ANALIZĂ: Preşedintele şi partidele discută, miercuri, priorităţile legislative ale sesiunii parlamentare

Acesta este al doilea rând de consultări între şeful statului şi formaţiunile parlamentare, după discuţiile din 12 ianuarie, care au avut ca temă încheierea unui acord politic cu scopul asigurării, în anul 2017, a unui prag minimal de 2% din PIB pentru Ministerul Apărării Naţionale.

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, vineri, invitaţia către partidele şi formaţiunile politice reprezentate în Parlament de a veni la Palatul Cotroceni, în vederea unor consultări referitoare la priorităţile legislative ale următoarei sesiuni parlamentare. Potrivit Preşedinţiei, pe agenda discuţiilor se vor afla mai buna organizare a votului în străinătate, finanţarea campaniilor electorale şi a partidelor politice şi accelerarea procedurilor privind ridicarea imunităţii parlamentare.

Preşedintele Klaus Iohannis anunţase, cu o zi înainte, într-o emisiune la Realitatea TV, că a invitat partidele la consultări pe tema legilor electorale, pentru a se discuta legat de soluţiile legislative susţinute de fiecare formaţiune politică, menţionând că ”trebuie să se lucreze pe Codul electoral”.

Iohannis a declarat că trebuie să existe o reformă atât în privinţa partidelor, cât şi a Parlamentului, în cazul căruia "toată lumea este de acord, este prea mare, prea mulţi parlamentari". El a menţionat că este nevoie de un Parlament "mai mic, mai eficient şi mai credibil".

El a menţionat că nu vrea să se pronunţe asupra unui sistem de vot sau altul deoarece vrea ”un dialog autentic” cu partidele. ”Vreau să invit partidele la un dialog autentic, nu eu să le spun ce vreau, ei să-mi spună cum văd calea cea mai bună pentru o schimbare, evident, în bine”, a mai spus Iohannis.

Administraţia Prezidenţială a anunţat şi calendarul consultărilor, fiecare partid urmând a sta o oră la discuţii cu şeful statului, pe temele menţionate.

Astfel, de la ora 10.00 vor începe consultările şefului statului cu Partidul Social Democrat, la ora 11.00, cu Partidul Naţional Liberal, iar la ora 12.00, cu Uniunea Naţională pentru Progresul României.

La ora 14.00, Klaus Iohannis va discuta cu Partidul Conservator, la ora 15.00, cu Uniunea Democrată Maghiară din România, la ora 16.00, cu Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, iar la ora 17.00, cu Partidul Poporului - Dan Diaconescu.

Delegaţia PSD care participă la consultările de la Cotroceni va fi compusă din Victor Ponta, Liviu Dragnea, Valeriu Zgonea şi Ioan Chelaru.

PSD va propune, la consultările de la Cotroceni, ca viitorul Parlament să aibă 318 deputaţi şi 100-110 senatori, după cum a precizat, luni, premierul Victor Ponta, el arătând că, în opinia sa, CC va spune dacă trebuie respectat referendumul ce stipula un număr de 300 de aleşi.

”Vom propune, în ceea ce priveşte alegerea Parlamentului, un sistem electoral diferit de cel actual, fie mixt, de timp german, fie proporţional, care să ducă la reducerea numărului de parlamentari, la Cameră să fie 300 de deputaţi plus minorităţi, iar în Senat maximum 100 -110 senatori”, a spus Ponta.

Ponta a mai spus că PSD va susţine ca AEP să organizeze toate tipurile de scrutin, inclusiv în Diaspora.

El a arătat că PSD susţine, totodată, alegerea primarilor într-un singur tur, cum există în prezent.

Ponta a spus că PSD va propune, la consultările de miercuri, de la Cotroceni, şi reactivarea Comisiei de revizuire a Constituţiei, astfel încât în 2015 să se finalizeze în Parlament procedura revizuirii.

În ceea ce priveşte revizuirea Constituţiei, Ponta a spus că PSD susţine menţinerea sistemului bicameral.

La rândul său, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a afirmat, într-un interviu acordat MEDIAFAX, că românii nu mai vor ca politicienii să se bată pe funcţia de ministru care coordonează alegerile, că modelul de finanţare a partidelor trebuie schimbat şi că sunt necesare coduri etice ale parlamentarilor şi partidelor.

