ANALIZĂ: Iohannis cheamă partidele săptămâna viitoare la Cotroceni, la a treia rundă de consultări

Potrivit unor surse din Administraţia Prezidenţială, consultările preşedintelui Iohannis cu partidele vor avea loc în următoarea săptămână după Sărbătorile de Paşte.

De altfel, şeful statului anunţa intenţia de a chema partidele parlamentare la consultări în conferinţa de bilanţ, la 100 de zile de mandat prezidenţial. Ulterior, el scria pe Facebook: ”După sărbătorile de Paşti, voi relua consultările cu partidele politice şi vom evalua cât s-a realizat din calendarul acţiunilor stabilite la începutul sesiunii parlamentare”.

A treia rundă de consultări preşedinte-partide

Aceasta este cea de-a treia rundă de consultări pe care preşedintele Klaus Iohannis o organizează, cu partidele parlamentare, de la preluarea mandatului, în decembrie 2014.

Prima rundă de consultări a avut loc în 12 ianuarie, scopul acestor discuţii fiind încheierea unui acord politic cu vederea asigurării, în anul 2017, a unui prag minimal de 2% din PIB pentru Ministerul Apărării Naţionale.

Preşedintele Klaus Iohannnis şi reprezentanţii partidelor parlamentare au semnat, în urma consultărilor, un Acord politic cu scopul asigurării, în 2017, a unui prag minimal de 2% din PIB pentru MApN.

A doua rundă de consultări preşedinte-partide a avut ca tematică priorităţile legislative ale sesiunii parlamentare: votul în diaspora, finanţarea campaniilor şi a partidelor şi ridicarea imunităţii parlamentare. Întâlnirile s-au desfăşurat în 28 ianuarie.

Klaus Iohannis declara, în urma consultărilor cu partidele politice, că s-a convenit un calendar, care presupunea ca până la sfârşitul acestei sesiuni parlamentare să existe un nou pachet de legi - privind alegerile locale şi parlamentare, votul românilor din diaspora, finanţarea partidelor şi campaniilor electorale, legea partidelor.

”Mă aştept ca acest calendar să fie respectat. În acest fel vom arăta două lucruri: acela că reforma instituţiilor politice a fost demarată şi există cadrul pentru ea. Şi că atunci când dezbatem şi suntem responsabili, chiar dacă avem păreri diferite, putem construi pentru România. Prin respectarea calendarului convenit, Parlamentul României are în această sesiune oportunitatea de a împlini o aşteptare, de a avea un prim rezultat concret şi de a începe să recâştige în mod autentic încrederea oamenilor”, preciza preşedintele Iohannis.

Şefului statului considera că ”modificarea legislaţiei privind finanţarea partidelor şi a campaniilor electorale, precum şi o nouă lege a partidelor politice trebuie să conducă la o creştere a transparenţei, integrităţii şi participării, dar şi la dispariţia unor fenomene absolut nedorite precum mita electorală sau turismul electoral”.

”Campaniile electorale nu sunt concursuri de dat găleţi şi nici festivaluri de resurse nelimitate, despre a căror provenienţă toată lumea se întreabă, dar nimeni nu răspunde. Am văzut că la aceste capitole aveţi deja propuneri care să facă legislaţia mai clară, mai transparentă, mai riguroasă când vine vorba despre finanţare şi mai flexibilă, mai inclusivă, mai deschisă când vine vorba despre încurajarea participării”, spunea Iohannis, după consultările cu partidele.

Legea finanţării partidelor, retrimisă Parlamentului pentru reexaminare, legea alegerilor locale, în Senat

La începutul lunii martie, Comisia de Cod electoral din Parlament a finalizat proiectul de lege privind partidele politice şi proiectele privind alegerile locale şi finanţarea partidelor.

În 18 martie, Camera Deputaţilor a adoptat noua lege privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, cu 262 de voturi ”pentru”, 20 de abţineri şi opt voturi ”împotrivă” şi a trimis-o şefului statului, pentru promulgare.

