ANALIZĂ: Mandatul lui Victor Ponta a început şi s-a sfârşit la fel - la presiunea străzii

În cei aproape patru ani cât a durat mandatul său de premier, Victor Ponta a fost implicat în câteva scandaluri în urma cărora i s-a cerut demisia, în anul preluării mandatului Ponta fiind acuzat că şi-a plagiat teza de doctorat, iar în anul terminării mandatului a fost trimis în judecată de DNA.

Dacă în plan economic şi social, Ponta a luat măsuri atât apreciate, cât şi controversate, scandalurile politice au fost cele care i-au umbrit mandatul de premier. Un bilanţ sumar al măsurilor guvernamentale apreciate ar putea cuprinde reducerea TVA la alimente, pachetul de măsuri de relaxare fiscală, scăderea CAS la angajator, creşterea salariului minim pe economie, creşterea pensiilor, majorarea salariilor în sănătate şi educaţie şi în general creşterea economică din anii în care a fost prim-ministru, mandatul său survenind crizei din anii 2009 - 2012. Însă aceste decizii sunt contrabalansate de ratarea marilor proiecte de infrastructură, de scăderea investiţiilor străine, de creşterea aparatului de stat şi de unele măsuri punctuale impopulare, cum au fost creşterea accizelor la carburanţi şi impunerea taxei de stâlp.

Acestora li se adaugă bilanţul politic plin de scandaluri, precum şi un stil de guvernare bazat pe un grup de apropiaţi, unii chiar fără legătură prea mare cu PSD, fără a ţine cont de reacţiile negative. Mai mult, Ponta a avut numeroase războaie cu unele instituţii de presă, favorizând altele în ceea ce priveşte informaţiile despre activitatea guvernamentală.

Preluarea mandatului: Venit la putere pe valul de antipatie faţă de Băsescu şi guvernarea PDL

În 8 mai 2012, Victor Ponta a fost învestit în funcţia de prim-ministru al României, în urma demiterii Guvernului condus de Mihai Răzvan Ungureanu, prin moţiune de cenzură iniţiată de Uniunea Social Liberală (USL), devenind cel mai tânăr premier al României. Guvernul Ungureanu a deţinut puterea executivă din 9 februarie 2012 şi până în 27 aprilie 2012 şi a venit la putere după depunerea mandatului de către premierul Emil Boc, ca răspuns la o serie de proteste ample în Bucureşti şi marile oraşe din ţară. Mandatul scurt al lui Ungureanu a fost urmare a unei situaţii sociale explozive, ceea ce a provocat o reconfigurare politică cu câteva luni înainte de alegeri. Uniunea Social Liberală venea atunci pe un val de antipatie exprimată în stradă faţă de preşedintele Traian Băsescu şi de măsurile nepopulare ale Guvernului Boc. Această stare de fapt a fost validată în alegerile de la sfârşitul anului 2012, când Uniunea formată de PSD şi PNL a câştigat cu o largă majoritate, iar Victor Ponta a fost reconfirmat prim-ministru.

Scurtă istorie: De la "micul Titulescu" la preşedinte al PSD

În perioada 2001-2004, Victor Ponta a fost procuror al Parchetului Curţii Supreme de Justiţie, atunci fiind remarcat de Adrian Năstase, care l-a adus în Guvern ca secretar de stat, şef al Corpului de Control al Guvernului, ulterior fiind ministru Delegat pentru Controlul Implementării Programelor cu Finanţare Internaţională şi Urmărirea Aplicării Acquis-ului Comunitar şi ministru delegat pentru Relaţia cu Parlamentul.

În noiembrie 2002, Ponta este ales preşedinte al Tineretului Social Democrat, ocazie cu care Adrian Năstase face celebra remarcă prin care l-a asemuit cu Nicolae Titulescu - "micul Titulescu".

Ponta este deputat PSD din 2004 şi este membru al Comisiei pentru Politică Externă, membru în Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României, membru în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, vicepreşedinte în Comisia specială comună pentru dezbaterea în fond, în procedură de urgenţă, a Codului penal, a Codului de procedură penală, a Codului civil şi a Codului de procedură civilă.

