ANALIZĂ: Scandalurile din USL - prilejul acuzaţiilor de minciună, şantaj, ameninţări şi bluf politic

Divergenţele dintre cei doi "titulari" ai solidei majorităţi parlamentare a USL, în cele mai multe cazuri rezumate la nivel declarativ, au făcut deliciul presei, dar totodată au arătat opiniei publice adevărata faţă a liderilor politici care înainte de alegerile parlamentare făceau bravadă de buna relaţie dintre ei.

Clişeul promovat de Ponta şi Antonescu în privinţa bunei funcţionări şi a trăiniciei USL, care avea la bază relaţia de prietenie dintre liderii Uniunii, a devenit o oglindă în care se observă diferenţa între retorica politică, promisiunea electorală şi interesul imediat al fiecăruia.

Toate acestea, la doar un an de la alegerile parlamentare, când USL a obţinut cel mai mare scor politic de care a beneficiat o formaţiune după 1990.

Parlamentarele 2012 şi angajamentul neonorat, dar semnat, al USL pentru preluarea UDMR la guvernare

În seara alegerilor parlamentare, liderul PSD Victor Ponta anunţa declanşarea negocierilor cu UDMR pentru ca formaţiunea maghiarilor să facă parte din majoritatea guvernamentală. Crin Antonescu se afla pe o poziţie diferită de a premierului, afirmând că discuţiile cu UDMR nu vizează "nicidecum o alianţă de guvernare", ci o colaborare parlamentară care, eventual, are în vedere reforma constituţională.

Liderul senatorilor PNL, Puiu Haşotti, s-a dovedit unul dintre cei mai vehemenţi adversari ai colaborării cu UDMR, principalul motiv fiind legat de votul electoratului maghiar la suspendarea preşedintelui Traian Băsescu.

La o zi după momentul alegerilor, Victor Ponta afirma că nu există o decizie formală de colaborare cu UDMR, dar mesajul său iniţial era un semnal al intenţiei de a aplica o politică de reunificare a României.

"Nu există în acest moment nicio decizie de colaborare cu altcineva a USL, există însă o intenţie a mea şi a lui Crin Antonescu de a încerca să aplicăm ceea ce am promis în campanie, şi anume o politică de reunificare a României", spunea Ponta pe 10 decembrie 2012.

În 11 decembrie, preşedintele PNL constata că în partid era o reţinere foarte mare şi nu este agreată cooptarea UDMR la guvernare.

"Am discutat, suntem practic în consens. Există, evident, foarte mari rezerve faţă de cooptarea UDMR la guvernare, dar există deschiderea pentru ca raporturile politice deschise între USL şi UDMR şi acolo unde este nevoie, în interesul general, al democraţiei, în interesul fiecăreia dintre formaţiuni, să existe discuţii pe orice subiect. Dacă însă este vorba despre guvernare, este evident că o asemenea idee creează foarte mare reţinere, ca să nu spun că nu este agreată în PNL", spunea Antonescu după o şedinţă a conducerii PNL.

Liderii UDMR au avut o primă întâlnire cu reprezentanţii USL în 12 decembrie 2012, dar nu se ajunge la o concluzie privind intrarea la guvernare alături de USL a formaţiunii maghiare. Între timp, forul lărgit de conducere al UDMR îl mandatează pe Kelemen Hunor să negocieze intrarea la guvernare, pe fondul discuţiilor acestuia cu Victor Ponta.

Crin Antonescu se menţine pe o poziţie reticentă faţă de cooptarea UDMR la guvernare, iar în cele din urmă PNL anunţă că decizia liberalilor este de a se împotrivi unei asemenea variante guvernamentale.

În urma celei de-a doua întâlniri cu liderii UDMR, USL decide că nu va accepta intrarea formaţiunii maghiare la guvernare, anunţul fiind făcut de Victor Ponta. Premierul precizează că poziţia sa personală era favorabilă cooptării UDMR la guvernare.

În cele din urmă, UDMR a dat în premieră publicităţii acordul semnat de liderii USL pe 1 octombrie 2012. În document, denumit acord de colaborare politică, USL se angaja să coopteze UDMR la guvernare şi să anunţe acest lucru încă din seara alegerilor parlamentare, adică din 9 decembrie. Acordul prevedea intrarea la guvernare a UDMR atât în situaţia în care USL obţinea majoritatea absolută, precum şi în varianta în care USL şi UDMR reuşeau să constituie împreună o majoritate. Acest angajament a fost luat prin semnătura lui Victor Ponta şi a lui Crin Antonescu, în numele USL.

Pactul de coabitare Ponta-Băsescu, "compromisul tacit" al lui Antonescu şi reproşurile ulterioare pentru relegitimarea preşedintelui suspendat

Antonescu avertiza înaintea alegerilor parlamentarele că, dacă Traian Băsescu nu-l va desemna pe Victor Ponta pentru poziţia de premier, în condiţiile în care USL ia peste 50% din mandate, se va declanşa suspendarea acestuia din funcţie, urma să fie schimbată legea referendumului în cazul cvorumului şi să fie instalat noul Guvern.

