ANALIZĂ: Cluj Napoca, fief PDL, intră în alegeri marcat de scandalul corupţiei din Primărie

Partidul aşteaptă decizia liderului formaţiunii, Emil Boc, fost primar al municipiului, de a se înscrie în cursa electorală, el fiind presat de lideri ai PDL, în absenţa unei alternative.

Cluj-Napoca, oraşul considerat capitală a Transilvaniei, are, conform datelor ultimului recensământ, o populaţie totală de 309.136 de locuitori, structurată pe etnii: românii reprezintă 80 la sută (247.548), maghiarii 15,9 la sută (49.375) iar romii unu la sută (3270). Municipiul se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 9.500 de hectare, fiind împărţit în 12 cartiere, cel mai mare, Mănăştur, având peste 120.000 de locuitori.

- Sorin Apostu, "primarul" devenit "fost", din spatele gratiilor, şi presupusele fraude comise de acesta

Sorin Apostu a câştigat alegerile pentru funcţia de primar al municipiului Cluj-Napoca graţie lui Emil Boc, acesta reuşind în 2008 să recâştige Primăria încă în primul tur. La sfârşitul anului, după şase luni din cel de-al doilea mandat, Boc a demisionat după ce a fost numit în funcţia de prim-ministru de către preşedintele Traian Băsescu.

La alegerile parţiale organizate în februarie 2009, fostul viceprimar PDL al Primăriei clujene Sorin Apostu, considerat mâna dreaptă a lui Boc, a fost ales din primul tur în funcţia de primar. În campania electorală, Boc şi Apostu au pozat împreună pe materialele electorale ale PDL sub sloganul "Am pornit împreună, continuăm împreună".

Apostu spunea că şi-a propus să continue proiectele edilitare începute de Emil Boc, care vizau, printre altele, construirea de parkinguri, deschiderea Centrului de Informare pentru Cetăţeni (CIC), construirea unei săli polivalente de sport, modernizarea Parcului Central şi crearea mai multor parcuri, reabilitarea liniei de tramvai din fonduri europene.

Sorin Apostu era văzut de PDL, dar şi de opoziţie, ca un candidat cu şanse mari de a câştiga alegerile locale din 2012 pentru funcţia de primar.

În cei trei ani de mandat ai lui Sorin Apostu, Primăria Cluj-Napoca a reuşit, printre altele, finalizarea unui singur parking cu 461 de locuri în cartierul Mănăştur, în valoare de 16 milioane de lei, modernizarea parcului auto al Regiei Autonome de Transport Urban Călători pentru care s-au cheltuit peste 1,5 milioane de euro şi construirea a trei hale agroalimentare în cartiere.

În a doua parte a mandatului lui Apostu, Primăria Cluj-Napoca a lansat mai multe licitaţii majore în vederea modernizării liniei de tramvai, achiziţiei de tramvaie noi şi construirii Sălii Polivalente promise în campania electorală.

Cel mai important proiect a fost cel al modernizării liniei de tramvai din fonduri europene, evaluat la 25 de milioane de euro, care se va încheia la 31 mai 2012 şi care presupune schimbarea liniilor de tramvai pe o lungime de 26 de kilometri. Proiectul prevede reducerea la jumătate a timpului pe care îl va parcurge tramvaiul din cartierul Mănăştur până la Gară. Licitaţia organizată în februarie 2011 a fost contestată de două ori de către firmele participante, municipalitatea reuşind să încheie contractul de execuţie abia în 15 iunie 2011 cu firma Swietelski.

Licitaţia pentru achiziţionarea de tramvaie noi şi cea pentru construirea Sălii Polivalente au fost şi ele întârziate în urma unor contestaţii, proiectul sălii fiind blocat în prezent.

Astfel, Primăria Cluj-Napoca a iniţiat, în noiembrie 2011, licitaţia pentru achiziţia a 12 tramvaie moderne, aceasta fiind câştigată de firma poloneză PESA. Firma Astra Vagoane Arad a contestat licitaţia, iar proiectul a fost întârziat, până ce Primăria a câştigat în instanţă şi a semnat, în luna martie 2012, contractul cu firma din Polonia. Un tramvai polonez a costat în urma licitaţiei 6,4 milioane de lei, fără TVA.

