ANALIZĂ: Europarlamentarii români ar vedea o colaborare PPE-PES, în cazul unui vot strâns în mai

Şeful delegaţiei române din Partidul Popular European (PPE), Theodor Stolojan, a apreciat că viitorul Legislativ nu va fi dominat de eurosceptici sau de cei care sunt împotriva Europei, dar numărul lor va creşte faţă de actuala legislatură.

"Atât PPE, cât şi PES şi ALDE vor trebui să coopereze mai mult în PE pentru a putea să contracareze, totuşi, influenţa crescută a celor care sunt împotriva Europei, a euroscepticilor care vor fi în PE. Astea nu sunt concluziile mele, sunt concluziile analiştilor care urmăresc evoluţia tuturor acestor sondaje", a declarat Stolojan, la o dezbatere organizată de Institutul pentru Politici Publice, cu tema "Efectele câştigării alegerilor de către Social-democraţi sau Populari asupra viziunii de dezvoltare UE în următorii 5 ani, precum şi implicaţiile pentru România".

Totodată, europarlamentarul a subliniat faptul că, în acest context, candidaţii principali la preşedinţia CE, socialistul Martin Schulz, popularul Jean-Claude Juncker şi liberalul Guy Verhofstadt trebuie "să coopereze dacă dorim ca Europa să progreseze".

Referitor la candidaţii PPE şi PES la şefia Comisiei Europene, Stolojan i-a reproşat lui Martin Schulz că, în calitate de preşedinte al socialiştilor din PE, a semnat un acord de colaborare cu Partidul Regiunilor al fostului preşedinte ucrainean Viktor Ianukovici.

În schimb, despre candidatul popularilor, Jean-Claude Juncker, Stolojan a spus că este "un candidat cu experienţă incredibilă, este omul care a coordonat Eurogrupul în cea mai dificilă perioadă a Europei după cel de-al doilea Război Mondial", având "o contribuţie remarcabilă la salvarea Europei".

În opinia sa, popularii şi socialiştii sunt separaţi de modul în care văd ieşirea din criză. "Poziţia popularilor este foarte clară: avem nevoie de o creştere economică sustenabilă, care să creeze locuri de muncă şi aceasta poate fi realizată prin consolidare fiscală şi reforme structurale", a explicat Stolojan, adăugând că socialiştii doresc "mai multă cheltuială publică, injecţii de lichiditate".

Acesta a criticat manifestul PES în care se spune că PPE a creat "o Europă a fricii şi a austerităţii", dând ca exemplu faptul că liberalii români, sprijiniţi de social-democraţi, au crescut în perioada 2007-2008 deficitul bugetar cu 339% şi cheltuielile bugetare cu 68%, iar în ţări precum Grecia, Spania, Portugalia sau Cipru criza ar fi fost provocată tot de socialişti, iar formaţiunile de dreapta au fost nevoie să aplice politici de austeritate pentru salvarea acestor state de la colaps financiar. "Politica socială nu poate fi lăsată pe mâna socialiştilor (...). Cineva trebuie să vină să cureţe gunoiul lăsat în economie, dezechilibrele şi acest lucru se face întotdeauna cu durere, nu există soluţie magică", a susţinut Stolojan.

Referitor la problema şomajului, pe care socialiştii o reproşează popularilor, Theodor Stolojan a susţinut că nu este "numai o problemă de criză, ci şi a unor megatrenduri în lume, pe care Europa, din păcate, nu a reuşit până acum să le contracareze".

O altă diferenţă între socialişti şi populari este poziţia faţă de mobilitatea forţei de muncă. Liderul PDL a precizat că PES îşi propune să elimine dumpingul social, "prin eliminarea practicii exploatării muncitorilor", în timp ce PPE este că părere fiecare ţară ştie ce este mai bine de făcut în acest sens. Stolojan a criticat şi poziţia PES privind lupta împotriva competiţiei fiscale, apreciind că "o politică fiscală sănătoasă este bună pentru Europa".

Pe de altă parte, europarlamentarul PSD Victor Boştinaru a declarat că Martin Schulz propune o "cale diferită" de cea a lui Jean-Claude Juncker, care reprezintă "continuarea austerităţii" şi "a unei Europe care pierde competiţia globală economică". Boştinaru a mai acuzat actuala Comisie, condusă de un popular, că nu a avut o viziune pentru Europa.

În opinia sa, o Comisie care să aibă în frunte tot un popular nu ar fi bună pentru români şi bulgari, susţinând că actualul Executiv a utilizat "discreţionar" MCV şi a folosit Schengen "ca motiv de deposedare a acestor state de drepturi prevăzute în tratatele de aderare".

Victor Boştinaru a mai spus că Jean-Claude Juncker, fost şef al Eurozonei, nu este "un inocent" şi i-a reproşat faptul că s-a împotrivit desfiinţării paradisului fiscal din Luxemburg.

Pe de altă parte, europarlamentarul PSD a susţinut că Martin Schulz are "un exerciţiu îndelungat ca proeuropean în fruntea socialiştilor", opunându-se, în acelaşi timp, practicilor NSA sau acordului SWIFT (privind transferul de date bancare între UE şi SUA - n.r.). În plus, socialiştii au abilitatea de a negocia cu ALDE şi Verzii, a mai punctat Boştinaru, argumentând că de rezultatul alegerilor "depinde viitorul UE".