De altfel, liderul PNL susţinea pe 7 decembrie 2012 că ar fi "absolut deplasat" ca Ponta să negocieze cu Băsescu, făcând referire la desemnarea premierului şi constituirea Guvernului.

"Nu numai că nu negociez eu, dar aş considera absolut deplasat ca premierul să negocieze ceva cu preşedintele. De ce? Că nu au ce negocia, de ce să negocieze? (...) Preşedintele e notar la afacerea asta, nu are niciun cuvânt de spus. Dacă oamenii dau un mandat poimâine la vot, îl dau unor partide, unei alianţe, USL, ca să facă Guvernul, deci noi facem Guvernul. Nu-l negociem nici cu domnul Băsescu, dar nici cu alte persoane din afara ţării", susţinea Antonescu.

De altfel, liderul PNL îşi exprima convingerea, în momentul anunţării rezultatului alegerilor parlamentare, că Victor Ponta va fi desemnat din nou premier. La rândul său, Victor Ponta interpreta votul obţinut de USL în sensul unui avertisment pentru Traian Băsescu: "cine va ridica sabia, de sabie va muri"

La rândul său, Antonescu cataloga varianta refuzului şefului statului de a-l desemna premier pe Victor Ponta ca fiind una din "registrul aberaţiei", precizând că "la un atac nuclear se răspunde cu un atac nuclear".

Un mesaj important, după anunţarea scorului obţinut de USL, venea din partea preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, care afirma că nu vor fi dificultăţi în colaborarea cu Victor Ponta.

"Eu cred că premierul Ponta a răspuns îngrijorărilor noastre şi şi-a dovedit angajamentul de a corecta lucruri care au fost nepotrivite, din punctul nostru de vedere", declara Barroso, făcând referire la evenimentele din vara lui 2012.

În aceeaşi zi, ambasadorul SUA, Mark Gitenstein, a avut o discuţie cu Ponta la Guvern, iar Ministerul de Externe anunţa că va transmite scrisori ţărilor UE şi NATO în care să prezinte rezultatul alegerilor şi aşteptărilor pentru desemnarea premierului de către Traian Băsescu.

În seara de 12 decembrie 2012, liderii USL participă la o discuţie cu preşedintele Traian Băsescu înaintea consultărilor oficiale pentru desemnarea premierului la Palatul Cotroceni. Întâlnirea, la care au luat parte Victor Ponta, Liviu Dragnea şi Crin Antonescu, nu a fost făcută publică. Cu această ocazie, Ponta semnează un acord de colaborare instituţională cu Băsescu, denumit apoi de presă şi politicieni "acord de coabitare".

A doua zi, premierul Victor Ponta se află la Bruxelles, unde participă la reuniunea PES şi dă asigurări că în România nu există un nou conflict politic sau constituţional.

În 14 decembrie, preşedintele Traian Băsescu, aflat la Consiliul European de la Buxelles, le înmânează unor lideri europeni un document despre care susţine că este vorba de un act "în interesul României". În aceeaşi zi, Antonescu este întrebat dacă ştie despre documentul cu pricina şi spune că are idee despre ce este vorba, dar nu vrea să spună public.

Ulterior, Băsescu anunţă că invită partidele la consultări la Palatul Cotroceni pentru desemnarea premierului, pentru 17 decembrie.

Pe 15 decembrie, Crin Antonescu admite public că a existat o discuţie informală cu Traian Băsescu la Palatul Cotroceni, dar susţine că nu este vorba despre un pact al USL cu şeful statului: "Întâlnirea a avut loc, subiect de discuţie a fost cum se procedează mai departe în posibila criză în care ne aflăm şi că din punctul de vedere al meu şi al colegilor din USL e că se prodedează normal, că Victor Ponta e desemnat premier (...) Nu s-a cedat, nu s-a dat, nu s-a promis, nu s-a târguit nimic în schimbul acestui lucru. Asta s-a discutat. Sunt primul care o spun public. Nu a semnat nimeni în numele USL ceva, nu s-a angajat nimeni la vreun compromis".

Cu toate acestea, Antonescu refuză să ia parte la discuţiile oficiale pentru desemnarea premierului la Palatul Cotroceni, pe motiv că USL ar fi trebuit să fie invitată separat, şi nu împreună cu celelalte partide.

După noua desemnare a sa ca premier de către Traian Băsescu, Victor Ponta anunţă că îi va prezenta şefului statului lista cu miniştrii cabinetului înainte ca aceasta să fie prezentată în Parlament.

După anunţarea componenţei noului Guvern, atât Palatul Victoria, cât şi Palatul Cotroceni dau publicităţii acordul de colaborare instituţională prin care cei doi oficiali îşi delimitau "spaţii de responsabilitate preeminentă", angajându-se totodată să coopereze "cu bună credinţă" şi "să evite orice fel de blocaj, să discute şi să dezbată poziţii alternative". Documentul prevede, de asemenea, adresarea respectuoasă şi evitarea expresiilor dure şi atacurilor.

