Teleorman pentru a candida în Bucureşti. Unele voci spun că şi Dan Şova îşi va părăsi colegiul din Olt pentru a candida în Botoşani - Dorohoi - localitate unde fiinţează o comunitate evreiască puternică.

Ţopescu - out; Becali - in

În toată această învălmăşeală dintre parlamentari şi colegii era de aşteptat ca unii - din consideraţie şi stimă de sine, pe de o parte, sau din motive care nu depind de voinţa lor sau, poate, chiar din motive personale - să nu-şi reînnoiască mandatul printr-o nouă candidatură.

Viitorul Legislativ va avea de suferit, în mod evident, din cauza absenţei senatorului liberal Cristian Ţopescu. În colegiul său va candida acum Stelian Fedorca.

Din viitorul Parlament nu vor mai face parte nici Radu Berceanu, care a decis să nu mai candideze, dar nici Adriana Săftoiu sau Sever Voinescu. Claudiu Săftoiu, al cărui nume era vehiculat în PNL pentru un mandat de deputat, nu va mai candida, fiind "prins" în proiectul TVR.

Pe de altă parte, în noul Parlament vor apărea nume noi, inedite. Unul dintre acestea este cel al actualului europarlamentar Gigi Becali, care şi-a anunţat disponibilitatea de a candida în Bucureşti pe locurile USL, susţinut de PNL.

Un alt new-entry în lumea parlamentarismului românesc ar putea fi profesorul Daniel Barbu, consilier prezidenţial în mandatul de preşedinte interimar al lui Crin Antonescu.

Soţia primarului oraşului Voluntari, Florentin Pandele, fosta jurnalistă Gabriela Firea, va candida şi ea pentru un colegiu la Senat, în Ilfov, din partea USL. Tot un fost jurnalist, Sorin Roşca Stănescu, ar putea candida şi accede într-un post de senator din partea PNL, în Prahova.

Pentru prima dată vor candida la parlamentare şi fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu, preşedintele partidului Forţa Civică, dar şi Mihail Neamţu, preşedintele Partidului Noua Republică, ambii urmând să candideze în colegii din Arad.

Printre noile nume pe care viitorul Legislativ s-ar putea să le aibă se numără şi Sebastian Ghiţă, patronul România Tv, el candidând, probabil, din partea USL la Prahova. Dacă va fi ales şi Dan Diaconescu, viitorul Legislativ va avea astfel doi patroni de televiziuni aleşi parlamentari.

Un alt nume nou din viitorul Parlament ar putea fi consilierul prezidenţial Eugen Tomac, care va candida pe listele ARD într-un colegiu din Diaspora.

O parte dintre cei care nu se vor regăsi pe listele USL la alegerile parlamentare vor "migra" către PP-DD pentru a candida din partea acestei formaţiuni. În această postură se regăsesc Antonie Solomon, care a părăsit UNPR recent, dar şi, potrivit unor surse, Monica Iacob Ridzi.

Fiul şi fratele şi soţia, dar şi tatăl şi fiul - la Parlament!

Din viitorul Legislativ nu vor lipsi, dacă vor fi alese, rudele de gradul întâi. Astfel, soţia lui Miron Mitrea, Manuela, va candida din nou într-un colegiu din judeţul Constanţa.

Tot în Constanţa va candida şi fratele primarului Radu Mazăre, actualul senator Alexandru Mazăre, prosper om de afaceri.

În viitorul Legislativ se va regăsi şi fiul preşedintelui CJ Prahova, Mircea Cosma, Alexandru.

Pe de altă parte, fostul preşedinte al CJ Buzău, Victor Mocanu, va candida, din partea USL, pentru un colegiu de senator, în timp ce fiul său, Adrian, actual deputat, ca candida pentru a-şi reînnoi mandatul.

Cu Guvernul în Parlament

În frunte cu Victor Ponta, care va candida în acelaşi colegiu din Gorj ca şi în 2008, 17 din cei 21 de membri ai actualului Cabinet vor candida la alegerile parlamentare din 9 decembrie.

Nu vor candida Florin Georgescu, Mona Pivniceru, Leonard Orban şi Raed Arafat. În rest, toţi ceilalţi îşi vor încerca/reîncerca norocul pentru a deveni/redeveni parlamentari.

Material realizat de Liviu Dădăcuş, liviu.dadacus@mediafax.ro