De asemenea, licitaţia organizată în mai 2010 pentru construirea unei Săli Polivalente în valoare de 12 milioane de euro a dus la înregistrarea unei situaţii "unice" în România, în care lucrările au fost sistate, în martie 2012, după ce au fost începute cu şase luni înainte şi erau realizate în proporţie de 65 la sută.

Tribunalul Cluj a admis o contestaţie depusă de firma clasată pe locul al treilea la licitaţie, ACI, şi a dispus suspendarea lucrărilor executate de CON-A. Primăria a anunţat că va depune recurs, documentul fiind înaintat săptămâna trecută la Curtea de Apel Cluj.

Unele dintre firmele vehiculate în scandalul Apostu au acţionari comuni, unii dintre ei având la rândul lor, în trecut, relaţii de afaceri şi cu Liviu Negoiţă, dar şi cu Liliana Călin, considerată o apropiată a premierului Emil Boc.

Aceste firme au obţinut în ultimii ani mai multe contracte cu administraţia clujeană pentru repararea străzilor.

Kiat Group, firmă cu acţionari turci, are contracte de aproape 250 de milioane euro cu Primăria Cluj-Napoca şi CJ Cluj.Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, SC Kiat Group Construct SRL, care îi are ca asociaţi pe Atalay Deniz, Ahmet Selcuk Kiraz, Yigit Berk Atalay, Tamer Atalay şi Mustafa Bekar (care este şi administratorul societăţii) a câştigat, în asociere cu SC Diferit SRL, la sfârşitul anului 2010, un contract de 600 de milioane de lei (150 milioane euro), în urma unei licitaţii organizate de Primăria Cluj-Napoca, pentru lucrări de reparaţii, întreţinere, reabilitare, servicii de proiectare pentru străzi modernizate/ nemodernizate din municipiu.

Durata acordului cadru este de patru ani, iar licitaţia s-a făcut electronic, în 18 mai 2010, pe portalul de licitaţii publice SEAP, fiind depuse 14 oferte, cel mai mare punctaj fiind cel obţinut de Diferit şi Kiat.

Cealaltă firmă din asociere, SC Diferit SRL, a obţinut contracte din banii publici cu Primăria Cluj-Napoca încă de pe vremea când instituţia era condusă de primarul Gheorghe Funar, şi a continuat să execute lucrări pe străzile municipiului şi în mandatul de edil al lui Emil Boc.

SC Diferit SRL Cluj a realizat lucrări de reabilitare a drumurilor în oraş şi în perioada 2004-2005, precum şi în 2007, când a obţinut contractul de modernizare a străzilor din zona Pieţei Cipariu.

Conform datelor de la Registrul Comerţului, firma este patronată de Nicolae Petrini (75%), fost inginer la Regia Autonomă a Domeniului Public şi Daniela Petrini (25%).

În 10 noiembrie 2011, Apostu a fost ridicat de acasă de procurorii DNA în cadrul unei anchete care viza săvârşirea de către acesta a unor fapte de corupţie. În noaptea de 10 spre 11 noiembrie 2011, edilul a fost arestat preventiv de Curtea de Apel Cluj, împreună cu omul de afaceri Călin Stoia, iar ulterior a fost trimis în judecată pentru luare de mită în formă continuată, complicitate la spălare de bani în formă continuată, complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, trafic de influenţă în formă continuată, instigare la spălare de bani în formă continuată, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată şi primire de foloase necuvenite.

Procurorii DNA au calculat că Apostu ar fi primit mită, în total, sub diverse forme, peste 127.000 de euro, în dosar fiind cercetată şi soţia acestuia, avocata Monica Apostu. Potrivit DNA, banii provin de la reprezentanţii unor societăţi comerciale care au în derulare contracte cu Primăria Cluj-Napoca sau cu regii aflate în subordinea Consiliului Local Cluj-Napoca.

"Pentru a disimula caracterul ilicit al primirii sumelor respective, Sorin Apostu a angrenat-o în activităţile sale şi pe soţia sa, Monica Apostu, avocat în cadrul Baroului Cluj, astfel că banii pretinşi ca obiect al infracţiunilor de corupţie erau primiţi prin intermediul cabinetului de avocatură al soţiei, sub falsa justificare a unor contracte de consultanţă", se arăta în rechizitoriul DNA.

