ANALIZĂ: Cum s-au format majorităţile în consiliile judeţene. PMP şi UDMR, cele mai câştigate

Deşi au obţinut scoruri modeste, partidele mici – PMP, UDMR, ALDE – au fost esenţiale pentru formarea majorităţilor în consiliile judeţene. În vreme ce ALDE, în virtutea unei înţelegeri cu social-democraţii, a constituit majorităţi doar alături de PSD, în schimb PMP şi UDMR şi-au maximizat câştigurile mergând când cu PSD, când cu PNL.

Astfel, PMP a reuşit să constituie nu mai puţin de nouă majorităţi în Consiliile judeţene - Constanţa, Prahova, Neamţ, Caraş Severin, Timiş şi Maramureş alături de PSD şi Alba, Arad şi Ilfov alături de PNL.

La rândul lor, maghiarii de la UDMR au câştigat singuri două judeţe – Harghita şi Covasna -, dar au intrat în alte şase majorităţi – Bihor, Sălaj şi Mureş alături de PSD şi Arad, Braşov şi Satu Mare alături de PNL. Spre deosebire de PMP, maghiarii au obţinut şi cinci preşedinţi de Consilii judeţene – în Harghita, Covasna, Bihor, Mureş şi Satu Mare.

”Rezultatele pentru noi sunt mulţumitoare. Am ţinut cont de rezultatul alegerilor, am ţinut cont de specificul fiecărui judeţ, de capacitatea de a colabora cu unii sau cu alţii şi de tradiţia de a colabora cu unii sau cu alţii”, a declarat pentru MEDIAFAX preşedintele UDMR, Kelemen Hunor.

”Sunt judeţe unde am mers cu liberalii şi sunt supăraţi pesediştii şi sunt judeţe unde am mers cu PSD şi sunt supăraţi liberalii. Dacă toată lumea este supărată asta înseamnă că până la urmă e bine. Sau nu e bine”, a mai spus liderul UDMR.

Referindu-se la situaţia specială de la Bihor, unde liberalii au pierdut majoritatea în CJ lipsindu-le un singur om, după ce UDMR a ales să meargă alături de PSD, Hunor a explicat: ”Liberalii nu ne-au oferit prea multe soluţii pentru consiliul judeţean şi bineînţeles ei au câştigat oraşul cu 70%, n-au nevoie de noi, am fi doar cireaşa pe tort şi cum este un caracter extrem de puternic primarul Bolojan, lângă el e greu să munceşti când nu are nevoie de tine, e o meserie cinică aceasta pe care o practică şi suntem convinşi că ne-au oferit viceprimar în Oradea ca să obţină ei preşedintele de consiliu judeţean. (...) Colegii mei au mers mai mult pe varianta de a conduce judeţul, de a fi în fruntea judeţului şi de a fi parteneri egali cu primarul municipiului Oradea, fiindcă un preşedinte de CJ este un partener egal, dacă nu vă supără această sintagmă, cu primarul reşedinţei de judeţ.”

După principii similare – maximizarea interesului partidului – s-a ghidat şi Traian Băsescu în negocierile pentru formarea majorităţilor judeţene. ”Dacă rămânem să privim la lună, să facem opoziţie, această brumă de consilieri pe care am obţinut-o nu ne va folosi la nimic în alegerile legislative şi vom participa la formare de majorităţi acolo unde sunt condiţii”, declara liderul PMP pe 15 iunie. Mişcarea Populară s-a dovedit un bun instrument pentru PSD de a-i lăsa pe dinafară pe uneperiştii, care au început negocieri cu PNL, în cel puţin trei judeţe: Caraş Severin, Timiş şi Maramureş. Asta cu toate că, a doua zi după alegeri, Liviu Dragnea anunţa exact contrariul. ”Avem şanse ca PSD să formeze majoritate împreună cu alte partide, cu excepţia PNL, cu excepţia PMP”, promitea liderul PSD pe 6 iunie.

Aşadar, dacă vom compara procentele obţinute de partide la alegeri şi procentele în care respectivele formaţiuni se regăsesc în conducerile judeţelor, observăm că diferenţa este majoră.

Astfel, deşi PSD a obţinut 42,29% din voturi, prin alianţe cu ALDE, UNPR şi PMP a ajuns să controleze 31 de judeţe, inclusiv Capitala (73,8%) şi are 29 de preşedinţi de Consilii judeţene (69,04%).

La rândul lor liberalii, deşi au obţinut un scor de 30,64% la alegrile locale, au reuşit să facă majorităţi abia nouă judeţe – în trei singuri şi în şase în alianţe cu UDMR, PMP şi FDGR -, ceea ce înseamnă un procent de 21,4%. În ceea ce priveşte şefia judeţelor, PNL a obţinut abia şapte preşedinţi de CJ, adică 16,6%.

În schimb PMP, cu un scor de 4,4% în alegeri a constituit nouă majorităţi în Consiliile judeţene, ceea ce corespunde unui procent de 21,4%.

Maghiarii de la UDMR au fost, în schimb, cei mai câştigaţi. Cu un scor în alegeri de 4,9%, ei au intrat în 8 majorităţi judeţene (19,04%) şi au obţinut cinci preşedinţi de CJ, adică 11,9% din total.

”Dacă facem o simulare pe rezultatele din 5 iunie, vedem că din cele 312 locuri (de deputaţi, n.r.), fără minorităţi, PSD ar fi câştigat 153 de mandate, iar cu ALDE ar avea majoritate în ambele camere fără să aibă nevoie de nimeni. Dacă lucrurile rămân aşa, PSD va guverna singur sau aproape singur, nu va avea nevoie de noi, deci nu am ţinut cont de ce se va întâmpla la toamnă pentru că atunci ar fi trebuit să mergem peste tot cu PSD sau peste tot cu PNL”, a fost răspunsul lui Kelemen Hunor la întrebarea dacă la baza negocierilor pentru CJ-uri a fost şi un calcul de oportunitate în perspectiva alegerilor parlamentare de la finalul anului.