Deşi a fost prezent la semnare, pe parcursul anului 2013, Antonescu a criticat vehement pactul de coabitare semnat de Victor Ponta cu Traian Băsescu. Chiar din luna ianuarie, liderul PNL a catalogat cele cuprinse în acord drept "caraghioase" şi a spus că a luat parte la semnarea actului doar ca martor, nu şi ca semnatar. Mai târziu el a precizat că i-a spus premierului punctul său de vedere împotriva pactului de coabitare, dar Ponta a ţinut să-l semneze.

De asemenea, liderul PNL l-a făcut responsabil pe premier pentru faptul că prin semnarea acordului de coabitare a girat revenirea publică a lui Traian Băsescu, oferindu-i acestuia o legitimare publică.

"Această aşa-zisă coabitare nu a adus niciun plus pentru România. Ea a adus câştiguri de natură politică, internă, pe spaţiu mic, ca de obicei, dar câştiguri exclusiv lui Traian Băsescu şi oamenilor săi. (...) Traian Băsescu a fost reîncărcat de coabitare, a fost relegitimat", susţinea liderul PNL în luna august 2013.

Două luni mai târziu, Antonescu le solicita premierului Victor Ponta şi preşedintelui Traian Băsescu să înceteze disputa asupra pactului de coabitare, menţionând însă că nu numai că USL nu a câştigat nimic din acest acord, ci "a pierdut foarte mult din acest pact".

"Terminaţi-o odată toţi, Băsescu, Ponta, terminaţi-o cu acest pact, că suntem de râsul lumii", le transmitea liderul PNL premierului şi preşedintelui.

Disputa legată de procurorii şefi. Ponta o susţine pe Kovesi la DNA, iar PNL renunţă la Ministerul Justiţiei

Scandalul legat de promovarea procurorilor şefi începe în noiembrie 2012, când ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, îi propune pe Tiberiu Niţu ca procuror general şi pe Ioan Irimie ca şef al DNA. Cei doi primesc avize negative din partea CSM, dar în 27 decembrie Pivniceru transmite la Cotroceni propunerile. Traian Băsescu respinge nominalizările făcute de Pivniceru, în 19 ianuarie 2013, dar ulterior Piviniceru anunţă reluarea procedurii de selecţie a procurorilor şefi.

La finalul lunii ianuarie are loc o discuţie între premierul Victor Ponta, preşedintele PNL Crin Antonescu şi preşedintele Traian Băsescu. Tema invocată viza raportul MCV, dar între subiecte figura şi cel al procurorilor şefi, Antonescu declarând public că şeful statului ar fi fost dispus la o negociere pe acest subiect. Ulterior, şeful statului precizează public că principala condiţie pentru ca să accepte nominalizarea unor anumite propuneri pentru poziţiile de procurori şefi este ca aceştia să fi terminat "dosare grele".

Ministrul Justiţiei începe o nouă procedură de selecţie a celor propuşi pentru şefia Parchetului general şi a DNA, dar la scurt timp precizează că ar renunţa la funcţia de ministru pentru a ocupa un post de judecător la Curtea Constituţională.

Acest anunţ determină reacţia lui Traian Băsescu, care afirmă în acest context că premierul Victor Ponta ar putea prelua interimatul la Justiţiei şi să-şi asume să-i înainteze propunerile cu procurori şefi.

Două săptămâni mai târziu, premierul spune că va face propuneri la şefia Parchetului şi a DNA, în calitate de ministru interimar al Justiţiei, dar numai după ce va discuta cu Băsescu şi CSM. La diferenţă de câtev,a zile susţine că este posibil să o susţină pe Laura Codruţa Kovesi pentru a prelua şefia DNA.

În replică, Antonescu anunţă că se opune acestei variante, iar dacă Ponta îşi menţine poziţia PNL ar putea renunţa la Mministerul Justiţiei. Scandalul din USL pe acest subiect capătă amploare, după ce Ponta anunţă oficial propunerea ca şefia DNA să fie preluată de Kovesi. Liberalii se reunesc de urgenţă pentru a discuta despre desemnarea unui ministrul al Justiţiei, care ar putea să retragă propunerile făcute de Ponta înainte de a intra în avizarea CSM.

În urma unei şedinţe a USL, Antonescu anunţă că PNL renunţă la Ministerul Justiţiei dacă Ponta nu retrage propunerile făcute pentru şefia parchetelor. În plus, liberalii refuză să preia un alt minister la schimb.

Totodată, Antonescu susţine că nominalizarea lui Kovesi la DNA şi a lui Niţu la Parchetul general s-au realizat "prin compromis politic, prin decizie politică, şi, atenţie, prin influenţă politică asupra acestui vestit CSM, prezentat ca un lăcaş de vestale, acest sediu al virginităţii justiţiei în faţa politicului". Liderul PNL a criticat virulent şi lipsa de reacţie a Comisiei Europene, despre care a susţinut că este "descalificată", deoarece nu a luat atitudine faţă de lipsa de proceduri transparente în desemnarea procurorilor, solicitare anterior ministrului Pivniceru.

