ANALIZĂ: Referendum pe Constituţie concomitent cu prezidenţialele, încă posibil, în funcţie de decizia CC

Organizarea referendumului pentru revizuirea Constituţiei pe noua lege, care reduce cvorumul de prezenţă pentru validare la 30%, odată cu primul tur al alegerilor prezidenţiale rămâne posibilă în măsura în care Curtea Constituţională va lua o decizie în 23 octombrie, şi nu mai târziu. Asta deoarece termenul de un an de zile impus de CC pentru aplicarea noii legi ar pune în imposibilitate Parlamentul şi Guvernul să organizeze scrutinul pentru revizuirea Constituţiei pe un prag redus.

Conform Legii alegerilor prezidenţiale, scrutinul poate fi organizat duminica şi doar în luna anterioară celei în care ajunge la termen mandatul preşedintelui. Acest lucru face ca alegerile prezidenţiale din 2014 să aibă loc în luna noiembrie, de vreme ce mandatul lui Traian Băsescu expiră pe 21 decembrie anul viitor, la 5 ani de la ziua în care a depus jurământul în Parlament.

De asemenea, legea menţionată precizează că Guvernul stabileşte data alegerilor prin hotărâre, cu cel puţin 45 de zile înaintea datei stabilite pentru scrutin.

Astfel, alegerile prezidenţiale ar putea fi organizate anul viitor în noiembrie pe datele de 2, 9, 16, 23 sau 30.

Prin corelare cu prevederile noii legi a referendumului, care impune termenul de un an de zile pentru ca prevederile privind cvorumul redus să poată fi aplicate, promulgarea legii de către Traian Băsescu trebuie să aibă loc anul acesta până în datele la care liderii USL ar dori să organizeze primul tur al prezidenţialelor.

În situaţia în care Curtea Constituţională se va pronunţa pe 23 octombrie anul acesta, şeful statului este obligat ca în 10 zile să promulge noua lege a referendumului, cu precizarea că acest termen operează din momentul în care CC îi comunică eventuala decizie de respingere a contestaţiei.

Conform unei decizii a Curţii Constituţionale din 26 ianuarie 2010, termenele prevăzute în legea fundamentală cu privire la zile menţionate se interpretează în sensul zilelor calendaristice.

Şeful statului a utilizat deja prerogativa de a retransmite legea în Parlament pentru reexaminare, fapt pentru care după sesizarea Curţii Constituţionale Traian Băsescu ar trebui să promulge legea, în situaţia repingerii solicitării adresate CC.

Astfel, Traian Băsescu ar fi obligat ca până pe 2 noiembrie să promulge noua lege a referendumului, care permite un cvorum redus pentru validarea consultării populare. Această dată s-ar suprapune exact peste prima duminică a lunii noiembrie 2014 în care se pot organiza prezidenţialele.

În varianta în care Curtea Constituţională ar amâna luarea unei decizii pe contestaţia formulată de Traian Băsescu în cazul legii referendumului, atunci termenul disponibil pentru organizarea simultană a prezidenţialelor cu referendumul de revizuire a Constituţiei se reduce considerabil.

Acelaşi risc îl comportă şi o decizie a Curţii care să constate neconstituţionalitatea unui articol din noua lege a referendumului. Aceasta deoarece proiectul de lege s-ar întoarce în Parlament, iar procedura parlamentară pentru punerea de acord ar prelungi de asemenea momentul de la care şi-ar putea produce efectele juridice.

Votul din Parlament pe Constituţie, suprapus campaniei pentru prezidenţiale

O altă situaţie cu care se vor confrunta liderii USL, în situaţia cuplării prezidenţialelor cu referendumul de revizuire, va fi aceea că votul din Camera Deputaţilor trebuie dat în perioada campaniei electorale pentru prezidenţiale. Este de aşteptat ca acest moment să fie marcat de un climat politic contondent.

Conform prevederilor constituţionale, "revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire" la nivelul Parlamentului.

Acest termen se suprapune peste perioada prevăzută în Legea alegerilor prezidenţiale pentru campania electorală.

Cu toate acestea, perioada de campanie se poate reduce în cazul referendumului de revizuire a Constituţiei la mai puţin de 30 de zile, în funcţie de decizia adoptată la nivelul Parlamentului.

