ANALIZĂ: Problemele controversate, amânate de parlamentari până după alegeri

Cele aproape 12 ore pe care deputaţii le-au lucrat în plen, de la începerea campaniei şi până la plecarea în vacanţă electorală nu le-a permis să îşi exprime votul asupra mai multor proiecte de lege importante, dar şi asupra moţiunii simple pe agricultură şi numirea fostului deputat UDRM Attila Varga pentru un mandat la CCR.

Deşi fostul deputat UDMR Attila Varga a primit aviz pozitiv din partea Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor pentru a ocupa funcţia de judecător la Curtea Constituţională a României, candidatura sa nu a fost supusă votului plenului Camerei Deputaţilor.

O altă restanţă a deputaţilor este proiectul care obligă hipermarketurile să achiziţioneze 51% produse provenite din lanţul scurt de aprovizionare, contestată de retaileri şi patronate şi care va ajunge la vot final după 7 iunie. Comisia de agricutură a decis, marţi, să nu modifice prevederile proiectului de lege, în ciuda solicitărilor transmise Parlamentului, la începutul săptămânii, de Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România şi Confederaţia Patronală CONCORDIA.

Aleşii au lăsat deocamdată în aşteptare şi mai multe proiecte de lege cu impact electoral, urmând ca acestea să revină pe agenda Legislativului după locale şi în timp pentru parlamentare, când miza este sporită.

Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, ar fi trebuit să voteze mai multe legi cu propunere de adoptare care vizau acordarea de prime şi stimulente băneşti personalului din sistemul medical.

Astfel, vacanţa electorală a dus şi la amânarea modificării Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, în sensul introducerii posibilităţiii acordării de stimulente băneşti personalului medical din bugetele consiliilor judeţene şi locale. Proiectul de lege prevede că ''din bugetele consiliilor judeţene şi locale, respectiv al CGMB, pot fi acordate prime de merit, gratificaţii şi alte stimulente băneşti, personalului spitalelor regionale, judeţene, locale, centrelor de performanţă, precum şi unităţilor de primiri urgenţe şi serviciilor de ambulanţă".

Nu doar personalul medical va trebuie să aştepte întoarcerea deputaţilor la lucru pentru a îşi spori veniturile, ci şi persoanele din Târgu-Mureş, afectate de poluare, care vor să beneficieze de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani, fără penalizare.

Şi bugetarii care posedă titlul ştiinţific de doctor vor trebui să aştepte revenirea aleşilor în Parlament, proiectul de lege care prevedea acordarea unui spor pentru titlul ştiinţific de 15% din salariul de bază, dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul în care posedă titul ştiinţific respectiv, fiind amânat până după 7 iunie.

În unele cazuri partidele au încercat să obţină beneficii maxime de pe urma propunerilor legislative cu impact la alegători, profitând de ele în ambele campanii.

Copreşedintele PNL Alina Gorghiu, de pildă, a anunţat miercuri pe Facebook că PNL va susţine în Senat, cameră decizională, proiectul care prevede înfiinţarea a cel puţin o creşă la 15.000 de locuitori, adoptat tacit de deputaţi marţi. ''Cel puţin o creşă la 15.000 de locuitori: o iniţiativă ce le oferă mamelor care vor să revină la serviciu, o soluţie pentru îngrijirea celor mici. Administraţia locală trebuie să le ofere sprijin famililor cu copii'', a scris Gorghiu.

Majoritatea parlamentară şi-a propus şi revocarea lui Valeriu Zgonea din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, procedură care impune modificarea Regulamentului, însă deputaţii au amânat şi acest demers până pe 7 iunie, când Camera Deputaţilor ar urma să îşi reia activitatea. Valeriu Zgonea a căpătat astfel un răgaz de câteva săptămâni, PSD şi-a maximizat şansele de reuşită şi evitat ca scandalul pe această temă să îi afecteze campania, în vreme ce liderul PSD, Liviu Dragnea, a temporizat o eventuală revenire a fostului premier Victor Ponta.

