ANALIZĂ: Deşi legea impune să se ţină cont de urgenţa cauzei, CC a amânat 40 de zile decizia pe referendum

Miercuri, 1 august 2012, ora 14.00, la Curtea Constituţională au fost înregistrate 43 de dosare de la Biroul Electoral Central în legătură cu referendumul privind demiterea preşedintelui României, din data de 29 iulie 2012. După înregistrare s-a procedat la analizarea dosarelor curpinzând 18.548 de procese-verbale întocmite de secţiile de votare din ţară şi străinătate.

În acelaşi timp, au fost înregistrate trei dosare având ca obiect contestaţii, precum şi mai multe cereri din partea cetăţenilor cu privire la rezultatul referendumului.

Plenul Curţii Constituţionale a solicitat informaţii necesare soluţionării contestaţiilor de la Ministerul Administraţiei şi Internelor şi de la Institutul Naţional de Statistică. Până la momentul închiderii şedinţei din 1 august, respectiv până la ora 18.00, Ministerul Administraţiei şi Internelor nu a răspuns solicitării Curţii.

În 2 august 2012, începând cu ora 9.00, Curtea anunţa că va continua dezbaterile referitoare la contestaţii şi confirmarea rezultatelor referendumului.

După şapte ore, un judecător al CC anunţă presa că o decizie privind validarea referendumului se va lua în 12 septembrie, adică după 40 de zile. Ulterior vine şi comunicatul oficial al Curţii care spune că, în urma deliberărilor, Curtea Constituţională a decis amânarea pronunţării unei hotărâri cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional pentru data de 12 septembrie 2012.

Citeşte şi: Curtea Constituţională a amânat decizia privind validarea referendumului până pe 12 septembrie. Cursul euro a urcat peste 4,63 lei după anunţ

"Având în vedere datele contradictorii care au fost transmise Curţii Constituţionale în legătură cu numărul persoanelor aflate pe listele electorale permanente de către autorităţile publice implicate, Curtea Constituţională a solicitat Guvernului României ca, până la data de 31 august 2012, să transmită listele electorale permanente actualizate în baza cărora s-a desfăşurat referendumul din 29 iulie 2012. (Adresele prin care Institutul Naţional de Statistică, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Autoritatea Electorală Permanentă au transmis datele solicitate de Curtea Constituţională sunt anexate prezentului comunicat de presă)", arată comunicatul citat, care are şi patru anexe ataşate, respectiv adresele de la INS, MAI, Evidenţa Populaţiei şi AEP.

Astfel, INS arată că abia în 2013 vor fi cunoscute datele recensământului din 2011, cele provizorii fiind date publicităţii în 2 februarie 2012.

Tot INS afirmă că în sistemul statisticii oficiale din România nu există surse de date care să permită stabilirea numărului cetăţenilor români cu drept de vot, în sensul legislaţiei în vigoare, la data de 29 iulie 2012 sau la oricare altă dată, scrie în adresa citată Vergil Voineagu, şeful institutului.

Şeful Evidenţei Populaţiei, chestorul şef Constantin Manoloiu, subordonatul ministrului de Interne, Ioan Rus, semnează adresa din 1 august 2012, în care este notat faptul că în listele electorale permanente utilizate la referendum au fost înscrise un număr de 18.292.514 persoane.

A doua zi, chestorul Manoloiu face o precizare în care confirmă nereguli din bazele de date cu privire la cetăţenii români morţi sau aflaţi în străinătate, în final notând că datele pot afecta numărul total al cetăţeanilor cu drept de vot înscrişi în listele electorale permanente.

Tot în 2 august, Autoritatea Electorală Permanentă, aflată sub umbrela Parlamentului, a comunicat CC faptul că nu are atribuţii de a stabili numărul de alegători, ci doar de a verifica, iar în urma controalelor de anul trecut de la 1.241 de primării (din totalul de 3.187) s-a constatat că nu au fost radiate din liste mii de persoane decedate. AEP a recunoscut o serie de deficienţe şi a recomandat unificarea legislaţiei electorale şi realizarea Registrului electoral.

Citeşte şi: Cum comentează presa internaţională hotărârea Curţii Constituţionale de a amâna decizia privind validitatea referendumului

Aceste probleme există, cel puţin de anul trecut, potrivit informărilor oficiale transmise CC. Însă ele nu au fost invocate până la referendumul privind demiterea preşedintelui României, al cărui rezultat iniţial îi dădea câştig de cauză lui Traian Băsescu.

După rezultatele alegerilor locale din iunie 2012, actuala guvernare nu a avut nimic de obiectat faţă numărul alegătorilor din listele electorale - aceleaşi - puse la dispoziţie de structurile Ministerului de Interne.