Pe 10 aprilie, înainte de sarbătoarea de Paşte, preşedintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului cererea de reexaminare a Legii pentru modificarea actului normativ privind finanţarea activităţii partidelor şi a campaniilor electorale, apreciind că legea trimisă pentru promulgare are probleme legate de repectarea procedurii parlamentare.

”Schimbarea clasei noastre politice, atât de aşteptată de cetăţeni, nu se poate face fără transparenţă în gestionarea banilor primiţi de partide. De aceea, am trimis Parlamentului spre reexaminare Legea finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale. O lege atât de importantă trebuie să fie bine dezbătută şi limpede formulată, ca să nu lase loc de interpretări sau derapaje”, îşi explica şeful statului, pe Facebook, decizia de a retrimite Parlamentului una din legile electorale.

O altă lege finalizată de comisia de Cod electoral, cea a alegerilor locale, se află înregistrată la Senat, prima Cameră sesizată şi urmează să primească raport şi avize din partea comisilor de specialitate, după ce senatorii vor relua activitatea în forul legislativ, după Sărbătorile de Paşte.

Liberalii au acuzat, recent, un boicot din partea PSD, care, în opinia lor, nu ar dori ca această lege să fie adoptată în timp util, pentru ca viitoarele alegeri locale să se organizeze pe baza noii legislaţii.

”Aş vrea să trag un semnal de alarmă şi cred că ar fi foarte potrivită o consultare organizată de preşedintele României, pentru că simt un boicot, nu făţiş, ci un boicot ascuns din partea formaţiunilor politice, în principal un boicot din partea PSD, care, în opinia mea, nu îşi doreşte ca viitoarele alegeri locale să fie organizate în baza noii legi adoptată de comisia de cod electoral”, a susţinut liderul deputaţilor PNL.

Ludovic Orban a mai arătat că ”proiectul de lege a fost transmis spre avizare la mai multe comisii, inclusiv la cea de drepturile omului”, tocmai pentru a prelungi perioada de dezbatere în Senat. ”Termenele programate pentru începerea dezbaterilor sunt după Paşte, după data de 15 aprilie, ceea ce înseamnă că Senatul nu va începe dezbaterea în plen înainte de 1 mai, ceea ce, după opinia mea, semnifică practic imposibilitatea de a adopta legea în timp util, ţinând cont şi de faptul că, după adoptarea legii, mai există un termen pentru atac la Curtea Constituţională şi de asemenea există un termen în care preşedintele poate să promulge legea”, a mai afirmat liderul grupului PNL din Camera Deputaţilor.

Votul prin corespondenţă, asumat de PNL, fără susţinere din partea celorlalte formaţiuni parlamentare

Un alt proiect aflat pe lista partidelor parlamentare, pentru rezolvare până la finalul sesiunii parlamentare, este votul prin corespondenţă, pentru românii din diaspora.

Pe 19 martie, copreşedintele PNL Alina Gorghiu anunţa că formaţiunea a definitivat proiectul de lege privind votul prin corespondenţă, care va fi transmis tuturor grupurilor parlamentare, inclusiv la cabinetele preşedintelui Camerei, Valeriu Zgonea, şi premierului Victor Ponta.

Ulterior, proiectul a fost depus, pe 26 martie, la Parlament. Liberalul Mihai Voicu declara că niciun grup parlamentar nu a dorit să semneze propunerea liberalilor privind votul pentru diaspora.

”Niciun alt grup parlamentar nu a dorit să prezinte o reacţie, fie ea şi critică, sau să semneze alături de noi acest proiect de lege. Am depus în procedură parlamentară obişnuită atât la Comisia de Cod electoral, cât şi pe traseul obişnuit al Parlamentului acest proiect de lege”, a declarat Voicu la acel moment, arătând că simpla mărire a numărului de secţii de votare nu este suficientă şi a susţinut că proiectul privind votul prin corespondenţă va fi un test important pentru actorii politici.

Şi liderul PMP, Eugen Tomac, a depus în martie, la Parlament, un proiect de lege privind votul legii prin corespondenţă şi un proiect de lege privind votul electronic, proiecte care, de asemenea, nu au susţinerea celorlalte formaţiuni.

