ANALIZĂ: Parlamentul celor 300, obligatoriu pentru ca Legea electorală să treacă testul constituţional - INFOGRAFIC

O simulare realizată de MEDIAFAX relevă faptul că reducerea numărului de parlamentari la 300 determină la nivel de judeţ un număr mediu de doi senatori şi mai mult de patru deputaţi.

Reducerea numărului de parlamentari poate fi realizată, conform normelor în materie electorală, prin creşterea normei de reprezentare stabilită pentru un mandat de deputat şi unul de senator.

În actuala legislaţie, norma de reprezentare pentru un deputat este de 70.000 de cetăţeni, iar pentru un senator de 160.000 de cetăţeni. Pentru a determina numărul de mandate din Parlament, această normă de reprezentare se raportează la rezultatul ultimului recensământ realizat de Institutul Naţional de Statistică, repartizat pe judeţe.

Astfel, pe baza normei de reprezentare din actuala legislaţie raportată la referendumul din 2011, rezultă că în viitorul Parlament ar trebui să se regăsească 412 aleşi, din care 288 de deputaţi şi 124 de senatori.

În acelaşi timp, reducerea numărului de aleşi la 300 de parlamentari ar necesita majorarea normei de reprezentare de la 70.000 la 100.000 de persoane în cazul deputaţilor, şi de la 160.000 la 200.000 de persoane în cazul senatorilor.

Din raportarea acestor norme de reprezentare majorate la rezultatele ultimului recensământ rezultă 99 de mandate de senatori şi 201 mandate de deputaţi.

Opt judeţe cu câte un singur mandat de senator

La nivelul judeţelor, numărul mediu de parlamentari ar ajunge la 2,1 senatori şi 4,4 deputaţi în ţară, în timp ce în Bucureşti s-ar regăsi 19 deputaţi şi 9 senatori. Dacă s-ar menţine actuala normă de reprezentare, în Capitală ar fi 27 de mandate de deputaţi şi 12 de senatori.

Totodată, majorarea normei de reprezentare, astfel încât numărul total al parlamentarilor să ajungă la 300, face ca într-o serie de judeţe să fie repartizat un singur mandat de senator, respectiv în Bistriţa-Năsăud, Caraş-Severin, Covasna, Giurgiu, Ialomiţa, Mehedinţi, Sălaj şi Tulcea.

Atribuirea unui singur mandat pentru cele opt judeţe face inaplicabil sistemul de vot mixt - jumătate din mandate alese pe listă şi jumătate în sistem uninominal în colegii - pentru ambele Camere ale Parlamentului la nivel naţional.

În consecinţă, reducerea numărului de parlamentari la 300 ar face ca în cazul Senatului să aibă loc doar alegeri în sistemul uninominal, sau doar pe listă, existând astfel varianta ca la nivelul Camerei Deputaţilor parlamentarii să fie aleşi pe listă naţională de partid, iar la Senat în sistemul uninominal într-un singur tur de scrutin.

Totodată, reducerea numărului de parlamentari la 300 ar face ca actualele colegii uninominale să fie supuse unui proces de revizuire, prin redesenarea lor în sensul creşterii numărului de localităţi, fapt care ar putea determina nemulţumiri în rândul parlamentarilor în funcţie care doresc un nou mandat.

Cu toate acestea, o condiţie foarte importantă în privinţa revizuirii legislaţiei electorale este cea temporală, respectiv adoptarea legilor să se realizeze cu cel puţin un an înaintea alegerilor, au explicat judecătorii Curţii Constituţionale în iunie 2013.

”Jurisprudenţa şi documentele examinate (de Curtea Constituţională, n.r.) relevă instabilitatea legislaţiei româneşti în materie de alegeri, dar şi de referendum, în contradicţie cu principiile statului de drept, existenţa unor deficienţe ale sistemului electoral actual, necesitatea modificării legislaţiei electorale şi faptul că aceasta trebuie să aibă o solidă fundamentare, respectiv să se concretizeze într-un act complex - un Cod electoral, precum şi faptul că modificarea trebuie să respecte principiul securităţii juridice, respectiv să nu se intervină (cu unele excepţii admisibile) cu mai puţin de un an înainte de alegeri”, a stabilit Curtea Constituţională.

Curtea Constituţională: Modificarea Legii electorale nu poate ignora referendumul pentru 300 de parlamentari

În aprilie 2012, preşedintele PSD Victor Ponta împreună cu preşedintele PNL de la acel moment, Crin Antonescu, au semnat o iniţiativă legislativă care a fost adoptată de Parlament pentru introducerea sistemului uninominal într-un singur tur de scrutin, alocându-se câte un singur mandat pentru fiecare colegiu.

Legea, adoptată la finalul lunii mai 2012, preciza că se menţine delimitarea colegiilor şi numărul acestora stabilit la alegerile din 2008, adică 315 deputaţi şi 137 senatori, la care se adăugau cei 18 deputaţi ai minorităţilor naţionale.

Curtea Constituţională a respins proiectul lui Ponta şi Antonescu, unul dintre argumentele de fond fiind acela că nu a fost respectat referendumul din 2009 pentru 300 de parlamentari, care va trebui să producă efecte în legislaţia electorală.

”În ceea ce priveşte reglementarea criticată (iniţiativa Ponta - Antonescu, n.r.), aceasta modifică legea electorală, respectiv Legea nr.35/2008 (privind alegerile parlamentare, n.r.), iar, prin reglementarea tipului de scrutin poate determina o creştere a numărului de parlamentari, care nu respectă voinţa poporului exprimată la referendum”, au argumentat judecătorii Curţii Constituţionale.

Ei menţionau că ”referendumul, indiferent de caracterul său - decizional sau consultativ - cum este cazul referendumului naţional din anul 2009, reprezintă o modalitate de exercitare a suveranităţii naţionale”, care nu poate fi ignorat în elaborarea legislaţiei electorale.

”Ceea ce distinge un referendum consultativ de unul decizional nu este, în principal, chestiunea privitoare la respectarea sau nu a voinţei populare - această voinţă nu poate fi ignorată de aleşii poporului, întrucât este o expresie a suveranităţii naţionale -, ci caracterul efectului referendumului (direct sau indirect). Spre deosebire de referendumul decizional, referendumul consultativ produce un efect indirect, în sensul că necesită intervenţia altor organe, de cele mai multe ori a celor legislative, pentru a pune în operă voinţa exprimată de corpul electoral. Această interpretare se întemeiază şi pe principiul loialităţii constituţionale (…), principiu care, în această materie, impune ca autorităţile cu competenţe decizionale în domeniile vizate de problematica supusă referendumului (în cazul de faţă Parlamentul) să ia în considerare, să analizeze şi să identifice modaliăţi de punere în practică a voinţa exprimată de popor. O altă viziune asupra efectelor referendumului consultativ l-ar reduce pe acesta la un exerciţiu pur formal, un simplu sondaj de opinie”, preciza Curtea Constituţională.

Astfel, judecătorii atrăgeau atenţia că proiectul de lege încalcă chiar primul articol din Constituţiei, dar şi pe cel de-al doilea, precum şi articolul 61, deoarece a constatat că ”reglementarea unor prevederi prin care se tinde la o soluţie legislativă care nu respectă voinţa exprimată de popor la referendumul”.

Primul articol din Constituţie menţionează că ”România este stat de drept”, iar ”respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”. ”Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale”, mai precizează primul articol din legea fundamentală.

Articolul al doilea din Constituţie arată că ”suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum”, iar articolul 61 că ”Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării”.