El a fost, din septembrie 2006, vicepreşedinte al Biroului Permanent din Camera Deputaţilor. Se remarcă în conflictele directe cu ministrul Justiţiei, Monica Macovei, legate de modul de numire a magistraţilor. Ponta a fost purtător de cuvânt al campaniei prezidenţiale a lui Mircea Geoană, în toamna anului 2009.

Ponta şi-a anunţat candidatura la şefia PSD cu mai puţin de o săptămână înainte de Congresul din 2010, plecând, oficial, de la ideea că este nevoie de alternativă în partid la Mircea Geoană.

Victor Ponta a fost ales, la congresul PSD din 21 februarie 2010, în funcţia de preşedinte al PSD, câştigând în faţa lui Mircea Geoană şi susţinut de Adrian Năstase, la acea vreme preşedinte al Consiliului Naţional al partidului.

În mandatul său de preşedinte al PSD, Ponta a avut o luptă constantă cu Traian Băsescu, când acesta a fost şeful statului. De altfel, şi când şi-a lansat candidatura la Preşedinţie, în iunie 2014, Ponta a păstrat ca poziţie definitorie lupta împotriva lui Traian Băsescu şi a "regimului" acestuia. Momentul ales pentru lansarea - data de 29 iulie - a fost unul cu o simbolistică aparte, explicată de Ponta în debutul discursului său: atunci se împlineau exact doi ani de la referendumul organizat pentru demiterea lui Traian Băsescu din funcţia de preşedinte. Ca o ironie, Ponta a demisionat miercuri, 4 noiembrie, exact în ziua în care Traian Băsescu a împlinit 64 de ani.

Principalele scandaluri în care a fost implicat Ponta:

- Acuzaţiile de plagiat

Încă din primul an de mandat premierul Victor Ponta se confruntă cu un scandal imens, fiind acuzat de plagiat în cazul lucrării sale de doctorat din 2003, privind Curtea Penală Internaţională. În 2003, a obţinut titlul de doctor în drept la Universitatea din Bucureşti cu teza "Curtea Penală Internaţională", coordonatorul lucrării fiind Adrian Năstase, atunci premier în funcţie. În 2012, săptămânalul britanic de ştiinţă "Nature" a publicat în ediţia online ştirea potrivit căreia Ponta a fost acuzat de plagiat în legătură cu teza de doctorat. Materialul din Nature despre plagiat a fost preluat de presa românească şi internaţională. Ponta a respins acuzaţiile şi a declarat că este vorba de un joc politic, pe fondul unei dispute între Guvernul şi preşedintele României, pe tema reprezentării României în cadrul Consiliului European. Lucrarea de doctorat a premierului a fost analizată de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, care a decis, în 29 iunie 2012, că premierul a plagiat în lucrarea sa de doctorat, fiind propusă atunci Ministerului Educaţiei retragerea titlului de doctor. O lună mai târziu, în iulie 2012, şi Comisia de Etică a Universităţii Bucureşti a hotărât că Victor Ponta a plagiat în teza de doctorat o treime din lucrare fiind copiată, "prin preluarea integrală de blocuri de text, de rânduri sau prin inversarea unor blocuri de text în raport cu sursele". Decizia din iulie 2012 a Comisiei de Etică a UB a fost anunţată la o zi după ce Consiliul Naţional de Etică informase că titlul de doctor în Ştiinţe Juridice, domeniul Drept, al lui Victor Ponta a fost obţinut în concordanţă cu legislaţia în vigoare în 2003 şi calificarea de plagiat în cadrul tezei sale de doctorat nu se poate susţine. Premierul Victor Ponta declara atunci că decizia Comisiei de Etică a Universităţii Bucureşti, pe care a calificat-o drept "comisie ad-hoc" special pentru el, este "politică" şi că singura hotărâre recunoscută este cea a Autorităţii Naţionale de Cercetare Ştiinţifică (ANCS). În agust 2012 Mihail Neamţu, Adrian Papahagi şi Minel Augustin Ofiţeru făcuseră un denunţ la Parchetul instanţei supreme în acest caz. Procurorul Mihaela Litvin, de la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), a arătat în rezoluţia prin care a dispus neînceperea urmăririi penale că nu se confirmă faptul că Victor Ponta a plagiat.