De altfel, pe parcursul anului, preşedintele PNL a criticat în mai multe rânduri "înţelegerea politică" dintre Victor Ponta şi Traian Băsescu în cazul desemnării procurorilor şefi, dar şi lipsa de consecvenţă a CSM în cazul avizării lui Tiberiu Niţu.

Un alt atac virulent a venit din partea lui Crin Antonescu la adresa premierului Victor Ponta în luna octombrie, când l-a acuzat pe şeful Guvernului că a vorbit în numele procurorului general, Tiberiu Niţu, explicând de ce a fost schimbat un procuror din funcţie.

"Şeful Executivului, domnul Victor Ponta, a vorbit în numele procurorului general, a explicat de ce a fost schimbat (Lucian Papici - n.r.), cum era băsist, cum a făcut dosare politice şi cum domniile lor (...) nu mai ţin băsişti în funcţie. Este inacceptabil, primul ministru prin atribuţiile constituţionale nu poate şi nu are nevoie nici să dea explicaţii, nici să dea mesaje în numele procurorului general", reclama liderul PNL.

Episodul Sorin Roşca Stănescu, pe care Ponta îl aprecia prima "cea mai mare criză a USL"

Un alt subiect care a stârnit reacţii dintre cele mai contondente în USL l-a vizat pe senatorul Sorin Roşca Stănescu, ales pe listele PNL şi în cele din urmă propus pentru excludere din partid de conducerea liberalilor.

Conflictul a plecat de la acuzele reciproce pe care şi le-au adus Sorin Roşca Stănescu şi Sebastian Ghiţă în luna februarie. Senatorul PNL îl acuza pe patronul România TV, deputatul PSD Sebastian Ghiţă, că este ofiţer acoperit şi că, în mod direct, coordonează campania de denigrare, prin falsuri, a PNL, dusă de televiziunea pe care o conduce. Stănescu susţinea că ar avea probe împotriva lui Ghiţă, dar nu le-a prezentat.

De partea cealaltă, deputatul PSD Sebastian Ghiţă, secretar al Comisiei parlamentare de control al SRI, îi numea pe Sorin Roşca Stănescu, patronul trustului Intact, preşedintele fondator al PC Dan Voiculescu, şi pe omul de afaceri Ioan Niculae "fosile comunistoide" cu legături de bani şi interese cu Rusia, spunând despre aceştia că atacă serviciile secrete.

La momentul respectiv, Ponta a susţinut că dacă cei doi nu încetează cu acuzele vor trebui să se despartă de USL. În aprilie, premierul îl avertiza pe Roşca Stănescu că, dacă nu poate să-şi "ţină gura", USL se poate lipsi de senatorul PNL, exprimându-şi iritarea faţă de criticile ce i-au fost aduse public de liberal.

Ulterior, în luna mai, Sorin Roşca Stănescu s-a numărat printre membrii comisiei de anchetă din Senat a cazului interceptării judecătorului CEDO Corneliu Bârsan. Şefia comisiei de anchetă a revenit PSD, iar Roşca Stănescu împreună cu alţi membri din partea PNL şi-au dat demisia din acest for ca semn de protest faţă de modul în care se desfăşura ancheta.

Victor Ponta îşi exprimă în continuare nemulţumirea faţă de ieşirile publice ale lui Roşca Stănescu, acuzându-l că "duce o campanie alături de grupuri de interese" împotriva PSD şi solicitând o poziţie oficială a PNL. Crin Antonescu reacţionează, spunând că nu a văzut elementele vreunei campanii duse de Roşca Stănescu împotriva lui Ponta sau a PSD, însă dacă senatorul PNL ar încălca în mod clar protocolul USL atunci s-ar putea discuta despre excluderea acestuia.

Replica lui Ponta a venit imediat, catalogând situaţia drept "cea mai mare criză a USL" şi exprimându-şi nemulţumirea faţă de poziţia lui Antonescu: "Cred că e cea mai mare criză pe care o are USL de la formare şi, de altfel, domnul Roşca Stănescu, după această şedinţă (a USL - n.r.), a continuat. Deci, dacă nu se face nimic, e o invitaţie pentru alţi membri PNL să continue atacul împotriva PSD şi atunci nu putem merge mai departe împreună".

În urma unei şedinţe a USL, Antonescu a anunţat că "episodul Roşca Stănescu este închis", iar USL nu mai e în criză.

Cu toate acestea, Ponta a cerut public ca PNL să probeze prin fapte că e solidar cu PSD la guvernare, afirmând că "protocolul USL e suspendat".

"USL există, protocolul USL nu este nici suspendat, nici anulat, protocolul USL este un document oficial, un document constitutiv al alianţei (...) El este semnat, depus la Tribunal şi, evident, atâta vreme cât Uniunea există, cât protocolul nu a fost modificat sau denunţat, este evident că şi acest protocol este în vigoare", replica liderul PNL.

