ANALIZĂ: Parlamentul începe luni o nouă sesiune. Priorităţile - Constituţia, Codurile penale şi cel rutier

Comisia parlamentară comună pentru revizuirea Constituţiei îşi va relua activitatea încă din prima zi a sesiunii, cu o întâlnire a membrilor cu reprezentanţii uniunilor profesionale şi cu prezentarea amendamentelor formulate ca urmare a observaţiilor şi propunerilor Comisiei de la Veneţia şi ale celor din avizul Consiliului Legislativ.

Unele din prevederile iniţiale din proiectul de revizuire a Constituţiei urmează să fie rediscutate, amendate sau chiar eliminate în urma observaţiilor Comisiei de la Veneţia şi Consiliului Legislativ.

În condiţiile în care referendumul pentru revizuirea Constituţiei ar putea avea loc la finele lunii mai, simultan cu europarlamentarele, proiectul noii legi fundamentale ar trebui să treacă de Parlament cel mai devreme în 24 aprilie.

Proiectul de revizuire va trebui adoptat de Camera Deputaţilor şi de Senat cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere, iar dacă prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camerele reunite în şedinţă comună hotărăsc cu votul a cel puţin trei pătrimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.

Revizuirea Constituţiei va fi definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire. Prin urmare, pentru ca referendumul să aibă loc în concomitent cu europarlamentarele, sau în două zile - 24 şi 25 mai, Parlamentul va trebui să adopte proiectul de revizuire a Constituţiei nu mai devreme de 24 aprilie.

Amnistierea şi graţierea - restanţe din sesiunea trecută

La începutul acestei sesiuni, deputaţii vor trebui să ia o decizie privind iniţiativa legislativă care propune amnistierea şi graţierea unor pedepse. Aceasta a fost scoasă, în decembrie 2013, de pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor în urma numeroaselor critici determinate de amendamentele adoptate de Comisia juridică, prin care se prevedea amnistierea infracţiunilor pedepsite cu închisoare de până la şase ani şi graţierea pedepselor cu închisoarea de până la şapte ani. Termenele iniţiale erau de până la patru ani pentru amnistie şi de şapte ani pentru graţiere.

Ulterior, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a anunţat că acest proiect, iniţiat de deputaţii Mădălin Voicu şi Nicolae Păun, rămâne în dezbatere publică până la 1 februarie 2014 şi va fi repus, ulterior, în dicuţia Camerei.

"După ce am avut discuţia cu cei de la ambasadă, toată lumea şi-a dat seama că el este un proiect normal. Şi el este în dezbatere publică. De aceea l-am şi oprit de la votul final, ca să fie în dezbatere publică până la 1 februarie, să vadă toată lumea că nu este nicio chestie ilegală", explica Zgonea.

Preşedintele PDL, Vasile Blaga, declara că formaţiunea pe care o conduce ia în calcul "mişcări de stradă serioase" în cazul în care se votează în Parlament Legea amnistiei, pentru a informa populaţia despre efectele acesteia.

Liderul PSD, premierul Victor Ponta, afirma, pe de altă parte, că proiectul de modificare a Codului Penal şi cel privind amnistia trebuie rediscutate şi aprobate de Parlament după ce vor fi analizate şi cu Ministerul Justiţiei, CSM şi Parchet, dar şi cu Comisia Europeană, pentru a se stabili dacă este încălcată vreo obligaţie internaţională a României.

Acesta susţinea că Legea amnistiei poate fi adoptată, din motive practice şi de politică penală, după informarea Comisiei Europene, dacă este în spiritul Constituţiei şi al reglementărilor europene şi dacă exclude faptele de violenţă şi de corupţie.

Colegul său de Uniune, preşedintele PNL, Crin Antonescu, anunţa că decizia "cu forţă imperativă" a conducerii PNL este ca parlamentarii formaţiunii să voteze împotriva modificărilor la Codul Penal, el precizând şi că liberalii nu vor vota legea privind amnistia.

Parlamentul ar putea rezolva problemele noilor Coduri penale

Senatorii şi deputaţii ar mai putea să ia în discuţie şi modificarea Codului de procedură penală, în sensul în care supravegherea tehnică să poată fi permisă şi înainte de începerea urmăririi penale.

Preşedintele Traian Băsescu i-a cerut premierului Victor Ponta să opereze, vineri, prin Ordonaţă de urgenţă modificările la Codul de procedură penală, solicitate, încă din luna septembrie 2013, de preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), Livia-Doina Stanciu, şi de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura-Codruţa Kövesi.

Solicitarea preşedintelui Traian Băsescu venea la o zi după ce şeful statului a declarat, la Cotroceni, că dacă premierul Victor Ponta nu îşi asumă emiterea unei OUG care să corecteze neajunsurile articolului 140 din Codul de procedură penală, este emblema corupţiei, şi "devine scutul oamenilor corupţi".