- "Lovitura de stat"

Tot în 2012, Victor Ponta, împreună cu aliatul său din USL Crin Antonescu, nu au mai avut răbdare să aştepte alegerile la termen şi au declanşat procedura de înlocuire a oamenilor PDL şi a preşedintelui atunci în funcţie, Traian Băsescu. Astfel, Parlamentul s-a reunit în sesiune extraordinară şi a decis revocarea lui Gheorghe Iancu din funcţia de Avocat al Poporului şi a celor doi preşedinţi ai Camerei Deputaţilor şi Senatului, Roberta Anastase, respectiv Vasile Blaga. Preşedinţii revocaţi ai celor două camere au atacat decizia la Curtea Constituţională, dar Guvernul emisese anterior o Ordonanţă de Urgenţă prin care s-a revocat dreptul CC de a judeca hotărârile Parlamentului. Această OUG a fost declarată neconstituţională câteva zile mai târziu. USL a depus apoi în Parlament documentul de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu, iar Guvernul a adoptat şi publicat o Ordonanţă de Urgenţă care a modificat Legea referendumului, stabilind că preşedintele poate fi demis cu jumătate plus unu din voturile valabil exprimate ale cetăţenilor participanţi la referendum, şi nu cu jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale şi că vor putea vota şi cetăţenii români aflaţi în străinătate. La vot s-au prezentat 46,24% din români. 87,52%, au votat DA, fiind în favoarea suspendării preşedintelui Traian Băsescu, iar 11,15% au votat NU, fiind contra demiterii. Ulterior, Curtea Constituţională a declarat referendumul invalid. Problema lui Ponta a fost că în străinătate schimbarea bruscă a legilor şi a demnitarilor a fost primtă ca fiind o încălcare a regulilor democraţiei, iar el a trebuit să răspundă în faţa liderilor europeni ca premier. De altfel, fostul preşedinte la Comisiei Europene Jose Manuel Durrao Barosso i-a înmânat lui Ponta o listă de măsuri (to-do-list) pe care să le ia pentru reinstaurarea statului de drept.

- Scandalul Duicu

Numele premierului apare menţionat în interceptările procurorilor din dosarul fostului şef al Consiliului Judeţean Mehedinţi Adrian Duicu, fără însă ca primul ministru să aibă vreo calitate procesuală. Procurorii DNA arătau, în rechizitoriul din dosarul în care Adrian Duicu este judecat petnru fapte de corupţie, că în 13 iulie 2013, la ora 09.55, Duicu, aflat în sediul Guvernului, l-a sunat pe Ştefan Ponea, atunci şef al IPJ Mehedinţi, şi a spus că aşteaptă să intre la premierul Victor Ponta, unde s-ar fi aflat deja ministrul de Interne. Adrian Duicu îi spunea lui Ştefan Ponea, în iulie 2013, că este în sediul Guvernului, unde şeful Cancelariei premierului l-a chemat pe şeful Poliţiei, arătând că "un sfert de oră, în birou' oval", s-a vorbit despre numirea lui Ponea şi a soţiei acestuia în funcţii de conducere la Bucureşti. Ponta a negat orice legătură cu acest dosar. La finalul lunii iulie 2014, premierul spunea că nu are "habar" dacă a fost la masă cu Adrian Duicu, aşa cum a arătat acesta în discuţiile telefonice, interceptate de anchetatori: "Habar nu am ! Eu...dacă mă întrebaţi cu cine am fost la prânz ieri sau alaltăieri, vă pot spune. Dacă mă întrebaţi cu cine am fost acum un an şi jumătate...în general, merg cu colegi de partid, cu miniştri, cu oameni politici, cu jurnalişti. E posibil, habar nu am". Ponta preciza că rechizitoriul procurorilor nu îl indică pe el cu nicio calitate procesuală, nici de învinuit sau inculpat, nici de martor, astfel că, din punctul său de vedere, lucrurile sunt închise. De asemenea, după alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014, în urma scandalului privind votul din diaspora, lideri politici au cerut deschiderea unui dosar, în care să se stabilească vinovaţii pentru blocarea votului din străinătate. Dosarul, deschis iniţial de Parchetul instanţei supreme, a ajuns, în decembrie 2014, la DNA, care cercetează fapte de abuz în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale. Ponta afirma că, dacă Direcţia Naţională Anticorupţie va cere urmărirea sa penală în dosarul privind votul din diaspora, va demisiona cu siguranţă din postul de prim-ministru, deoarece Guvernul nu poate fi condus de către o persoană urmărită penal, dar a arătat că trebuie să se renunţe la "ideea din 2004" că o persoană care a pierdut alegerile trebuie să intre în închisoare.