După ce a spus că Roşca Stănescu este "un diversionist de meserie" şi că îl va "tranzacţiona" şi pe Antonescu, Victor Ponta nu a mai solicitat retragerea sprijinului politic senatorului PNL, afirmând că a primit asigurări că USL rezistă.

În luna august, preşedintele PNL anunţă că l-a eliberat pe Sorin Roşca Stănescu din "condiţia" de consilier al său, după ce senatorul a descris public cum ar fi greşit liderul PNL. "Când un om politic greşeşte - am luat-o pe ipoteza domniei sale - însemană că are consilieri proşti. Şi atunci i-am mulţumit", a explicat Antonescu.

În cele din urmă, Roşca Stănescu a fost propus pentru excluderea din PNL, pe fondul unor informaţii date publicităţii care s-au dovedit false în legătură cu sume de bani pe care le-ar fi primit Traian Băsescu în 2004, în calitate de candidat al alianţei PNL-PD.

Proiectul Roşia Montană şi mişcările de stradă care au ajutat PNL să se poziţioneze împotriva PSD

Subiectul Roşia Montană a strârnit aprigi dispute în USL, din momentul în care mişcările de stradă împotriva proiectului au prins amploare.

Iniţial, PNL a avut o poziţie evazivă în acest subiect, unii dintre miniştrii PNL avizând favorabil proiectul de lege. Liberalii au anunţat mult mai târziu, când subiectul devenise controversat, că solicitaseră o amânare a discutării acestuia în Guvern, care nu le-a fost aprobată de premierul Victor Ponta.

Ulterior, Traian Băsescu s-a declarat vehement împotriva promovării acordului şi contractului în cazul proiectului Roşia Montană printr-un proiect de lege aprobat în Parlament. Pe fondul acestor declaraţii, a prins contur în USL ideea unei comisii speciale a Parlamentului care să analizeze subiectul şi să-i audieze pe cei nemulţumiţi.

În primă instanţă, premierul Victor Ponta susţine că în calitate de prim-ministru susţine proiectul Roşia Montană, dar în calitate de deputat va vota împotrivă.

La câteva zile însă, Antonescu anunţă că este împotriva proiectului în forma adoptată în Guvern şi transmis Parlamentului, iar poziţia sa este asumată ulterior de partid. Liderul PNL afirmă că la nivelul USL subiectul proiectului minier nu a fost discutat şi asumat printr-o decizie.

Reacţia lui Ponta a venit imediat, spunând că în aceste condiţii proiectul minier nu se va mai realiza şi nici comisia specială din Parlament nu-şi mai are rostul.

În urma unei şedinţe a USL, Ponta şi Antonescu ajung la un acord pentru retragerea procedurii de urgenţă în cazul proiectului de lege şi constituirea comisiei speciale Roşia Montană, condusă de un social-democrat.

Pe 13 septembrie, Antonescu afirmă că are tot mai puţină încredere în Victor Ponta, evitând să spună dacă mai este "prieten" cu premierul: "Sunt coleg de serviciu public".

A doua zi, Ponta se deplasează la Roşia Montană pentru a discuta cu minerii care protestau în favoarea proiectului minier şi reuşeşte să-i convingă pe aceştia să iasă din mină.

Antonescu lansează un atac dur la adresa partenerului din USL Victor Ponta, pe subiectul Roşia Montană, acuzându-l că nu şi-a asumat responsabilitatea pe proiectul iniţiat de Guvern şi a făcut un un joc "parşivel".

La rândul său, Victor Ponta îi reproşează liderului PNL lipsa de solidaritate publică, arătându-se deranjat de ironiile repetate ale lui Antonescu, dar refuză să răspundă atacului.

Dezbaterile din Comisia Roşia Montană au oferit prilejul nenumăratelor dispute între liberali şi social-democraţi, dar în cele din urmă decizia politică se ia tot la nivelul USL, respectiv de respingere a proiectului Guvernului. Finalitatea dezbaterilor comisiei parlamentare a fost un raport înaintat Parchetului General spre analiză.

În cele din urmă, PSD şi PNL au ajuns la un consens relativ pentru redactarea unei noi legi care să vizeze un cadru general pentru exploatările miniere. În primă instanţă, social-democraţii promovează o serie de amendamente în Senat, în multe cazuri similare cu proiectul iniţial, în cadrul unui proiect aflat în circuitul legislativ. Legea pică la votul din plenul Senatului din cauza voturilor insuficiente, iar liberalii iau iniţiativa de a promova alte amendamente în Camera Deputaţilor, dar şi de această dată legea este respinsă din cauza voturilor insuficiente.

Antonescu - liderul opoziţiei şi mesajele de şicanare ale PSD privind susţinerea la prezidenţiale

La începutul lunii septembrie, Crin Antonescu se declară liderul opoziţiei. Întrebat cine crede că era liderul opoziţiei la acel moment, liderul PNL a replicat: "Cred că tot eu. Dar opoziţia nu e la guvern, opoziţia e la putere".