De altfel, un prim proiect pe tema votului prin corespondenţă al lui Eugen Tomac a fost respins de Parlament, în decembrie 2014.

Respingerea cererilor Justiţiei în cazurile Şova, Vosganian, Borbely, pe agenda consultărilor de la Cotroceni

Un alt subiect al consultărilor de la Palatul Cotroceni va viza, cel mai probabil, respingerea de către Camera Deputaţilor şi Senat a unor cereri venite din partea Justiţiei în cazul unor parlamentari.

În 31 martie, preşedintele Klaus Iohannis declara, în conferinţa de presă organizată la 100 de zile de la preluarea mandatului, că "cea mai mare nemulţumire" a sa în această perioadă şi "cea mai mare restanţă" "rămâne modul în care Parlamentul continuă să trateze cererile Justiţiei, dar şi faptul că promisiunea de a face mai transparente şi mai simple procedurile care privesc încuviinţarea cererilor Justiţiei nu a fost onorată încă de partide".

"Fiecare episod în care justiţia este blocată în Parlament înseamnă un pas înapoi în recâştigarea încrederii publice şi o sursă de pierdere a legitimităţii, iar efectele depăsesc momentul unui vot. Iar efectele depăşesc momentul unui vot", adăuga el.

Parlamentarii au respins, de la începutul acestui an, trei cereri venite din partea Justiţiei în cazul unor parlamentari.

Senatul nu a încuviinţat, în 25 martie, cererea DNA privind reţinerea şi arestarea preventivă a lui Dan Şova, iar pe 12 februarie a respins solicitarea Parchetului General de încuviinţare a începerii urmăririi penale împotriva senatorului PNL Varujan Vosganian. De asemenea, Camera Deputaţilor a respins, pe 11 martie, cererea de încuviinţare a urmăririi penale în cazul deputatului UDMR Laszlo Borbely.

În urma votului în cazul Şova, când Senatul nu a încuviinţat reţinerea şi arestarea preventivă a acestuia ca urmare a faptului că nu a fost întrunit votul majorităţii senatorilor, preşedintele Klaus Iohannis, CSM şi PNL au trimis sesizări la Curtea Constituţională.

Curtea Constituţională a acceptat sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii, stabilind că există un conflict juridic de natură constituţională între PICCJ şi Senat, declanşat de refuzul acestuia din urmă de a redacta hotărârea care atestă rezultatatul votului.

În plus, Curtea a decis că Senatul are obligaţia de a redacta hotărârea adoptată în şedinţa plenului din 25 martie 2015, prin care atestă rezultatul votului cu privire la cererea de încuviinţare a arestării senatorului Dan Şova, de a comunica hotărârea autorităţilor publice competente şi de a o pubica în Monitorul Oficial.

Tot după votul în cazul Şova, Senatul şi-a modificat Regulamentul, astfel încât încuviinţarea cererilor justiţiei să se adopte cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, iar Parlamentul reunit a modificat Statutul deputaţilor şi senatorilor, în acelaşi sens, privind majoritatea simplă pentru adoptarea hotărârilor.

Controversele parlamentare legate de votul în cazul Şova nu au dispărut, după decizia Curţii Constituţionale, un nou conflict părând a se contura între putere şi opoziţie pe marginea hotărârii pe care Senatul trebuie să o dea, de respingere sau de adoptare a cererii justiţiei privind reţinerea şi arestarea preventivă a senatorului PSD.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu a anunţat, după şedinţa Curţii, că Senatul se va conforma deciziei privind cazul Şova. El a precizat că Senatul va publica în Monitorul Oficial ”hotărâre de respingere” a arestării preventive în cazul Şova, adăugând că ”în cei 25 de ani de la Revoluţie, Parlamentul nu a publicat vreodată în Monitorul Oficial hotărâri negative” şi că decizia CC schimbă cutuma parlamentară.

În schimb, PNL consideră că Senatul ar trebui să transmită MO hotărâre prin care constată aprobarea cererii DNA în privinţa lui Dan Şova. Copreşedintele PNL Alina Gorghiu a precizat că, în cazul în care hotărârea este de respingere a solicitării DNA, atunci PNL o va contesta la Curtea Constituţională.