- Începutul sfârşitului: Eşecul la alegerile prezidenţiale

În noiembrie 2014, Victor Ponta a pierdut alegerile prezidenţiale în faţa lui Klaus Iohannis şi, imediat după cel de-al doiale tur de scrutin, el spunea că s-a gândit să demisioneze de la şefia Guvernului, dar că a înţeles că a primit peste cinci milioane de voturi şi că are o datorie faţă de electoratul care a votat USL în 2012. Ponta afirma că, dacă Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) va cere urmărirea sa penală în dosarul privind votul din diaspora, va demisiona cu siguranţă din postul de prim-ministru, deoarece Guvernul nu poate fi condus de către o persoană urmărită penal. Dar tot el spunea că trebuie să se renunţe la "ideea din 2004" că o persoană care a pierdut alegerile trebuie să intre în închisoare.

- Scandalul votului din diaspora

Declaraţiile lui Victor Ponta surveneau scandalului votului din străinătate, în urma căruia pierduse alegerile. Iniţial, Guvernul Ponta a modificat prin OUG 45/2014 modalitatea de alegere a preşedintelui, astfel încât votul să poată fi exprimat de alegători în orice secţie de votare. Alegătorii care votau în afara localităţii de domiciliu nu au putut vota şi au fost nevoiţi să caute alte secţii care mai aveau formulare tipizate pentru declaraţiile pe proprie răspundere. Din cauza numărului mic de secţii de votare din străinătate (294 de secţii) şi a procedeului deficitar de votare în afara ţării, foarte mulţi români nu au reuşit să voteze până la închiderea urnelor în turul întâi al alegerilor prezidenţiale, deşi au stat mai multe ore şi au format cozi de mii de persoane în mai multe capitale europene, dar şi în alte oraşe. Această situaţie a provocat furia electoratului, dar Guvernul Ponta a refuzat să înfiinţeze mai multe secţii de vot în străinătate şi să ia măsuri pentru facilitarea dreptului de vot. După ce Victor Ponta a pierdut alegerile prezidenţiale, procurorii au deschis dosar penal, iar noul preşedinte a promis să rezolve problema votului din străinătate. Deşi de-abia pierduse alegerile şi partidul era într-o situaţie dificilă din cauza sa, Ponta a plecat într-o vizită privată în Dubai, alături de prietenul său Sebastian Ghiţă. Prietenia dintre Ghiţă şi Ponta a devenit de notorietate, cel puţin în cercurile social-democraţilor, în 2010, atunci când Ponta a câştigat şefia PSD, în detrimentul lui Mircea Geoană. Ulterior, în media au fost lansate atât acuzaţii directe, cât şi voalate, potrivit cărora Ponta ar fi câştigat la congresul din 2010 cu ajutorul lui Ghiţă. Mai mult, Ghiţă a fost acuzat la rândul său că a câştigat prin firmele pe care le controlează numeroase contracte cu statul.