"Suntem la guvernare, suntem într-o majoritate parlamentară, dar nu suntem la putere. Mă refer la mine şi la PNL cel puţin. E valabil şi pentru alţii, dar mă rog...", completa preşedintele liberal.

Declaraţia sa atingea apogeul afirmaţiilor de delimitare a lui Antonescu faţă de PSD, pe fondul mesajelor unor lideri social-democraţi din eşalonul doi care puneau sub semnul întrebării sprijinul pentru preşedintele PNL la prezidenţiale.

De altfel, acest mesaj a venit în nenumărate rânduri ca un răspuns la criticile liderului PNL, pe diverse teme, la adresa premierului Ponta sau a PSD. Ilie Sârbu, Ioan Rus, Mircea Geoană, dar şi lideri judeţeni ai PSD s-au numărat între cei care au promovat ideea că Antonescu nu va putea fi sprijinit de PSD în cursa prezidenţială, însă acest tip de enunţuri s-au regăsit de la un moment şi în declaraţiile lui Victor Ponta sau Liviu Dragnea.

Pe 17 septembrie, Antonescu susţinea că nu stă "cu mâna întinsă la uşa PSD" pentru a beneficia de prijinul pentru prezidenţiale.

"Ca să punem simplu capăt acestor speculaţii, nu am stat şi nu stau cu mâna întinsă la uşa PSD. PSD îşi respectă sau nu nişte angajamente politice, îl priveşte, dar cred că ar trebui să încetăm cu acest subiect jenant. Acest subiect nu a fost deschis de mine, el nu a apărut acum, el este purtat prin oficioasele PSD de multă vreme", comenta liderul PNL, afirmând că dacă se rupe USL premierul ar trebui să demisioneze.

În replică, Ponta îi transmitea prin intermediul presei lui Antonescu că, dacă nu vrea sprijinul social-democraţilor, nu va fi "susţinut cu forţa".

Scandalul pe acest subiect este potenţat de declaraţiile lui Traian Băsescu care se arată convins că PSD va avea propriul candidat la Preşedinţie.

Schimbul de declaraţii publice pe acest subiect continuă între liderii USL, ajungându-se la momentul în care liderul PNL afirmă că Victor Ponta ar fi un candidat "redutabil" la prezidenţiale din partea PSD.

La rândul său, Liviu Dragnea îşi exprimă public "senzaţia" că Antonescu ar dori să candideze de unul singur, iar liderul PNL afirmă că liberalii ar putea să câştige şi singuri alegerile prezidenţiale dacă va fi nevoie.

Cu ocazia Consiliului Naţional al PSD de la începutul lui octombrie, Mircea Geoană susţine că PSD va trebui să câştige toate alegerile din 2014 şi îi transmite lui Antonescu că s-ar putea trezi că aleargă singur şi iese pe locul doi.

Mesajul lui Geoană este preluat apoi şi de alţi lideri ai PSD cu ocazia Ligii aleşilor locali, iar cu acest prilej Ponta comentează: "Toţi colegii mei care au intervenit au răspuns la declaraţiile domnului preşedinte Antonescu şi, după cum ştiţi foarte bine, eu niciodată nu am vorbit şi nu voi vorbi niciodată în public ceva de rău despre domnul Antonescu, fără să ascund faptul că mă deranjează că domnia sa stă la putere dar se comportă ca şi când ar fi în opoziţie".

Răspunsul preşedintelui PNL a fost că "PSD nu-şi permite să se ţină de cuvânt", reformulând astfel afirmaţiile lui Geoană de la reuniunea PSD.

În sprijinul lui Antonescu intervine public Traian Băsescu, care afirmă la începutul lunii noiembrie că, în situaţia în care în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale s-ar afla Victor Ponta şi Crin Antonescu, dreapta îl va sprijini pe liderul PNL, care va câştiga astfel alegerile.

"E o analiză corectă. PSD singur în alegerile prezidenţiale are o problemă, s-a dovedit istoric", confirmă liderul PNL analiza şefului statului.

Premierul intervine şi susţine că marea frică a lui Traian Băsescu ar fi ca USL să nu aibă doi candidaţi la prezidenţiale care să intre în turul al doilea, un reprezentant al PSD şi unul al PNL.

"PSD şi PNL pot avea fiecare câte un candidat (la prezidenţiale, n.r.), dar atunci nu mai există USL. USL nu poate avea doi candidaţi", vine replica preşedintelui PNL.

Alianţa de Centru Dreapta PNL-PC, constatată ca inexistentă de ambele părţi, dar nu e denunţată oficial de dragul USL

La finalul lunii iunie, preşedintele PC Daniel Constantin afirmă public că ACD este un proiect care nu a funcţionat, după ce în luna martie s-a adresat formal conducerii PNL pentru a reglementa situaţia ACD în 28 de judeţe.