După arestarea preventivă a lui Apostu, acesta a fost suspendat din funcţie de către prefectul Florin Stamatian, iar ulterior fostul primar a demisionat de la Primărie. Apostu a fost, de asemenea, suspendat din PDL, unde deţinea funcţia de preşedinte al organizaţie municipale Cluj-Napoca. Sorin Apostu era membru al PDL din anul 2001.

Într-o scrisoare deschisă adresată locuitorilor oraşului şi înregistrată la Primărie odată cu demisia, Apostu preciza că, după demisia din funcţia de primar, cariera sa politică şi administrativă încetează şi că va aştepta ca justiţia să îşi urmeze cursul şi să îşi poată dovedi nevinovăţia.

- Ce spun unii dintre clujeni

Unii clujeni regretă situaţia înregistrată la nivelul Primăriei municipiului şi susţin că, fără un primar votat de cetăţeni, oraşul nu se poate dezvolta, iar proiectele începute stagnează. Alţii spun că scandalul de la Primărie a scăzut încrederea investitorilor, iniţial mulţumiţi de oprtunităţile pe care Cluj-Napoca le oferă.

"Eu l-am votat pe Apostu la Primărie pentru că am crezut că este un gospodar. Cât a fost Boc primar, el conducea, de fapt, Primăria. A făcut multe pentru oraş, dar am văzut acuma că, de fapt, a făcut şi multe pentru el. A fost ceva la care nu m-am aşteptat. Au început o serie de proiecte, oraşul e tot un şantier, dar nu ştiu ce se va alege de ele. Dacă mergea totul înainte, Clujul ar fi ajuns departe", crede Anica Roşu, gestionar magazin.

La rândul său, un angajat al Primăriei a subliniat că fostul edil a fost un om dur, cu mână forte, care ţinea lucrurile sub control şi că, după arestarea sa, nici în Primărie, nici pe şantierele începute, nu se lucrează cum ar trebui.

"Îmi pare rău de ceea ce s-a întâmplat în Primărie. Primarul Sorin Apostu era intransigent, nu îi plăceau funcţionarii leneşi, cerea mult de la angajaţii din Primărie. Mulţi s-au bucurat că a fost arestat că pot mai departe să tragă chiulul. Şi directorii de la firmele care au contracte cu Primăria îi ştiau de frică, pe cei de la salubritate i-a amendat de câteva ori. Acum totul trenează, nu se lucrează la capacitate nici la linia de tramvai, nici la Parcul Mare, iar lucrările la Sala Polivalentă s-au oprit. Nu ştiu unde va ajunge Clujul. Trebuie să vină un primar cu vână, să facă un pic de ordine", a spus funcţionarul.

Nicolae Turcu este pensionar şi spune că pe vremea lui Sorin Apostu s-au făcut multe lucruri bune, dar au fost şi scăpări.

"Clujul arăta bine, s-au făcut multe lucruri bune, pieţe volante în cartiere, apoi a fost o piaţă de legume în centru. Au fost serbările oraşului, pentru tineri. Dar am văzut că a şi mutat nişte familii de romi la Pata Rât şi a ieşit scandal. A fost o scăpare, nu aşa trebuia procedat. Noi nu de scandal aveam nevoie, dar am văzut că de scandal am avut parte când l-au arestat pe primar. Să vedem acum cine va continua proiectele începute să le termine cât mai repede", a spus acesta.

Flavius T., operator IT, consideră că scandalul de corupţie din Primărie a redus şansele de dezvoltare ale oraşului.

"Eu lucrez pentru o firmă olandeză, care este pe piaţă de câţiva ani. Patronilor le place oraşul dar după faza cu Apostu îi văd mai reticenţi, le-a cam dat încrederea peste cap. Nu zic, s-au început multe proiecte de care avea nevoie oraşul, acum trebuie să le terminăm şi să fie recâştigată această încredere de către viitorul primar", a spus Flavius.

- Situaţia politică şi principalii candidaţi

Consiliul Local Cluj-Napoca l-a ales în 17 februarie 2012 pe fostul viceprimar Radu Moisin în funcţia de primar interimar al municipiului în locul lui Sorin Apostu. PDL Cluj nu are în momentul de faţă un candidat cert pentru funcţia de primar al municipiului Cluj-Napoca, conducerea filialei judeţene afirmând că îl susţine "necondiţionat" pe liderul partidului, Emil Boc, pentru această funcţie, şi că acesta ar trebui să îşi asume candidatura.

De altfel, şi preşedintele Traian Băsescu a afirmat că Emil Boc, în calitate de "greu" al PDL, ar trebui să candideze la Primăria Cluj-Napoca.

Pe de altă parte, întrebat de mai multe ori de presă dacă va candida la Primărie, Boc a evitat să dea un răspuns, arătând doar că până în 28 aprilie toţi candidaţii PDL la alegerile locale din iunie trebuie anunţaţi.

În cazul în care Emil Boc va refuza să se înscrie în cursa electorală pentru Primăria Cluj-Napoca, PDL Cluj l-ar putea propune drept candidat pe actualul primar interimar, Radu Moisin, în vârstă de 29 de ani. Acesta este membru PDL din anul 2000 şi a ocupat funcţia de secretar general al PDL Cluj, din care a demisionat în 10 ianuarie 2012 pentru a se dedica activităţii din administraţia locală.

Moisin este, în prezent, preşedinte al Organizaţiei de Tineret a PDL (OTPDL) Cluj. El a lucrat în Primăria Cluj-Napoca începând cu anul 2004, ocupând, pe rând, funcţiile de coordonator al proiectului-pilot Poliţia Primăriei, referent, inspector de specialitate la Direcţia Învăţământ, Cultură, Serviciul Relaţii Comunitare şi director adjunct al Direcţiei Poliţia Comunitară.

La alegerile locale din iunie 2008, el a fost ales consilier local pe lista PDL, iar la începutul anului 2009 a fost ales viceprimar al municipiului Cluj-Napoca.

Potrivit declaraţiei de avere completată în 17 ianuarie 2012, Moisin nu deţine case sau terenuri, ci doar un autoturism Ford Mondeo. El nu are conturi bancare, nici credite, şi a câştigat din salariul de viceprimar suma de 40.243 de lei.

Numele lui Moisin a apărut în presa locală în 2011 după ce, în calitate de viceprimar, a fost acuzat că a condus un autoturism Audi A6, împrumutat de la un prieten, care ar fi aparţinut anterior firmei de salubritate Rosal, câştigătoare a unei licitaţii organizată de Primărie. Radu Moisin a renunţat la maşină precizând că, dacă ar fi ştiut că a fost proprietatea Rosal, nu ar fi condus-o.

Pentru funcţia de primar al municipiului Cluj-Napoca şi-au anunţat, până în prezent, candidatura doi independenţi - Emil Aluaş - dirijor, şi Mircia Giurgiu - licenţiat în filosofie, actual deputat, Emil Culda (PNŢCD) - economist, Marius Nicoară (USL) - inginer, actual senator.

Pentru voturile maghiarilor se bat trei candidaţi, din partea UDMR - Eckstein Kovacs Peter - avocat, Gergely Balazs (PPMT) - arheolog şi Fodor Alpar (PCM) - om de afaceri.

- Bugetul municipiului Cluj-Napoca, sprijinit cu subvenţii de la Guvern

Bugetul general al municipiului Cluj-Napoca a fluctuat în perioada 2009 - 2012, parţial din cauza crizei economice. Dacă în 2009 a fost de 932 de milioane de lei, în 2010 a coborât la 860 de milioane de lei, pentru ca în 2011 să urce la 970 de milioane de lei şi să descrească din nou în 2012 la 962 de milioane de lei.

În ceea ce priveşte subvenţiile de la bugetul de stat, Primăria Cluj-Napoca a primit în ultimii patru ani sume consistente, atât pentru co-finanţarea unor proiecte europene, cât şi pentru reabilitarea termică a blocurilor sau alte investiţii.

Astfel, dacă în anul 2009, la bugetul local al municipiului s-au înregistrat subvenţii de la bugetul de stat în sumă de 32 de milioane de lei, în 2010 acestea au crescut la 88,8 milioane de lei, în 2011 s-au primit 78,5 milioane de lei pentru ca în 2012 să depăşească 105 milioane de lei.

Pentru anul 2012, reprezentanţii Primăriei au prevăzut că 60 la sută din buget să fie alocat investiţiilor, urmând să fie finalizate lucrările la linia de tramvai, la Sala Polivalentă, cele de modernizare a Parcului Central şi de reabilitare a clădirii Casino.

(Material realizat de Vasile Măgrădean, corespondenti@mediafax.ro).