Delegaţia PNL pentru consultările de la Cotroceni va fi condusă de copreşedinţii Alina Gorghiu şi Vasile Blaga. De asemenea, vor participa Cătălin Predoiu, Mihai Voicu, Gheorghe Flutur şi Ciprian Dobre.

Vicepreşedintele liberal Mihai Voicu a menţionat că PNL susţine revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin, "un lucru care ţine de reprezentarea democratică şi de legitimitatea alesului local", acelaşi mod de alegere fiind susţinut şi pentru preşedinţii consiliilor judeţene.

În privinţa alegerilor parlamentare, vicepreşedintele PNL a afirmat că liberalii susţin reducerea semnificativă a numărului de parlamentari şi "împiedicarea ca pe cale artificială, din cauza efectelor legii electorale, acest număr de parlamentari să crească în urma alegerilor".

"Dorim introducerea votului prin corespondenţă pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în afara României", a mai spus Voicu.

El a reiterat necesitatea ca legile electorale să fie adoptate în Parlament până pe 5 mai, astfel încât să poată fi aplicate conform deciziei Curţii Constituţionale.

Totodată, în cazul finanţării campaniilor electorale, vicepreşedintele PNL a menţionat că este susţinută varianta finanţării de la bugetul de stat a cheltuielilor de campanie, cu impunerea unor praguri în lege. "A sosit, în opinia noastră, momentul unor reforme radicale în sensul scăderii corupţiei politice care se manifestă inclusiv prin finanţarea campaniilor electorale. În opinia noastră, atât plafoanele de cheltuieli, cât şi tipul de campanie care se poate face trebuie coborâte radical. Credem că o campanie electorală care să se refere exclusiv la informarea cetăţenilor cu privire la idei şi proiecte trebuie să acopere doar parte de mijloace de informare în masă, cheltuielile cu presa, parte de identitate vizuală, afişaj, panotaj şi exclusiv materiale tipărite. Ne dorim eliminarea din campaniile electorale a oricărui fel de obiect, fie el şi simbolic, care poate însemna implicit, chiar şi la scară mică, orice fel de corupţie politică", a menţionat Voicu.

Vicepreşedintele PNL a precizat că susţine eliminarea posibilităţii distribuirii de obiecte promoţionale, indiferent de valoare, în campaniile electorale.

"Pentru a elimina complet orice fel de finanţare care poate veni din interese politice sau pe căi mai puţin legate strict de doctrina politică a partidului respectiv, o astfel de metodă poate însemna, în paralel cu coborârea dramatică a acestor plafoane, aplicarea modelelor din numeroase ţări occidentale, dacă vreţi inclusiv Germania, care să însemne finanţarea acestui tip de campanie electorală, extrem de restrâns, exclusiv de la bugetul de stat, să nu mai poată fi permisă niciun fel de finanţare din partea unei persoane interesate, evident cu condiţii care pot fi trecute, care ţin de decontarea ulterioară numai pentru cazul obţinerii unui anumit scor, condiţii egale pentru toţi participanţii la competiţia electorală", a declarat Voicu.

El a menţionat că, dacă se optează pentru finanţarea cheltuielilor de campanie electorală de la bugetul de stat, condiţia este ca partidele să nu mai beneficieze de donaţii pentru cheltuieli pentru alegeri.

Voicu a afirmat că, în opinia liberalilor, se poate opta pentru eliminarea finanţării partidelor prin donaţii şi plafonarea cotizaţiilor membrilor de partid în cazul cheltuielilor care nu vizează campaniile.

În plus, vicepreşedintele PNL a precizat că partidul pe care îl reprezintă susţine accelerarea procedurilor de ridicare a imunităţii parlamentarilor sau a începerii urmăririi penale pentru actuali sau foşti miniştri.

Voicu a afirmat că PNL a depus deja un proiect de lege în acest sens, care se află în dezbaterea Parlamentului.

De asemenea, delegaţia PC pentru consultările de la Cotroceni va fi compusă din Daniel Constantin, Vasile Nistor, Cristian Popescu Piedone, Bogdan Ciucă şi Constantin Avram.

Preşedintele Klaus Iohannis a avut, în 12 ianuarie, primele consultări cu partidele parlamentare din mandatul său. Discuţiile au avut ca temă încheierea unui acord politic cu scopul asigurării, în anul 2017, a unui prag minimal de 2% din PIB pentru Ministerul Apărării Naţionale. În ziua următoare, preşedintele Iohannnis şi reprezentanţii partidelor parlamentare au semnat acordul politic pe această temă.