"O constatare, un regret că ACD, şi nu USL, nu funcţionează şi am văzut că şi domnul Antonescu este de acord cu acest lucru, a îmbrăţişat această idee că nu funcţionează ACD", afirma liderul PC.

"Dacă PC este nemulţumit, poate să plece. Construcţia USL nu stă în PC, iar dacă unii prin PC îşi imaginează că cineva din PNL sau eu, ca preşedinte al acestuia, avem vreun soi de timiditate în a spune clar lucrul acesta se înşeală amarnic", intervenea Antonescu.

În luna noiembrie, subiectul funcţionării ACD a revenit în spaţiul public, după o serie de declaraţii critice ale lui Dan Voiculescu, care acuza PNL că i-a jignit pe conservatori şi că "încearcă să se împrietenească cu PDL, cu Traian Băsescu, dintr-un singur motiv: doreşte şi el să aibă rezultate maxime la alegeri".

Replica preşedintelui PNL a făcut referire la "formalizarea igienică" a ruperii ACD a cărui singur impediment juridic ţine de statutul formal al USL în protocolul căruia ACD este parte semnatară.

"Nu dorim să prejudiciem funcţionarea şi statutul juridic al USL, dar de facto ACD nu mai există şi nu mai există de mult (...) Nu mai există relaţia cu PC în sensul unei alianţe ACD. Dacă nu ar exista niciun impediment de natură juridică, sigur că ar fi o formalizare cât se poate de igienică", susţinea Antonescu.

El susţinea că preşedintele PC este "subordonatul" politic al lui Victor Ponta, iar momentul în care s-a produs ruptura de PC a fost cel în care Daniel Constantin a refuzat să aibă o atitudine publică în "criza procurorilor", respectiv nominalizarea Laurei Codruţa Kovesi la şefia DNA de către premier.

Comisia de anchetă Călăraşi şi telefonul inexistent al lui Ponta către Antonescu

Scandalul din jurul înfiinţării Comisiei parlamentare de anchetă privind terenul achiziţionat de fiica preşedintelui Traian Băsescu în Călăraşi a degenerat inclusiv în rândul liderilor USL.

Premierul Victor Ponta a anunţat într-o primă fază că liderii grupurilor parlamentare ale USL doresc înfiinţarea acestei comisii de anchetă, însă reprezentanţii PNL declarau public că nu au fost consultaţi pe acest subiect.

Ulterior, Ponta afirma la ieşirea din biroul preşedintelui Camerei Deputaţilor că a vorbit la telefon cu preşedintele PNL, Crin Antonescu, iar liberalii şi-au dat acordul pentru înfiinţarea comisiei. De această dată, liberalii infirmă declaraţiile lui Ponta, iar a doua zi Antonescu precizează că nu a existat o conversaţie telefonică între el şi Victor Ponta pe acest subiect.

Preşedintele PNL evită în mai multe rânduri să răspundă la întrebarea dacă premierul a minţit, dar sugerează acest lucru.

La rândul său, Victor Ponta susţine că s-a creat "o confuzie" între mai multe discuţii telefonice, însă face mai multe declaraţii publice contradictorii pe această temă. Din eşalonul doi al PSD este vehiculată ideea că PNL îl sprijină pe Traian Băsescu, acesta fiind motivul pentru care liberalii au precizat că nu a existat un acord pentru înfiinţarea comisiei de anchetă.

În acelaşi timp, preşedintele PNL susţine că partidul pe care îl conduce se va pronunţa pe această temă, dar nu acceptă un ultimatum din partea PSD şi nici ca un aliat politic să pronunţe poziţia PNL înainte ca o decizie să existe.

La câteva zile distanţă, liberalii îşi dau acordul pentru înfiinţarea comisiei de anchetă, făcând precizarea că trebuie să fie condusă de un reprezentant al PSD şi asumată public şi politic de social-democraţi, astfel încât un eventual eşec al investigaţiei să nu fie pus pe seama PNL.

Ponta îl acuză public pe Antonescu că a minţit, după scandalul privind Legea amnistiei şi Codul penal

"Domnul Antonescu şi-a minţit colegii asupra realităţii (...) Nu ar fi pentru prima dată când domnul Antonescu spune una colegilor, alta nouă şi alta presei", susţinea Ponta în 16 decembrie. El a replicat astfel unor informaţii din şedinţa conducerii PNL potrivit cărora Antonescu ar fi relatat o discuţie cu premierul în care acesta îi propunea ca USL să aibă o atitudine duplicitară faţă de promovarea Legii amnistiei şi a modificărilor la Codul penal.

"Victor Ponta m-a făcut mincinos. Nu îi permit nici domniei sale, cum nu i-am permis nici lui Traian Băsescu. De când sunt în viaţa politică am spus întotdeauna adevărul. Am prezentat în faţa colegilor mei situaţia cum am cunoscut-o şi tot ce am spus acolo e adevărat (...) Eu nu am mintit, acesta e adevărul. Eu, spre deosebire de alţii, nu am fost dovedit niciodată mincinos", răspundea liderul PNL.

