ANALIZĂ: UDMR decide vineri dacă iese sau nu de la guvernare, la patru luni de la intrarea în coaliţie

Kelemen, nemulţumit că a fost "ignorat şi umilit” de colegii din Guvern

Vineri, la Cluj-Napoca, va avea loc Consiliul Permanent al UDMR, acesta fiind organismul de conducere al Uniunii care se întruneşte între două şedinţe ale Consiliului Reprezentanţilor Unionali (CRU). Din Consiliul Permanent fac parte peste 30 de membri ai conducerii Uniunii, între care liderul UDMR, Kelemen Hunor, vicepreşedintele politic Laszlo Borbely, secretarul general Kovacs Peter, dar şi preşedintele Organizaţiei de Femei, Biro Rozalia, preşedintele Consiliului Naţional al Primarilor şi Consilierilor UDMR, Borboly Csaba, parlamentari şi demnitari maghiari din administraţia publică locală.

Cooptată la guvernare în martie, avându-l pe liderul UDMR, Kelemen Hunor, drept vicepremier şi ministru al Culturii, şi pe Korodi Attila ministru al Mediului, la care se adaugă secretari de stat şi prefecţi în mai multe judeţe ale ţării, Uniunea se află în faţa unei dileme: să plece sau să rămână la guvernare.

Decizia care va trebui luată vineri de Consiliul Permanent nu este deloc uşoară, ţinând cont şi de presiunile existente în teritoriu, unde sunt esenţiale fondurile care vin de la Guvern spre administraţia locală şi la proiectele care pot fi, astfel, susţinute în comunităţile locale.

Nemulţumirea UDMR a pornit de la o decizie din 2 iunie a MAE, care a intervenit în procesul în care UDMR a contestat respingerea de către Comisia Europeană a Iniţiativei Cetăţeneşti Europene (ICE) privind protecţia minorităţilor naţionale - Minority SafePack, iniţiată de Uniune şi susţinută de Uniunea Federală a Naţionalităţilor din Europa (FUEN), al cărei vicepreşedinte este Kelemen Hunor.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a fost cel care a criticat demersul MAE legat de iniţiativa cetăţenească a minorităţilor, reproşând faptul că a fost pus într-o situaţie "neplăcută", aceea de a fi "ignorat şi umilit", în condiţiile în care nu a fost informat despre demersul MAE, deşi este vicepremier, membru al Guvernului.

El spunea că l-a informat pe premierul Victor Ponta la două zile după ce a aflat despre demersul MAE şi a aşteptat de la acesta rezolvarea problemei. La o lună, Ponta nu a dat niciun semn că situaţia este pe cale să fie rezolvată şi să fie adoptată soluţia propusă de UDMR, şi anume ca agentul guvernamental care a depus solicitarea de intervenţie să depună o notificare prin care spune că România se retrage din acest proces.

"Discuţiile pe această temă se poartă în coaliţie, dar sigur, nu avem la dispoziţie tot anul şi tot ciclul electoral. Se poate rezolva totul foarte repede, nu am dat un termen, dar lucrurile se precipită şi noi considerăm că în câteva zile putem închide acest subiect, în funcţie de decizia premierului”, arăta liderul UDMR, care s-a întrebat de ce alte state ai căror membri au semnat iniţiativa cetăţenească, precum Germania, Austria sau Italia, nu au intervenit în proces de partea CE, şi de ce România a recurs la acest gest.

Kelemen Hunor s-a declarat deranjat că nu este luat în serios şi a avertizat că această problemă este mai serioasă decât pare.

”Aveam impresia că unii nu m-au luat în serios, am spus de la început că este o chestiune foarte serioasă. Eu am respectat cuvântul dat de fiecare dată faţă de partener, am fost un partener loial, indiferent despre cine a fost vorba. Pe mine mă deranjează când cineva nu mă ia în serios şi crede că îşi poate permite orice şi poate să ia o decizie fără să ne consulte”, spunea liderul Uniunii.

Începând de miercuri, lucrurile s-au precipitat, iar Kelemen Hunor şi Victor Ponta au avut mai multe runde de negocieri, soldate, se pare, fără un rezultat care să îi satisfacă pe maghiari.

Corlăţean şi Ponta, de aceeaşi parte a baricadei

Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a explicat că respingerea iniţiativei cetăţeneşti de către CE a ţinut cont de prevederile Tratatului Uniunii Europene cu privire la competenţele naţionale ale statelor membre.