În cazul legilor controversate, vacanţa vine ca o gură de oxigen, politicienii preferând să evite decontarea susţinerii unor eventuale proiecte care ar da prost în faţa electoratului.

Modificările la legea avocaturii, de pildă, criticate de ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm, au fost retrimise la Comisia juridică pentru trei săptămâni.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, dar şi ministrul Justiţiei, Raluca Prună, au avertizat despre o eventuală nouă ''marţe neagră'', cu proiecte de modificări ale Codului Penal, Codului de Procedură Penală care să afecteze lupta anticorupţie, acesta fiind motivul indicat de Zgonea ca fiind miza schimbării sale de la şefia Camerei.

Senatul a intrat în vacanţă electorală cu o săptămână înaintea Camerei Deputaţilor, în 9 mai, preşedintele Călin Popescu Tăriceanu spunând atunci că urgenţele vor aduce senatorii la Palatul Parlamentului înainte de alegerile locale.

Cererea DNA de începere a urmăririi penale pe numele fostului ministru de Externe Titus Corlăţean a generat marţi o convocare a Biroului Permanent al Senatului, însă şedinţa a fost supendată din lipsă de cvorum, o rezolvare convenabilă pentru PSD-ALDE având în vedere că senatorii ar fi practic chemaţi să se pronunţe în campanie asupra unui dosar care vizează tocmai limitarea accesului la acest drept fundamental în diaspora.

Citeşte şi: ALEGERI LOCALE 2016: Cât costă un buletin de vot pentru locale

Citeşte şi: Alegeri locale într-un singur tur. CCR a respins a doua sesizare a jurnalistului Liviu Avram

Citeşte şi: Alegeri locale: Ministerul de Interne, atent la cei care îşi schimbă reşedinţele

Amânarea a venit în condiţiile în care preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat că senatorii partidului vor vota cum doresc, iar Tăriceanu a acuzat din nou deschis DNA.

O altă problemă pe care o au de rezolvat senatorii este propunerea pentru un post de judecător la Curtea Constituţională a României. La Comisia juridică au ajuns trei candidaturi, vicepreşedintele Senatului Ioan Chelaru susţinut de PSD, Mona Lisa Neagoe, susţinută de PNL, şi senatoarea (UNPR atunci) Ruxandra Jipa. Niciunul dintre cei trei candidaţi nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi validat de Comisia Juridică, însă Ioan Chelaru a obţinut cel mai mare scor, deşi nu a fost audiat, fiind în spital. Ulterior, candidatura lui Chelaru a fost retrasă, iar celelalte două candidaturi au fost respinse în plen, iar Biroul Permanent urma să reia procedura.

Pe ordinea de zi a Senatului din 9 mai, când a fost ultima şedinţă de plen, au rămas unele proiecte de lege al căror termen de adoptare tacită este înainte de alegerile locale, ceea ce înseamnă că respectivele proiecte nu vor mai fi dezbătute şi votate în plen, ci doar se va lua act de ele.

Astfel, un proiect de lege referitor la adoptarea unor măsuri pentru accelerarea implementării proiectelor de infrastructură de transport cu finanţare europeană şi pentru simplificarea procesului de autorizare a lucrărilor penru interconectivitatea reţelei naţionale cu cea europeană, care are raport suplimentar de admitere, a avut termenul de adoptare tacită în 11 mai.

Un alt proiect de lege, cu termen de adoptare tacită 11 mai, dar cu raport de respingere, vizează reglementarea regimului special de protejare a cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, sens în care se înfiinţează Administraţia Cetăţilor Dacice, instituţie subordonată Ministerului Culturii.

Proiectul de lege iniţiat de Guvern care prevede înfiinţarea Gărzilor forestiere are drept termen de adoptare tacită 30 mai.

Citeşte şi: Dragnea: Nu ştiu să fie vreun membru al Ambasadei SUA membru al PSD. În PSD Zgonea e istorie. Trei săptămâni de zile, Zorro se mai joacă puţin prin Parlament

Citeşte şi: Irina Radu, aleasă preşedinte-director general al TVR de Parlament