Articolul 140 din noul CCP, care face obiectul nemulţumirilor şefului statului, prevede că "supravegherea tehnică poate fi dispusă în cursul urmăririi penale, pe o durată de cel mult 30 de zile, la cererea procurorului, de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află sediul parchetului din care face parte procurorul care a formulat cererea".

Astfel formulat, textul limitează posibilităţile procurorului de a supraveghea tehnic persoana vizată şi înaintea începerii urmăririi penale. Potrivit procedurilor judiciare, la momentul începerii urmăririi penale, persoana respectivă trebuie să fie informată în legătură cu acest lucru.

Guvernul nu a adoptat o Ordonanţă pentru modificarea articolului. Victor Ponta a anunţat vineri că Guvernul va aproba săptămâna viitoare, miercuri, mici ajustări la Codul de procedură penală care vor clarifica şi problema interceptărilor, pe baza unei centralizări ce va fi prezentată vineri pe site-ul Ministerului Justiţiei, el adăugând că este "o prostie" să spui că noul cod protejează infractorii. Europarlamentarul Norica Nicolai a declarat, pe de altă parte, că Guvernul ar fi încălcat Constituţia dacă ar fi adoptat OUG pentru modificarea Codului, pentru că nu ceruse de la Parlament, înainte ca acesta să intre în vacanţă, abilitare de a emite Ordonanţe în domeniul Justiţiei.

Codul rutier, conducerea TVR şi Comisiile Călăraşi şi CEC - de rezolvat la începutul sesiunii

Senatorii vor avea răgaz doar patru zile de la reluarea activităţii ca să ia o decizie în trei comisii de specialitate – Comisia pentru administraţie, Comisia pentru apărare şi Comisia juridică - dar şi în plen referitor la controversatul proiect de lege al Guvernului pentru modificarea Ordonanţei de Urgenţă 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, proiect care riscă să fie adoptat tacit în varianta propusă de Executiv.

În noua sesiune îşi va continua activitatea Comisia parlamentară Călăraşi, una dintre persoanele care urmează să fie audiată fiind consilierul prezidenţial Adrian Rădulescu.

Constatările, concluziile şi propunerile Comisiei vor face obiectul unui raport final, care va fi depus la Birourile Reunite ale Parlamentului, votul final urmând să fie dat într-un plen reunit al celor două Camere.

În schimb, Raportul Comisiei senatoriale de buget privind activitatea CEC Bank a fost finalizat în sesiunea trecută, la Biroul Permanent al Senatului, preşedintele comisiei, Cosmin Nicula, făcând declaraţii contradioctorii cu privire la confidenţialitatea acestui document.

Despre concluziile raportului, Nicula a spus că documentul reflectă realitatea din cadrul CEC şi propune concluzii pe care membrii Comisiei le-au tras în urma dezbaterilor şi a audierilor şi care trebuie analizate de Biroul Permanent.

"Am făcut câteva recomandări pe care Ministerul de Finanţe cu siguranţă le va lua în considerare şi sper ca prin aceste recomandări pe care le-am adus CEC, ca instituţie, să fie o bancă europeană şi să poată intra în competiţie corectă cu celelalte bănci", a spus el, adăugând că nu ştie dacă acest raport va fi votat şi în plenul Senatului.

De asemenea, parlamentarii vor trebui să numească şi noul Consiliu de Administraţie şi preşedintele consiliul de administraţie al SRTv, interimatul lui Stelian Tănase la şefia SRTv, potrivit hotărârii Parlamentului, adoptată cu unanimitate de voturi în data de 20 decembrie, va dura până la numirea de către plenul celor două Camere a celor două foruri ale Televiziunii publice.

Fostul Consiliu de Administraţie al TVR, care era condus de preşedintele-director general al televiziunii publice Claudiu Săftoiu, a fost demis pe 10 decembrie de Parlament, odată cu respingerea raportului de activitate al SRTv pe anul 2012.

Totodată, parlamentarii Comisiilor pentru Cultură se vor întâlni pe 4 februarie, în şedinţă, cu ministrul Culturii şi reprezentanţii intituţiilor de cultură, pentru a susţine modificările pe care aceştia din urmă le-au propus pentru modificarea ordonanţei de urgenţă 68/2013.

La jumătatea lunii ianuarie, Ion Caramitru, George Mihăiţă şi Alexandru Arşinel criticau Guvernul pentru emiterea OUG care prevede înlăturarea de la conducerea instituţiilor de cultură a managerilor cu vârsta peste 65 de ani, declarând pentru MEDIAFAX că iniţiativa "a izvorât dintr-un cap lipsit de logică" şi "nu ajută cultura".

Luni, în prima zi de activitate din noua sesiune, cele două Camere îşi vor alege conducerea.

Potrivit Regulamentului, alegerea Biroului Permanent al fiecărei Camere - vicepreşedinţi, secretari şi a chestori - se face la propunerea grupurilor parlamentare, în conformitate cu ponderea acestora, potrivit configuraţiei politice şi negocierii liderilor grupurilor parlamentare. Lista candidaţilor propuşi pentru Biroul permanent se supune în întregime votului plenului.