Conflictul deschis între cei doi a venit după ce în Parlament PSD a dorit promovarea Legii amnistiei, unde PNL a decis să voteze împotrivă şi să solicite vot deschis, iar în cazul unui vot secret să părăsească sala de plen. În plus, Antonescu şi-a reconsiderat poziţia faţă de modificările aduse Codului penal – votate inclusiv de parlamentarii PNL – susţinând că acestea vor trebui respinse în momentul în care preşedintele Traian Băsescu va cere reexaminarea proiectului de lege. Poziţia iniţială a liderului PNL, bazată potrivit propriilor afirmaţii pe informaţii incomplete din partea colegilor, a fost de a susţine modificările la Codul penal.

În cele din urmă şi acest scandal a dus la ideea ruperii USL. Antonescu a fost întrebat dacă este iminentă o rupere a USL după Anul Nou în contextul în care acest gen de lucruri, care privesc disputele în USL, continuă.

"Dacă genul acesta de lucruri continuă, mă tem că da. Dar câtă vreme suntem în activitate, câtă vreme lucrurile care ţin de guvernare, de legislaţie se desfăşoară normal (...) încercăm să mergem înainte", declara Antonescu.

Reacţia premierului Ponta: "Dacă vrea să îl rupă, să îl rupă (USL - n.r.). Eu nu vreau".

Legea amnistiei a fost scoasă în cele din urmă de pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, până în luna februarie, iar modificările la Codul penal se află în analiza Curţii Constituţionale înainte de a fi trimise la promulgare.

Ultimul scandal al anului 2013 în USL: Respingerea propunerii PNL pentru şefia TVR, ca urmare a boicotului PSD

Imediat după acuzele publice dintre Ponta şi Antonescu generate de Legea amnistiei şi Codul penal, pe agenda USL apare subiectul nominalizării unui nou şef al TVR.

PNL îl susţine pe Rareş Bogdan, care după ce este avizat favorabil în comisiile de cultură ale Parlamentului nu întruneşte votul minim necesar în plenul celor două Camere. Parlamentarii PSD boicotează şedinţa sub motivul că realizatorul TVR le-ar fi adus o serie de apelative jignitoare. Inclusiv Victor Ponta preciza, înaintea votului, că are reţineri cu privire la persoana lui Rareş Bogdan.

"Am avut ieri o discuţie despre cuvânt şi despre minciună. Pentru cine nu era clar, poate vedem şi ce s-a întâmplat de ieri până azi", intervine prima reacţie a lui Antonescu, după incident.

Ulterior, Victor Ponta anunţă că ia în calcul să emită o ordonanţă de urgenţă care să abiliteze Birourile Permanente al Parlamentului să numească un nou şef al TVR, idee respinsă însă de PNL.

În urma unei discuţii fulger între Ponta şi Antonescu, la care participă mai mulţi lideri PSD şi PNL, se acceptă propunerea liberalilor pentru convocarea unei noi şedinţe de plen a Parlamentului. Premierul susţine în continuare varianta unei ordonanţe de urgenţă în cazul TVR, ca soluţie de avarie în cazul în care Parlamentul nu se va fi afla în cvorum, dar miniştrii PNL refuză să-şi pună semnătura pe actul normativ.

"Ponta a pierdut controlul" asupra PSD, a comentat liderul PNL după discuţia cu Ponta.

"Situaţia de la televiziune a apărut în urma fugii ieri din Parlament a grupurilor PSD (…) Mi-am exprimat convingerea şi speranţa că e o situaţie temporară, pentru că e reconfortant să ştii că aliatul tău are control asupra propriului partid şi l-am îmbărbătat în sensul acesta, l-am încurajat", a mai declarat Crin Antonescu.

El a taxat însă şi faptul că premierul a renunţat la majorarea accizei la carburanţi pentru primele trei luni ale anului 2014, convenită însă în USL pentru construcţia bugetului de stat, în schimbul promulgării actului normativ de către preşedintele Traian Băsescu.

În cele din urmă, şeful TVR a fost învestit de Parlament cu participarea masivă a parlamentarilor PSD, dar în persoana lui Stelian Tănase.

Subiectul accizei a rămas însă tema pe care liderul PNL a continuat atacul la Victor Ponta, precizând că USL a înregistrat "o înfrângere totală", iar Traian Băsescu o victorie nemeritată.

"Primul ministru a uitat să comunice public o decizie a sa, a Guvernului său, opiniei publice, alegătorilor, contribuabililor. A uitat să o comunice, s-a dus cu ea la Cotroceni şi a comunicat-o domnul Băsescu (...) Văzându-l pe preşedintele României ieşind şi anunţând o decizie importantă a Guvernului, mi-am amintit de mai 2010, când l-am văzut pe acelaşi preşedinte al României anunţând o altă decizie pe care urma să o ia de data aceea un alt prim-ministru", a comentat preşedintele PNL.