Sintagma "s-au schimbat regulie jocului în timpul jocului" utilizată de PDL a expirat demult, mai ales din cauza judecătorilor Curţii Constituţionale, care, de cele mai multe ori, cu majoritate de voturi, au trecut legi în dispreţul parlamentarilor opoziţiei (în prezent aflaţi la guvernare), care invocau încălcarea aceluiaşi principiu de a nu fi schimbate legile în timp ce acestea îşi produceau efectele. Totul numai în interesul Puterii, deţinută de PDL din decembrie 2008, până în mai 2012.

În contrapondere, odată cu preluarea puterii, USL a acţionat brutal. A revocat avocatul poporului, a schimbat preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, a redus din competenţele Curţii şi a pus sub semnul întrebării obiectivitatea unor judecători constituţionali, a suspendat preşedintele, a organizat un referendum stabilind care prevederi legale pot fi luate în seamă şi care nu.

Demersurile au fost amendate de toţi liderii europeni, cancelariile occidentale punându-şi semne de întrebare cu privire la respectarea statului de drept de către noul Guvern de la Bucureşti, care a preluat puterea în 7 mai 2012.

Citeşte şi: Cursul a urcat peste 4,63 lei/euro după anunţul Curţii Constituţionale

Consultarea populaţiei din 29 iulie cu privire la demiterea lui Traian Băsescu nu a avut rezultatul scontat. Dincolo de comentariile politice privind boicotul sau de invocarea caniculei, oamenii nu au ieşit la vot aşa cum au crezut cei din USL că o vor face.

În ziua referendumului au început să fie emise cifre privind numărul real de alegători, deşi Ministerul Administraţiei şi Internelor în întrega campanie a comunicat oficial că numărul e de peste 18 milioane, acelaşi transmis şi Biroului Electoral Central, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la legalitatea comunicărilor, respectiv dacă nu s-a comis un fals în acte publice şi uz de fals.

Astfel, Curtea Constituţională a amânat pentru 12 septembrie luarea unei decizii până la transmiterea de către Guvern a listelelor electorale permanente actualizate în baza cărora s-a desfăşurat referendumul.

Potrivit articolului 47 din Legea 47/2002 privind funcţionarea Curţii Constituţionale, în cazul în care CC rămâne în pronunţare, preşedintele anunţă ziua stabilită pentru aceasta. "Amânarea pronunţării nu va depăşi, de regulă, 30 de zile. În condica de şedinţă se va trece în momentul pronunţării şi termenul la care au avut loc dezbaterile", stipulează textul citat.

Articolul 58, alineatul (3), arată: "În situaţia în care un judecător cere să se întrerupă deliberarea pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul dezbaterii şi preşedintele Curţii Constituţionale sau cel puţin o treime din numărul judecătorilor Plenului consideră cererea justificată, se va amâna pronunţarea pentru o altă dată, ţinându-se seama de urgenţa cauzei".

Alineatul (4) spune că, dacă în cursul deliberării se constată necesitatea lămuririi suplimentare a unor aspecte, preşedintele Curţii Constituţionale poate dispune redeschiderea dezbaterilor, luând măsurile procesuale necesare.

În 18 iulie, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, declara, în prezentarea raportului privind MCV, că România a făcut un pas înapoi de pe buza prăpastiei, dar că trebuie să-şi respecte angajamentele, situaţia urmând a fi monitorizată. "Evenimentele din ultimele trei săptămâni din România au fost o sursă de îngrijorare pentru Comisia Europeană şi UE, iar acestea «au zdruncinat» încrederea în România", spunea Barroso.

"Politicienii nu trebuie să încerce să îi intimedeze sau să îi atace pe judecători înaintea deciziilor care ar putea să nu le convină, iar componenţa Curţii Constituţionale nu poate fi schimbată peste noapte", sublinia Barroso.

Unul dintre judecătorii Curţii Constituţionale, Aspazia Cojocaru, a primit mai multe ameninţări cu moartea pentru votul său pe anumite decizii ce urmau a fi luate de Curte.

Joi, 2 august, după ce Curtea Constituţională a spus că în 12 septembrie va lua o decizie privind referendumul aceeaşi Aspazia Cojocaru oarecum s-a antepronunţat, spunând: "Eu, după mine, trebuia anulat referendumul".

Dacă referendumul ar fi anulat pentru că listele comunicate de MAI nu au conţinut date reale, şi rezultatul alegerilor locale devine discutabil, scrutinul bazându-se pe aceleaşi date.

(Material realizat de Lucia Efrim, lucia.efrim@mediafax.ro)