Şi europarlamentarul Cristian Preda a apreciat că ar fi bună o colaborare PPE-PES în cadrul Parlamentului European. "Mi se pare că perspectiva în care socialiştii sunt lăsaţi să domine o majoritate în PE cu altcineva decât cu popularii (...) este o perspectivă de catastrofă la nivel european. Şi în Luxemburg, o ţară foarte stabilă, serioasă, cu creştere, cu onorabilitate peste tot, e un dezastru tocmai pentru că (socialiştii - n.r.) au mers împotriva aceluiaşi Juncker, deşi acesta câştigase cele mai multe voturi", a declarat Cristian Preda, care va deschide lista PMP la europarlamentare.

Totodată, el a avertizat că votul dat unor candidaţi ai unor formaţiuni mici, care ajung în rândul celor neafiliaţi, se traduce printr-o "proastă reprezentare a României", întrucât influenţa politică a acestora este zero.

Referitor la câte mandate din România se vor duce în rândul socialiştilor şi câte la populari, Cristian Preda a fost de părere că răspunsul va fi dat după 25 mai, "după ce vom vedea şi care este opţiunea PNL, pentru că există şi acest scenariu în care Partidul Naţional Liberal merge la populari". "S-ar putea ca, la fel ca în 2009, popularii să-i bată pe socialişti nu doar la nivel european, dar să-i bată şi în România", a adăugat el.

Referitor la temele de campanie, Preda a susţinut că în toate statele membre subiectele naţionale au prioritate în faţa celor europene.

Europarlamentarul a opinat şi că cetăţenii români vor avea de ales între "o relaţie foarte călduroasă cu China", propusă de social-democraţi, şi o "relaţie puternică a UE cu SUA", propusă de populari.

În schimb, europarlamentarul PSD Ioan Mircea Paşcu a spus că este curios să vadă dacă românii din nordul ţării, unde se va duce în campanie, vor fi "sensibili" la problema relaţiilor cu chinezii.

Paşcu consideră că o problemă o reprezentă "tendinţele de renaţionalizare" a unor politici comune, mai ales în ceea ce priveşte libera circulaţie. "Statele şi-au luat o serie de prerogative înapoi. Întrebarea mea este dacă va exista sau vreo posibilitate să le recuperăm şi să le punem din nou la comun (...) Experienţa spune că nu poţi să iei un os de la câine", a punctat Paşcu.

În ceea ce-l priveşte pe Martin Schulz, europarlamentarul PSD a remarcat că acesta reprezintă un partid aflat în coaliţie cu Angela Merkel. "Într-un fel sau altul, eu cred că lucrurile trebuie urmărite pentru decizia finală şi la nivelul politicii interne germane. S-ar putea ca lucrurile să se hotărască până la urmă acolo", a spus Ioan Mircea Paşcu.

Europarlamentarul PDL Traian Răzvan Ungureanu nu crede că PES şi PPE vor avea scoruri apropiate la euroalegerile din mai, citând în acest sens un sondaj publicat vineri, potrivit căruia popularii ar lua 15 locuri în plus faţă de socialişti.

În schimb, Ungureanu a fost de acord că "toate alegerile sunt locale" şi nu crede că în Franţa sau în Germania "se va discuta altceva". Totodată, el a explicat că problemele europene sunt teme de campanie în ţări precum Marea Britanie, Olanda sau Danemarca, state "care au ceva de împărţit cu Europa". Tema europeană va apărea şi în Romania, "dar nu impusă, ci când va apărea o burghezie puternică ce va avea ceva de împărţit cu Europa", a spus europarlamentarul democrat-liberal.

Traian Răzvan Ungureanu a susţinut că stânga din Franţa şi cea din România au răspuns la austeritate prin "fiscalitate şi birocraţie". "Eu nu sunt sigur că dacă va câştiga dreapta va fi ca în Germania, da' sigur dacă va câştiga stânga va fi ca în Franţa", a fost concluzia europarlamentarului PDL, mai ales că "stânga e prinsă în cleşte din două părţi, în termeni meteorologici, de zona depresionară din Franţa şi de valul de aer rece care vine dinspre din Rusia".

În schimb, Ungureanu a recunoscut că există dialog şi între populari şi socialişti.

De altfel, şi Victor Boştinaru a precizat că PPE şi PES sunt "condamnate să lucreze împreună" în viitorul PE, pe agenda căruia se vor afla negocierile acordurilor cu SUA şi China.

"Cooperarea PES-PPE este esenţială pentru ca proiectul european să rămână pe şine, dacă nu deraierea se poate întâmpla", a conchis Boştinaru.

Potrivit unor date prezentante de Adrian Moraru, directorul Institutului pentru Politici Publice, PPE şi PES sunt "cap la cap" în sondaje, în condiţiile în care popularii ar putea pierde aproape 10% din mandatele pe care le au acum, în timp ce socialiştii îşi păstrează numărul de mandate.

O altă tendinţă observată este "micşorarea main-streamului politic european, astfel că PPE şi PES abia reuşesc să treacă de 50%, pierzând 16% faţă de precedentele alegeri.

În opinia sa, PPE şi PES se vor înţelege asupra celor trei posturi importante (preşedinţia Comisiei Europene, a Consiliului European şi poziţia de Înalt Reprezentant pentru Politică Externă), câştigătorul luând două, iar formaţiunea de pe locul al doilea, un loc.