ANALIZĂ: Liviu Dragnea, de la şefia CJ Teleorman, la vicepremier, ministru, om-cheie în PSD

Liviu Dragnea, condamnat vineri la un an de închisoare cu suspendare în dosarul referendumului, şi-a anunţat demisia din funcţia de ministru şi punerea la dispoziţia PSD a mandatului de preşedinte executiv. Dragnea, unul dintre oamenii-cheie ai PSD, a fost vicepremier, şef al CJ Teleorman, prefect.

Urmărește
1032 afișări
Imaginea articolului ANALIZĂ: Liviu Dragnea, de la şefia CJ Teleorman, la vicepremier, ministru, om-cheie în PSD

Liviu Dragnea (Imagine: Marius Dumbraveanu/Mediafax Foto)

Ministrul Dezvoltării şi Administraţiei, Liviu Dragnea, a fost condamnat, vineri dimineaţă, la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Decizia, luată după un an şi jumătate de proces, nu este definitivă.

La aproximativ o oră de la decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Liviu Dragnea a plecat la Guvern pentru a se sfătui cu Victor Ponta, iar de acolo cei doi au mers la PSD, unde Dragnea a anunţat că demisionează din funcţia de ministru şi renunţă la calitatea de preşedinte executiv al PSD, partid în care este din anul 2000.

Liviu Dragnea a spus că a luat această decizie deşi se consideră în continuare nevinovat.

Patru ani prefect, 12 ani şef de CJ şi aproape trei ani ministru

Liviu Dragnea a devenit, în decembrie 2012, viceprim-ministru şi ministru al Administraţiei şi Dezvoltării Regionale în Cabinetul Ponta II, el deţinând în PSD, la acel moment, şi funcţia de secretar general şi fiind unul dintre oamenii cei mai influenţi în partid. Dragnea a fost vicepremier între 21 decembrie 2012 şi 17 decembrie 2014.

În actualul Cabinet, Dragnea a deţinut portofoliul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. El nu a mai avut funcţie de vicepremier în Guvernul Ponta IV, acest Cabinet având un singur astfel de post, ocupat de Gabriel Oprea.

Dragnea a mai deţinut, la începutul anului 2009, portofoliul Administraţiei şi Internelor, în Guvernul PSD-PDL, dar numai pentru 12 zile, preluând ministerul în urma demisiei lui Gabriel Oprea. Dragnea a demisionat, la rândul său, după numai 12 zile, în 3 februarie, invocând ca motiv oficial insuficienţa fondurilor alocate ministerului în raport cu îndeplinirea obiectivelor pe care şi le fixase.

Liviu Dragnea a deţinut funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman între iunie 2000 şi decembrie 2012, în cei 12 ani în care a condus judeţul alegându-se cu renumele de ”baron de Teleorman”.

În 2000, el a obţinut primul mandat de preşedinte al CJ candidând din partea PD, iar în acelaşi an a părăsit PD şi s-a înscris în PSD.

De asemenea, în perioada 1996-2000, Dragnea a fost prefect al judeţului Teleorman.

Liviu Dragnea este preşedinte executiv al PSD din 2013, după ce anterior a fost secretar general şi vicepreşedinte al partidului. La Congresul din aprilie 2013, când Victor Ponta a fost reales în funcţia de preşedinte al PSD, Liviu Dragnea a fost ales preşedinte executiv al partidului.

Înaintea alegerilor prezidenţiale din toamna anului trecut, s-a vorbit despre un posibil tandem Liviu Dragnea - Sebastian Ghiţă, pentru funcţiile de preşedinte al PSD şi, respectiv, preşedinte executiv. Dragnea spunea, în 22 octombrie 2014, că, dacă va decide să candideze la şefia PSD va face echipă cu Sebastian Ghiţă, el asigurându-i pe membrii PSD că, după ce Victor Ponta va deveni preşedinte, partidul nu va rămâne la "mâna niciunui combinator".

În 2005, Dragnea a fost ales vicepreşedinte al PSD, odată cu preluarea mandatului de preşedinte de către Mircea Geoană. În 2009, a devenit secretar general al PSD. Dragnea a coordonat, din această poziţie, aproape toate scrutinele la care a participat PSD.

Influenţa lui Dragnea a crescut foarte mult în PSD începând cu anul 2010, anul preluării preşedinţiei partidului de către Victor Ponta, el fiind susţinătorul "proiectului Ponta" şi "prieten şi camarad" cu acesta.

Dragnea este, de altfel, unul dintre artizanii "proiectului politic USL", prin care au fost câştigate alegerile locale şi parlamentare din 2012.

Pe de altă parte, Dragnea şi-a crescut influenţa în USL prin candidatura la alegerile parlamentare în tandem cu preşedintele PNL, Crin Antonescu, la Teleorman: Dragnea - Cameră, Antonescu - Senat.

Dragnea s-a născut în 28 octombrie 1962, în comuna Gratia, Teleorman. Este inginer, absolvind Facultatea de Transporturi a Institutului Politehnic Bucureşti. În anul 2003, Dragnea a absolvit şi Facultatea de Management şi Administraţie Publică a Universităţii Ecologice Bucureşti.

El este căsătorit cu Bombonica Dragnea şi are doi copii.

În dosarul privind fraude la referendumul din 2012, pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, Liviu Dragnea a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale".

Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

"Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare - preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare - au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

De-a lungul procesului, au fost audiaţi, în calitate de martori, premierul Victor Ponta, ministrul Apărării, Mircea Duşă, fostul ministru al Energiei Constantin Niţă, primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, şi mai mulţi coordonatori judeţeni ai PSD care s-au ocupat de campania pentru referendumul din 2012.

În ultimul cuvânt în faţa judecătorilor, Liviu Dragnea a spus că, în opinia sa, acuzaţiile care i-au fost aduse "pleacă de la o premisă greşită şi periculoasă pentru România".

"Nimeni nu va mai îndrăzni să cheme cetăţenii la vot, în vreme ce această prezenţă la vot reprezintă un folos pentru democraţie. Susţin nevinovăţia, am credinţă că acţiunile mele au respectat legile ţării, am adus argumente şi probe pentru a fi achitat", a afirmat Dragnea, care a precizat că speră să fie achitat.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici