ANALIZĂ: Ministerul Afacerilor Europene, destinat absorbţiei fondurilor, a fost precedat de MIE şi DAE

Fostul comisar european Leonard Orban devine, după votul de marţi din Parlament, primul ministru al Afacerilor Europene, şef al unei instituţii care are ca principală sarcină accelerarea procesului de absorbţie a fondurilor europene şi evitarea situaţiei în care România ar pierde aceşti bani.

Urmărește
2035 afișări
Imaginea articolului ANALIZĂ: Ministerul Afacerilor Europene, destinat absorbţiei fondurilor, a fost precedat de MIE şi DAE

Ministerul Afacerilor Europene, destinat absorbţiei fondurilor, a fost precedat de MIE şi DAE (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Ministerul Afacerilor Europene nu reprezintă însă în totalitate o noutate instituţională. Primul minister de specialitate - respectiv Ministerul Integrării Europene - a fost înfiinţat de Guvernul Năstase în decembrie 2000, primul titular fiind Hildegard Puwak. Instituţia avea atribuţii legate de "aspectele interne ale aderării la UE", după cum explica titulara portofoliului la acea vreme.

La momentul înfiinţării acestei instituţii, Hildegard Puwak şi negociatorul-şef pentru aderare de la acea dată, Vasile Puşcaş, spuneau că autorităţile de la Bucureşti vor trebui să facă eforturi serioase pentru a recupera întîrzierile care au plasat România, din punctul de vedere al performanţelor economice şi al ritmului negocierilor, pe ultimul loc în rîndul ţărilor candidate la Uniunea Europeană. Puwak anunţa atunci că, în fiecare minister, va exista un departament care se va ocupa de procesul de integrare europeană, iar MIE va asigura legăturile şi coerenţa procesului de pregătire a aderării. Puwak mai spunea că MIE urma să se ocupe, în principal, de aspectul intern al aderării, în timp ce Ministerul Afacerilor Externe avea în atribuţii partea politică a problemei.

Puwac avea să rămână în fruntea MIE până la finalul mandatului Guvernului Năstase, fiind înlocuită, din data de 28 decembrie 2004 de Ene Dinga (PD), membru al Cabinetului Tăriceanu.

Hildegard Puwak a avut apoi probleme. Procurorii anticorupţie au acuzat-o pe Hildegard Puwak de folosirea ilegală a unor fonduri comunitare importante, prin intermediul unor societăţi administrate de familia ei. Judecătoria Sectorului 4 a decis, în 2009, condamnarea la trei ani de închisoare cu suspendare a fiului lui Hildegard Puwak pentru deturnare de fonduri şi schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor europene. În 12 iulie 2007, într-un dosar separat, procurorii DNA l-au trimis în judecată şi pe Iosif Mihai Puwak, soţul lui Hildegard Puwak, în calitate de asociat şi administrator al firmei S.C. Geroconstruct SRL. În 4 iulie 2009, Iosif Mihai Puwak a fost condamnat, definitiv, la doi ani şi jumătate de închisoare cu suspendare pentru deturnare de fonduri europene, de Curtea de Apel Bucureşti.

După ce Hildegard Puwak şi-a încheiat mandatul, titular la MIE a fost ales Ene Dinga. Însă nu înainte de un scandal. Prima propunere la conducerea MIE în Guvernul Tăriceanu fusese de fapt Cristina Pârvulescu, denumită de presă "Blonda de la Integrare". Ea a fost respinsă la audieri de către Comisiile parlamentare de politică externă, după ce parlamentarii PSD i-au pus întrebări la care nu a putut răspunde. Cristina Pîrvulescu avea experienţă profesională la Primăria Capitalei - unde a negociat credite BEI şi BERD. Candidatura ei pentru conducerea MIE a fost retrasă de Guvern deşi comisiile aveau doar un vot consultativ. În 2009, presa relata despre "blonda de la Integrare" că este city manager la Primăria Sectorului 6.

Ulterior, a fost propus la conducerea MIE Ene Dinga, care a fost însă remaniat la scurt timp, respectiv în august 2005. Lui Dinga i s-a reproşat că nu cunoştea nicio limbă străină şi că a dovedit un "interes insuficient" pentru accesarea fondurilor europene, care s-ar fi făcut doar pe sfert. Tot atunci coaliţia luase în calcul crearea unui Minister al Dezvoltării Regionale, care să se ocupe de asistarea celor ce vor sa acceseze fondurile UE destinate Romaniei. Ene Dinga este, în prezent, director general adjunct la Institutul Bancar Român.

Ene Dinga a fost înlocuit în funcţie cu Anca Boagiu, care a rămas la conducerea ministerului până la desfiinţarea instituţiei, în aprilie 2007. De fapt, la 6 aprilie 2007, MIE a devenit Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor (MDLPL), iar Anca Boagiu i-a predat ştafeta lui Laszlo Borbely.

Tot în acea perioadă a fost înfiinţat Departamentul pentru Afaceri Europene (DAE), structură care a preluat o parte dintre atribuţiile fostului minister şi care şi-a stabilit ca obiectiv coordonarea interministerială în vederea elaborării poziţiilor României pe problematica afacerilor europene. Primul şef al DAE, Adrian Ciocănea, apropiat al PNL, a criticat-o dur pe Anca Boagiu (PDL) pentru prestaţia sa.

DAE a preluat în subordine, de la MIE, Institutul European din România (IER) dar şi numeroşi oameni. Despre unii dintre ei presa a relatat în anii trecuţi. Este cazul fostului secretar general în Ministerul Integrării Europene în mandatul ministrului Hildegrad Puwak şi secretar executiv PSD, Gheorghe Pleşa, care a fost numit secretar general în Departamentul pentru Afaceri Europene (DAE), prin decizie a premierului Emil Boc, în 2009.

Alţi foşti oficiali din MIE au fost transferaţi la alte instituţii de stat. Este cazul fostului ministru al Transporturilor, democratul Gheorghe Dobre, care în 2007 a fost numit în funcţia de secretar general adjunct la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, după ce a ocupat aceeaşi funcţie la fostul Minister al Integrării Europene (MIE).

Ministerul Afacerilor Europene condus de Leonard Orban este înfiinţat după ce, o lungă perioadă de timp, atât preşedintele Traian Băsescu, cât şi premierul Emil Boc, dar şi oficialii europeni, au criticat rata scăzută de absorbţie a fondurilor UE şi au invocat necesitatea îmbunătăţirii acesteia.

(Material realizat de Miruna Badea, miruna.badea@mediafax.ro).

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici