ANALIZĂ: Politica românească în 2014 - şpagat la europarlamentare, contorsionim la prezidenţiale

Întrebarea politică majoră a începutului anului 2014 este legată de USL şi de momentul în care acest proiect politic, care a debutat în februarie 2011, va fi considerat epuizat.

De răspunsul la această întrebare depinde, în esenţă, întreg parcursul politic al anului 2014.

Dacă USL se menţine ca proiect politic, atunci actualul status-quo se perpetuează în condiţiile înţelegerii iniţiale, care prevede că liderul PNL, Crin Antonescu, este candidatul Uniunii la prezidenţiale.

Dacă USL se rupe, reconfigurarea scenei politice devine iminentă, în contextul în care va fi necesară conturarea şi probarea unei noi majorităţi parlamentare care, în lipsa PNL, va trebui să sprijine Guvernul.

Se rupe USL?

Anul 2014 ar putea fi anul ruperii USL.

Tensiunile dintre co-preşedinţii Victor Ponta şi Crin Antonescu, dar şi faptul că majoritatea parlamentară nu a funcţionat în momente politice cheie, evidenţiate la sfârşitul sesiunii parlamentare trecute, denotă faptul că ruperea USL ar putea fi iminentă.

Potrivit unui scenariu vehiculat în Parlament, USL ar putea să se rupă chiar la începutul anului 2014, respectiv la sfârşitul lunii ianuarie sau începutul lunii februarie.

În acest prim scenariu, PSD ar putea convoca în luna martie un Congres prin care să stabilească o alianţă electorală cu UNPR şi PC la alegerile europarlamentare şi să decidă asupra unui candidat propriu la alegerile prezidenţiale.

Al doilea scenariu vizează ruperea USL înainte de alegerile europarlamentare din luna mai, pentru a permite PSD şi PNL să candideze separat în condiţii reale de campanie, în care candidaţii fiecărui partid se pot ataca politic, fără a exista componenta de apartenenţă la Uniune.

Al treilea scenariu are în vedere ruperea USL imediat după alegerile europarlamentare. Din perspectiva acestui scenariu, PSD şi PNL ar urma să candideze separat la europarlamentare, ruptura fiind determinată de scorul mai mare obţinut de PSD, care ar reclama, ulterior, să dea şi candidatul la prezidenţiale în virtutea ponderii deţinute la nivelul electoratului.

Majoritatea alternativă - momentul adevărului?

Un moment politic aparte al anului 2014 ar putea fi constituit de probarea "majorităţii alternative" existentă în Parlament, înainte de eventuala rupere efectivă a USL.

Acest eveniment va fi tranşant pentru existenţa în continuare a USL, în condiţiile în care PSD ar putea proba faptul că deţine majoritatea absolută, fără PNL, în plenul reunit şi majoritatea absolută în Camera Deputaţilor, alături de UNPR, PC şi reprezentanţii minorităţilor.

În acest moment, PSD deţine deja, potrivit calculelor parlamentare, această majoritate alternativă.

Europarlamentarele, test pentru prezidenţiale?

Alegerile europarlamentare se vor desfăşura, în România, în data de 25 mai. Românii vor merge la urne pentru a-i alege pe cei 32 de viitori deputaţi care îi vor reprezenta în Parlamentul European, faţă de 33, câţi sunt în actuala legislatură.

Rezultatele din toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene vor fi anunţate în seara zilei de duminică, 25 mai.

Europarlamentarele, prin interesul redus pe care îl suscită, "beneficiază", de regulă, de o prezenţă redusă de urne. Tocmai de aceea, acest tip de scrutin reprezintă un test pentru partide, respectiv pentru forţa lor de mobilizare a propriului electorat.

În acest sens, europarlamentarele reprezintă un test pentru prezidenţiale, pentru că, de principiu, candidatul susţinut de partidul care va reuşi cel mai bun scor la scrutinul european porneşte cu prima şansă în competiţia pentru prezidenţiale.

Anul 2014 va reprezenta, aşadar, un test pentru partide, care "se vor întinde" cât vor putea şi vor face, într-o exprimare plastică, un şpagat pentru a obţine cât mai multe voturi la europarlamentare.

Contorsionism la prezidenţiale?

Intenţia oficială, publică, pentru care alegerile prezidenţiale au fost detaşate de cele parlamentare - decizie consfinţită la revizuirea Constituţiei în 2003 - a vizat faptul ca partidele să nu mai fie implicate în lupta dintre candidaţii la prezidenţiale.

Lucrurile nu stau, însă, aşa cum s-a intenţionat, iar practica ulterioară a demonstrat acest lucru. Partidele sunt foarte implicate în alegerile prezidenţiale, ele fiind structurile prin care se face efectiv mobilizarea electoratului la vot.

Anul 2014 va fi, aşadar, nu numai un an al alegerilor - europarlamentare şi prezidenţiale - dar şi un an al partidelor, pentru că partidele vor face un şpagat la europarlamentare pentru a atrage cât mai mulţi votanţi, dar la prezidenţiale vor deveni cu adevărat contorsioniste pentru a-şi maximiza numărul de voturi în favoarea candidaţilor pe care îi vor susţine.

Astfel, în scenariul în care PSD va susţine un candidat propriu, partidul va trebui să dea dovadă de o mobilizare excelentă a propriului electorat, fie că îl va susţine pe actualul premier, Victor Ponta, fie că se va opta pentru un tandem, Ponta rămând premier, iar candidat la prezidenţiale urmând să fie un social-democrat sau un apropiat al partidului.

Cazul PNL, care va trebui să îşi mobilizeze în mod excepţional propriul electorat în situaţia în care înţelegerea cu PSD nu va mai fi valabilă şi îşi va susţine în alegeri propriul candidat, este similar.

În aceeaşi situaţie se vor afla şi PDL, care îl va susţine pe Cătălin Predoiu, dar şi Forţa Civică, al cărei candidat va fi Mihai Răzvan Ungureanu, dar şi oricare altă formaţiune politică.

Candidatul dreptei - miraj sau scenariu posibil?

Prefigurarea unui candidat unic al dreptei care să contabilizeze toate voturile de dreapta, precum şi electoratul volatil şi nemulţumiţii, reprezintă piatra de temelie a unor scenarii care sunt vehiculate deja în perspectiva lui 2014.

Unul dintre aceste scenarii porneşte tot de la un scenariu, respectiv cel al ruperii USL. Într-o atare perspectivă, potrivit acestui nou scenariu, PNL ar urma să se erijeze în port-drapelul dreptei, care va lupta cu PSD şi care va coaliza formaţiunile de dreapta, inclusiv PDL sau FC, nevoite să susţină candidatul liberal la prezidenţiale. Tot în acest scenariu, Crin Antonescu ar urma să îşi aroge rolul de unic candidat al dreptei.

Revizuirea Constituţiei, în 2014?

Având în vedere faptul că preşedintele Traian Băsescu a promulgat Legea referendumului care prevede pragul de 30% pe 14 decembrie, noaptea, posibilitatea ca în 2014 să fie iniţiat un referendum de revizuire a Constituţiei, în condiţiile acestei legi, a devenit minoră.

A devenit însă, la nivelul politicienilor români, un loc comun faptul că viitorul preşedinte îşi va exercita mandatul constituţional de cinci ani, în baza prevederilor actualei Legi fundamentale.

Astfel, potrivit declaraţiilor recente ale liderilor USL, referendumul privind revizuirea Constituţiei ar putea avea loc, cel mai probabil, în prima parte anului 2015.

Nu trebuie însă eludată varianta ca un astfel de referendum să aibă loc, dar în condiţiile actualei legi, care prevede un prag de 50%.

2014 - anul descentralizării efective?

Legea descentralizării a fost adoptată, prin angajarea răspunderii, în anul 2013. Din cauza contestării la Curtea Constituţională, aceasta nu a intrat, însă, în vigoare.

Actul normativ va fi examinat din punct de vedere constituţional, Curtea urmând a se pronunţa asupra sesizării formulate de PDL în data de 10 ianuarie 2014.

După pronunţare şi publicarea motivării, actul normativ va intra în vigoare dacă sesizarea PDL va fi respinsă şi dacă va fi promulgat de către preşedintele Băsescu.

Dacă sesizarea va fi acceptată, legea va reveni în Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia Curţii. În acest al doilea caz, intrarea în vigoare ar putea trena. De asemenea, legea poate fi retrimisă Parlamentului de către şeful statului.

În momentul în care, însă, legea va intra în vigoare va produce efecte, domeniile ce urmează a fi descentralizate - ca şi competenţe, atribuţii şi instituţii - fiind sănătatea, agricultura, mediul, cultura, tineretul şi sportul, autorizarea şi clasificarea în turism, cluburile şi bazele sportive, taberele şcolare, precum şi componentele teritoriale legate de pescuit.

Auspicii ale unei viitoare "coabitări", în 2014?

Prima întrebare majoră a anului 2014 vizează, aşadar, momentul ruperii USL. A doua întrebare, subsecventă, îi priveşte pe viitorii candidaţi la prezidenţiale, pe de o parte, şi partidele sau alianţele care îi vor susţine.

Există însă şi o a treia întrebare majoră, legată de sfârşitul anului 2014: viitorul preşedinte va fi susţinut de majoritatea parlamentară?

Dacă răspunsul este negativ, sfârşitul anului 2014 va reprezenta, de fapt, începutul unei noi "coabitări".