"Decizia de respingere fost contestată la Tribunalul Uniunii Europene de către semnatarii lor. Decizia procedurală a statului român de a interveni în aceste cauze la Tribunalul UE vizează prevenirea extinderii pe cale jurisprudenţială a competenţelor UE în domenii care ţin de suveranitatea statelor membre, precum domeniul protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. România susţine poziţia principial corectă a Comisiei Europene, potrivit căreia, în acest domeniu, Uniunea Europeană nu are competenţe atribuite în baza dispoziţiilor tratatelor fundamentale", arăta Corlăţean.

La rândul său, premierul Victor Ponta şi-a exprimat punctul de vedere pe acest subiect şi a spus că atunci când e vorba despre chestiuni din coaliţia de guvernare se poate negocia aproape orice, dar când este vorba despre chestiuni de stat, "asta nu se poate negocia chiar dacă, nu ştiu, cade Guvernul”.

"Până la urmă, statul român e stat român indiferent ce Guvern are", spunea Ponta.

Premierul menţiona că intenţia sa este de a găsi orice soluţie posibilă pentru continuarea unei colaborări "corecte” cu UDMR.

Pro şi contra ieşirii de la guvernare

Liderul grupului parlamentar UDMR din Camera Deputaţilor, Mate Andras, spune că nu ştie cum va vota la Consiliul Permanent, aşteptând să vadă informarea lui Kelemen Hunor după discuţiile cu Victor Ponta, însă cert este că vineri UDMR va decide dacă va ieşi sau nu de la guvernare.

"Vreau să văd rezultatul discuţiilor şi apoi voi vota în cunoştinţă de cauză. Oricum, Consiliul Permanent va decide, vineri, prin vot, dacă ieşim sau nu de la guvernare. Este abilitat să ia o astfel de decizie", a declarat pentru corespondentul MEDIAFAX Mate Andras.

Poka Andrei, primarul comunei Sâncraiu, judeţul Cluj, care este şi preşedintele Consiliului Regional al Primarilor şi Consilierilor UDMR din Ardealul de Centru, ştie cum va vota în Consiliul Permanent, după ce i-a consultat pe membrii forului pe care îl conduce şi care sunt răspândiţi în şapte judeţe.

"Un lucru este cert: m-am consultat cu colegii şi voi vota în Consiliul Permanent pentru rămânerea UDMR la guvernare. Vom vedea, însă, ce va ieşi la vot. Fiecare va avea dreptul la o părere, dar eu voi reprezenta părerea aleşilor locali. Curentul majoritar al celor care fac munca de jos este să rămânem la guvernare”, a spus Poka.

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Vakar Istvan, spune că nu este încă decis cum va vota şi că aşteaptă informaţii despre situaţia legată de iniţiativa cetăţenească.

"Vreau să văd exact ce s-a întâmplat. Iniţiativa cetăţenească nu se referea doar la maghiari şi nu înţeleg de ce acest proiect a fost atacat de Guvernul României şi MAE, deşi nicio altă ţară care a sprijit iniţiativa nu a făcut un demers similar. Noi avem nişte principii la care nu putem renunţa. Se poate trăi şi în afara guvernării, nu e un capăt de ţară”, afirmă Vakar.

Primarul din Carei, Kovacs Jeno, a declarat, la rândul său, că liderul Uniunii, Kelemen Hunor, a fost pus într-o situaţie ingrată în acest caz al iniţiativei cetăţeneşti, contestate de Guvernul din care el face parte.

"Kelemen Hunor este şi vicepreşedinte FUEN, organism care a sprijinit iniţiativa cetăţeanească privind minorităţile, şi vice-premier. Eu, ca primar, aş fi de acord, totuşi, să nu ieşim de la guvernare, şi mă gândesc că nu ştiu ce am putea să le explicăm alegătorilor dacă am ieşi de la guvernare”, a spus Kovacs.

Lideri ai UDMR au menţionat că în cazul în care Consiliul Permanent decide ieşirea UDMR de la guvernare, hotărârea va trebui, ulterior, validată de Consiliul Reprezentanţilor Unionali (CRU).

"Dacă se decide să nu ieşim de la guvernare, nu mai este nevoie de validarea CRU. Dar ieşirea de la guvernare este o decizie extrem de importantă, care trebuie validată de CRU", au explicat aceştia.