Analiză. Care sunt şansele declanşării de anticipate. Pot fi sau nu organizate odată cu localele

Articolul 6 din legea 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente (AEP) arată că aducerea la cunoştinţă publică a datei alegerilor se face cu cel puţin 90 de zile înainte de ziua votării, prin publicarea în Monitorul Oficial, a hotărârii Guvernului privind data alegerilor.

Totodată, conform Legii fundamentale, „alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului”.

Alegerile anticipate nu pot fi organizate, potrivit Constituţiei, decât în cazul în care două propuneri de Executiv sunt respinse de către Parlament în termen de 60 de zile una de cealaltă, iar Preşedintele României solicită dizolvarea Legislativului.

„După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată”, arată Constituţia, la articolul 89.

Anul acesta sesiunea parlamentară va debuta la începutul lunii februarie, atunci fiind posibilă demararea demiterii Guvernului Orban şi odată cu aceasta procedura declanşării alegerilor anticipate.

Problema invocată de o parte a scenei politice în legătură cu declanşarea alegerilor anticipate este că nu pot fi organizate în acelaşi timp cu cele locale, care ar trebui să aibă loc într-o zi de duminică în luna iunie a acestui an.

Cu toate acestea, fostul preşedinte al CCR Augustin Zegrean spune că organizarea alegerilor anticipate odată cu cele locale este posibilă. Totuşi, acesta recomandă ca cele două scrutinuri să nu aibă loc în aceeaşi zi, deoarece oamenii ar avea de votat pe cinci buletine de vot.

„Se poate ajunge la nevoia de organizare a alegerilor anticipate. Nu este obligatoriu să le faci în aceeaşi zi, dar ca să se ajungă la anticipate aşa cum vor ei, este obligatorie de parcurs procedura constituţională. Să nu avem guvern, să fie două propuneri succesive respinse. Nu-i poate opri nimeni să le organizeze deodată, în aceeaşi zi, dar mai bine ar fi în preajma localelor decât odată cu acestea, pentru că vor fi 5 buletine de vot – pentru Senat, Camera Deputaţilor, primar, Consiliul Local şi Consiliul Judeţean, ceea ce este mult. Vorbim în ultima vreme de analfabeţii funcţional, păi dacă e aşa, îi chemi să voteze pe 5 buletine odată?”, a declarat Augustin Zegrean, pentru MEDIAFAX.

De cealaltă parte, fostul judecător CCR Petre Lăzăroiu a afirmat că nu pot fi grăbite alegerile parlamentare, deoarece organizarea acestora necesită timp şi sunt termene stabilite de Constituţie care trebuie să fie respectate.

„Există o decizie CCR. Noi am plecat de la recomandările Comisiei de la Veneţia care spune că e important ca alegătorii să ştie pentru ce votează. Este o decizie a CCR că nu este constituţională. Ei o vor face, că nu e prima lege care e încălcată. Ar fi prima decizie care nu este respectată? Au fost multe care nu s-au respectat nici în ziua de astăzi. Pentru a declanşa alegerile generale înainte de alegerile locale trebuie să fie respectate nişte termene fixate de Constituţie”, a declarat Petre Lăzăroiu, la Antena 3.

Fostul judecător al Curţii a mai explicat că este o procedură dificilă, iar timpul este scurt.

„E foarte greu. Eu nu ştiu când o să aibă timp, că luna ianuarie se încheie. Îşi dă demisie, dar dacă îşi dă demisia trebuie să se numească un premier interimar şi Parlamentul să fie convocat, obligatoriu preşedintele trebuie să numească un premier care să întrunească majoritatea parlamentară. Nu poate spune că nu numeşte premier pentru a face anticipate”, a conchis Lăzăroiu.

Preşedintele interimar al PSD Marcel Ciolacu a afirmat, vineri, că a constatat intenţia preşedintelui Klaus Iohannis de a „scăpa” de Guvernul Orban, însă nu crede că vor fi organizate alegeri anticipate, având în vedere contextul internaţional. El susţine că nu pot fi organizate două tipuri de alegeri în aceeaşi zi.

„Eu ştiu că recomandările europene, unde PSD a făcut anumite greşeli şi interpretări la aceste recomandări, ar trebui luate în serios. Trăim în Europa şi ar trebui să ţinem cont. Nu cred că vor fi anticipate din mai multe motive. În primul rând nu există o criză politică în România. Avem un guvern minoritar, nu este prima oară, avem un preşedinte nou ales şi un Parlament funcţional. Nu văd unde este criza şi dacă ţin cont şi de contextul internaţional deja încep să nu înţeleg cine îşi asumă declanşarea unei crize politice în România în acest context internaţional, dar şi intern”, a completat Marcel Ciolacu.

Constituţia şi Legea electorală nu precizează că două tipuri de scrutin nu pot fi organizate în acelaşi timp, însă declanşarea alegerilor anticipate este condiţionată atât de termene constituţionale, cât şi de necesitatea unei majorităţi parlamentare pentru a respinge, controlat, propunerile de Cabinet.