O altă prevedere care ar putea pune în dificultate revizuirea Constituţiei vizează adoptarea proiectului în aceeaşi formă în ambele Camere ale Parlamentul. În caz contrar, procedura constituţională stabileşte o mediere a prevederilor divergente între Senat şi Camera Deputaţilor, iar votul final necesită trei pătrimi din votul parlamentarilor, ceea ce depăşeşte majoritatea deţinută de USL.

Referendumul pentru Constituţie se organizează prin lege, atacabilă la Curtea Constituţională

Referendumul pentru revizuirea Constituţiei se organizează, conform prevederilor din legea fundamentală, printr-o lege adoptată de către Parlament, care diferă de proiectul de modificare a Constituţiei. Această lege stabileşte inclusiv data referendumului, însă actul normativ poate fi supus controlului de constituţionalitate înainte de promulgare de către şeful statului.

De asemenea, preşedintele poate cere reexaminarea legii de organizare a referendumului după termenul de 20 de zile conferit de actuala Constituţie. După desfăşurarea procedurii parlamentare de reexaminare şi returnare a legii, şeful statului poate solicita în maximum 10 zile de la primirea actului normativ Curţii Constituţionale să se pronunţe asupra respectării prevederilor legii fundamentale în cuprinsul actului normativ.

Aceste termene prevăzute în Constituţie pot intra în contradicţie cu cele care precizează că referendumul pentru revizuirea legii fundamentale se organizează în cel mult 30 de zile de la momentul votului prin care aceasta este adoptată în Parlament.

De asemenea, un alt aspect care poate pune în dificultate organizarea referendumului în termenul dorit de USL vizează interpretarea asupra momentului de la care trebuie să fie în vigoare legea care reduce cvorumul la referendum. Astfel, în acest caz există două viziuni. Astfel, există opinia că la momentul declanşării procedurilor pentru organizarea referendumului, respectiv a campaniei electorale, legea care prevede cvorumul redus la scutin trebuie să fie în vigoare. O altă interpretare susţine că este suficient ca prevederea în cauză să fie în vigoare în ziua votului.

Curtea Constituţională, chemată să judece a doua oră aceleaşi argumente, dar posibil pe o altă componenţă

Contestaţia înaintată de preşedintele Traian Băsescu Curţii Constituţionale în cazul noii legi a referendumului reiterează în cea mai mare parte aceleaşi argumente invocate anterior de parlamentarii PDL. Astfel, şeful statului face apel la noţiunea de majoritate definită în diferite cazuri la nivelul Constituţiei pentru a asimila, în spiritul legii fundamentale, această majoritate cu cea pe care o consideră justificată în cazul referendumului, respectiv 50% plus unu.

Aceste argumente au fost respinse, însă, pe 26 iunie de Curtea Constituţională, printr-o decizie luată cu majoritate de voturi în raport cu contestaţia parlamentarilor PDL. Cu toate acestea, trei judecători din cei nouă ai CC, în frunte cu preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, au semnat o opinie separată în care au susţinut că noul text de lege privind referendumul încalcă Constituţia. În motivarea celor trei judecători au fost prezentate aceleaşi argumente invocate de PDL şi în prezent de Traian Băsescu.

Sesizarea parlamentarilor PDL pe modificările aduse legii referendumului a fost depusă în 4 iunie, iar CC a decis să respingă contestaţia 22 de zile mai târziu, respectiv pe 26 iunie.

De această dată, termenul de judecată stabilit este unul maximal, de 30 de zile, respectiv pe 23 octombrie, faţă de alte speţe aflate în analiza Curţii Constituţionale.

De asemenea, este de aşteptat ca judecătorul CC Iulia Motoc să părăsească forul constituţional pentru a ocupa un post de judector al CEDO. Decizia în acest caz se va lua la nivelul plenului APCE, care se desfăşoară între 30 septembrie şi 4 octombrie. În cazul vacantării acestui mandat de judecător, Senatul va decide desemnarea unui înlocuitor, fiind de aşteptat ca în acest caz decizia să fie determinată de negocierile la nivelul USL.