- Victor Ponta, primul premier post-decembrist trimis în judecată în timpul mandatului

Victor Ponta este primul premier post-decembrist trimis în judecată în timpul mandatului său. Dosarul a fost trimis instanţei supreme în luna septembrie, la aproape trei luni şi jumătate de la punerea sa sub urmărire penală în cazul "Turceni-Rovinari" şi după cinci "vizite" la DNA. Prima audiere la Direcţia Naţională Anticorupţie a premierului Victor Ponta a avut loc în 5 iunie, când acesta a anunţat că este suspect în dosarul lui Dan Şova. Tot atunci, DNA a cerut Camerei Deputaţilor să avizeze urmărirea penală pe numele premierului şi pentru conflict de interese, însă solicitarea a fost respinsă de către deputaţi, în 8 iunie. La scurt timp, DNA transmitea că premierul este urmărit penal în dosarul "Turceni - Rovinari", pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea banilor, fapte pe care le-ar fi săvârşit în perioada în care era avocat. Potrivit procurorilor DNA, în perioada octombrie 2007 - decembrie 2008, prin cabinet individual de avocat, Victor-Viorel Ponta a obţinut de la SCA "Şova şi Asociaţii" suma 181.439,98 de lei, pentru activităţi, care însă în realitate nu s-au efectuat. În aceeaşi zi, preşedintele Klaus Iohannis i-a cerut demisia premierului, el spunând că este "o situaţie imposibilă" pentru România ca premierul să fie învinuit de fapte penale. În replică, Victor Ponta a spus că respectă poziţia publică a preşedintelui, dar că a fost numit la conducerea Guvernului de către Parlament şi numai Parlamentul îl poate demite. La câteva zile de la punerea sub urmărire, în 14 iunie, Victor Ponta a părăsit ţara. El a plecat în Turcia împreună cu preşedintele turc Recep Erdogan, din Baku (Azerbaidjan), după ceremonia de deschidere a Jocurilor Europene, fără a anunţa. Două zile mai târziu, în 16 iunie, Ponta a scris pe Facebook că a fost operat la genunchiul stâng şi că a ales să facă intervenţia chirurgicală în Turcia pentru că în România nu ar fi avut linişte. Victor Ponta s-a întors în ţară în 8 iulie, după o absenţă de aproape o lună. În acea perioadă, conducerea PSD a fost preluată interimar de Rovana Plumb, în timp ce Gabriel Oprea a fost numit prim-ministru interimar. În 15 iunie, în ziua în care era operat la clinica din Turcia, Victor Ponta fusese citat să se prezinte în faţa procurorilor DNA pentru a fi audiat. La cinci zile după ce s-a întors în ţară, Ponta a anunţat, printr-o scrisoare adresată liderilor social-democraţi şi postată pe Facebook, decizia de "a nu mai ocupa nicio funcţie de conducere" în PSD, până la momentul în care îşi va demonstra nevinovăţia faţă de acuzaţiile care îi sunt aduse în justiţie. Ulterior, Dragnea i-a luat locul la conducerea PSD şi Ponta pierde controlul partidului.

Sfarşitul mandatului: Măturat de la putere de furia populară în urma tragediei de la Colectiv

Deşi a trecut peste aceste mari scandaluri şi peste altele mai mici în care a fost implicat direct, fără a demisiona, deşi i s-a cerut, până la urmă Victor Ponta şi-a pierdut funcţia într-un caz în care se aştepta mai puţin şi în care nu avea responsabilităţi concrete. Dar, pe fondul acumulărilor de antipatie, Ponta a fost perceput ca şeful "sistemului" care a dus al tragedia de la clubul Colectiv. Protestul de miercuri seară, după trei zile de indignare şi tăcere apăsătoare, a pornit ca un tăvălug care a măturat totul în cale: începând de la obiectivul iniţial Piedone, primar în sectorul 4, unde a avut loc tragedia, la Gabriel Oprea, care îl avea pe "conştiinţă" şi pe poliţistul Bogdan Gigină, până la premierul Victor Ponta, perceput ca fiind în vârful piramidei.