ANALIZĂ - Cum relatează presa străină prezidenţialele din România. Principalele agenţii îl prezintă pe Ponta ca favorit pe fondul temerilor privind corupţia

ASSOCIATED PRESS (AP) scrie că România este "un aliat fidel al Statelor Unite, care au un scut antirachetă la Deveselu", că românii "sunt în mod tradiţional antiruşi" şi că oponenţii îl acuză pe Ponta că va încerca să se apropie de Vladimir Putin în cazul în care câştigă alegerile, dar că acesta dezminte.

Corupţia pare să nu fie o îngrijorare majoră pentru alegători, în pofida faptului că România este unul dintre cele mai corupte state membre ale Uniunii Europene, apreciază AP.

Aceeaşi sursă o prezintă pe "cruciata anticorupţie" Monica Macovei ca a patra în intenţiile de vot, notează că unii analişti sunt de părere că locuitorii ţării cred că lupta anticorupţie este pe drumul cel bun şi scrie că un fost premier, parlamentari, şefi de cluburi de fotbal şi magnaţi media au fost încarceraţi pentru corupţie. "Chiar şi fratele lui Băsescu a fost arestat în iunie, suspectat că a luat mită de la un bărbat condamnat pentru tentativă de omor", adaugă agenţia.

BLOOMBERG scrie că Ponta face primul pas către Preşedinţie, după ce a luptat împotriva investigării pentru corupţie a unor membri din partidul său şi împotriva unor acuzaţii potrivit cărora ar fi fost spion. Campania a fost umbrită de descinderi la locuinţele unor reprezentanţi social-democraţi de rang înalt acuzaţi de corupţie şi de acuzaţiile preşedintelui în exerciţiu, potrivit cărora premierul ar fi activat în serviciile de informaţii înainte să intre în politică, continuă agenţia, adăugând că Ponta afirmă că anchetele nu pot fi oprite şi dezminţind acuzaţiile lui Băsescu.

Arestarea soţului candidatei la Preşedinţie Elena Udrea şi amânarea ridicării imunităţii senatoarei PSD Ecaterina Andronescu până după scrutin, în dosarul Microsoft, pot produce îngrijorare în sistemul judiciar în legătură cu lupta împotriva corupţiei, o problemă-cheie pentru România, în contextul în care justiţia este monitorizată de către Comisia Europeană (CE), ceea ce împiedică ţara să adere la Schengen şi descurajează investiţiile, subliniază agenţia. De asemenea, există o "mare posibilitate" ca scandalurile de corupţie să schimbe preferinţele electorale, potrivit unei analiste.

Ponta a devenit popular în urma unor promisiuni populiste, mai notează Bloomberg, făcând referire la promisiunile de creştere a pensiilor şi salariilor. Agenţia adaugă însă că acesta se poate lăuda cu o creştere cu 5,9% a PIB-ului în ultimul trimestru din 2013, cea mai puternică din 2008, şi citează o analistă care apreciază că o "creştere (economică) puternică, scăderea şomajului şi inflaţiei sunt în favoarea lui Ponta", al cărui Guvern a implementat, totodată, "un număr de măsuri populiste, inclusiv alocarea unor fonduri suplimentare către autorităţile locale, pentru a mobiliza maşinăria de partid".

REUTERS afirmă că Ponta se pregăteşte să devină preşedinte, "oferind uneia dintre cele mai sărace ţări din Europa stabilitate politică, dar provocând îngrijorări cu privire la independenţa sistemului judiciar". Notând că este susţinut de "o maşină de partid bine unsă", agenţia precizează că Ponta conduce în sondajele dinaintea celor două tururi de scrutin, "trâmbiţând o relaxare a tăierilor bugetare dureroase şi creşterii taxelor suportate de români în recesiunea din 2009-2010".

Victoria sa va consolida puterea social-democrată, iar încheierea celor două mandate ale lui Băsescu urmează să pună capăt "conflictelor constante", apreciază agenţia, subliniind însă că bilanţul premierului a provocat îngrijorări pentru independenţa sistemului judiciar, a procurorilor şi presei, în contextul în care justiţia este monitorizată de la aderarea ţării la UE, în 2007. El a respins în 2012 criticile UE, care i-a reproşat că părea să nu respecte statul de drept şi instituţiile democratice, negând că a exercitat presiuni asupra unor judecători.

"Ciorovăielile politice şi evaziunea fiscală generalizată au împiedicat orice eforturi de îmbunătăţire a nivelului de trai în cei 25 de ani de când România a ieşit de sub regimul comunist", mai notează Reuters, citând inclusiv încercarea eşuată a lui Ponta de a-l suspenda pe Băsescu, în urmă cu doi ani, care a provocat critici dure din partea Bruxelles-ului şi o depreciere a leului la un nivel-record.

Scrutinul de duminică reprezintă un test pentru această fostă ţară comunistă, în care temerile cu privire la o preluare a controlului asupra justiţiei sunt puternice, comentează AGENCE FRANCE-PRESSE.

Aceste alegeri sunt considerate cruciale atât pentru România, cât şi pentru Europa Centrală, în contextul în care democraţia a fost afectată de unele eşecuri în anumite ţări vecine, ca Ungaria, iar relaţiile dintre UE şi Rusia sunt tensionate din cauza crizei ucrainene, în opinia unor experţi contactaţi de AFP.

Noul preşedinte, însărcinat cu încheierea tratatelor internaţionale şi nominalizări în funcţii publice de rang înalt, va trebui "să garanteze că ţara continuă să privească spre Vest" şi "să-i consolideze sistemul imunitar" împotriva corupţiei, protejând independenţa justiţiei, apreciază Corina Rebegea de la Centrul de analiză a politicilor europene (CEPA) de la Washington.

"Aceste alegeri pot fi un test de maturitate pentru România", îşi exprimă ea speranţa, apreciind că cea mai săracă ţară din UE după Bulgaria are nevoie de un preşedinte capabil să le dovedească românilor "că cei 25 de ani de tranziţie nu au trecut în zadar, în special pentru cei 40% care cred că viaţa era mai bună în timpul comunismului".

Un semn al îngrijorărilor privind justiţia sau doar o coincidenţă, campania electorală a fost dominată de o mulţime de inculpări sau anunţuri ale unor anchete pentru corupţie din partea DNA, multe vizând aliaţi politici ai premierului, scrie AFP. Toţi amicii politici ai lui Ponta vizaţi de anchete vor "face presiuni" asupra acestuia pentru a "schimba cursul justiţiei, odată devenit preşedinte", afirmă Laura Ştefan de la centrul de reflecţie Expertforum de la Bucureşti.

Însă monitorizarea atentă a Bruxelles-ului ar urma acţioneze ca garanţie, apreciază experţi citaţi de agenţie, care fac trimitere la afirmaţia candidataei independente şi eurodeputatei Monica Macovei conform cărora îi este "ruşine" să fie nevoită să ceară ajutorul UE.