ANALIZĂ: Un an de coabitare preşedinte-premier, între orgolii politice şi compromis în interes naţional

Amânarea de către Executiv a introducerii accizei pe combustibil şi promulgarea de către preşedintele Traian Băsescu a bugetului de stat pe 2014, în 18 decembrie, reprezintă puţine dintre deciziile luate în acest an despre care se poate spune că sunt un efect al înţelegerii semnate, în decembrie 2012, de către preşedinte şi premier, care îşi propuneau o "coabitare", dincolo de orgolii şi în interes naţional.

Acest lucru s-a produs în contextul în care divergenţele dintre preşedinte şi premier s-au manifestat constant, pe toate punctele din acord, de-a lungul anului. Preşedintele Băsescu a subliniat în nenumăratele sale ieşiri publice nemulţumirile la adresa deciziilor Executivului, acuzându-l, printre altele, pe premierul Ponta că a încercat să facă să dispară 400 de milioane de dolari datoraţi de Rompetrol, ascunzându-se sub o lege declarată neconstituţională, că a vrut să-şi ascundă sub lege aranjamentele pentru Roşia Montană, că a luat 2.800 hectare de pământ de la Academia Agricolă şi le-a transferat la CJ Brăila, că încearcă şi îi facilitează lui Sebastian Ghiţă foarte multe contracte cu statul.

De-a lungul anului, nici jignirile nu au lipsit între Traian Băsescu şi Victor Ponta. Pe de-o parte, Băsescu a spus despre Ponta că este "Oprescu de mai proastă calitate", "procuror mediocru", "om care şi-a construit cariera pe furt intelectual", "plagiator mincinos", mergând până la acuzaţia că "Ponta este un premier profund corupt". De cealaltă parte, Ponta a spus despre preşedinte că este "lipsit de discernământ", "iresponsabil", "şomer de lux", "incoerent".

Bilanţul arată că, de la semnarea Acordului de colaborare instituţională, coabitarea preşedinte-premier a funcţionat în câteva cazuri, precum numirea procurorilor şefi Tiberiu Niţu la Parchetul General, Laura Codruţa Kovesi, la DNA şi Alina Bica, la DIICOT, numirea Avocatul Poporului, Anastasiu Crişu, prin acordul tuturor grupurilor parlamentare, agreat de USL, dar şi înlocuirea miniştrilor Transporturilor şi Justiţiei. Şi numirea lui Daniel Morar la Curtea Constituţională a venit tot în urma unui compromis, premierul Victor Ponta chiar afirmând că numirea acestuia la Curtea a fost urmare a înţelegerii de către preşedinte a faptului că Morar nu este agreat pentru şefia Parchetului General.

Acordul de colaborare instituţională între preşedintele României şi primul-ministru al Guvernului

Intitulat "Acord de colaborare instituţională între preşedintele României şi primul-ministru al Guvernului", pactul de coabitare, cum a fost numit atât în mediul politic cât şi în mass-media, a luat naştere pe 12 decembrie 2012, într-o miercuri seară, la Palatul Cotroceni, imediat după alegerile paarlamentare câştigate cu peste 70% de USL şi înainte ca Traian Băsescu să-l desemneze din nou pe Victor Ponta premier.

Documentul, păstrat secret o perioadă, a fost semnat de Traian Băsescu şi Victor Ponta, la "eveniment" asistând, ca martori, şi Crin Antonescu şi Liviu Dragnea. Documentul era destinat "păstrării stabilităţii ţării şi asigurării unui climat funcţional, bunei guvernări" şi asigurării încrederii pieţelor internaţionale, prin "armonizarea poziţiilor comune în cadrul puterii executive, cu respectarea atribuţiilor constituţionale ale preşedintelui şi Guvernului".

Acordul făcea referire la evitarea confruntărilor publice inutile, la soluţionarea diferendelor şi la consultarea ex-ante în privinţa mandatelor care vizează politicile europene, dar şi la independenţa justiţiei, Ponta şi Băsescu angajându-se, sub semnătură, că independenţa Justiţiei nu va fi alterată direct sau indirect. De asemenea, documentul impunea părţilor să manifeste "respect pentru valorile constituţionale şi pentru instituţiile fundamentale ale statului, începând cu Justiţia, care nu trebuie să fie atacate şi, astfel, delegitimate".

Potrivit Acordului, părţile se mai angajau să se abţină de la atacuri la adresa instituţiilor statului de drept, documentul stabilind chiar şi un "cod de conduită", potrivit căruia părţile urmau să "îmbrăţişeze reguli mininale de adresare respectuoasă, cu referire directă la funcţia partenerului şi adresarea la plural".

Prezent la Consiliul European din decembrie 2012, preşedintele Traian Băsescu a înmânat documentul liderilor europeni, printre care preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, preşedintele PE, Martin Schulz, şi preşedintele Franţei, Francois Hollande. Preşedintele le-a dat acestora acordul tradus în limba enleză, la poza de familie. El nu a vrut să dezvăluie imediat în mod public despre ce este vorba, spunând doar că este un "document în interesul României", fără a preciza însă şi conţine acesta.

Liderul PNL Crin Antonescu a vorbit primul, public, despre o "întâlnire informală" între şeful statului şi premier, la care "nu a semnat nimeni în numele USL ceva". La rândul său, premierul Victor Ponta afirma, pe 17 decembrie, că documentul a fost semnat şi de el, în calitate de prim-ministru, şi viza "colaborarea instituţională Preşedinţie-Guvern", cu asigurări de respectare a Constituţiei. "Nu e de coabitare, că eu am schimbat titlul, este de colaborare interinstituţională", a subliniat, atunci, Ponta. Ulterior, acordul a fost făcut public atât de preşedinte, cât şi de premier.

Accidentul din Muntenegru, privatizarea CFR Marfă, Omar Hayssam

Primele semne de tensiune dintre cele două palate, Cotroceni şi Victoria, apar încă din luna ianuarie, când FMI amână negocierea unui nou acord cu România, pentru o perioadă, din cauza lipsei unor progrese ale Guvernului.

"Nu am îndoială că Guvernul negociază cu toată forţa şi capacitatea lui impozitul regresiv. Vă aduceţi aminte, maximum 16%, cât este cota unică acum, şi promiteau reducerea la 12% pentru anumite categorii şi la 8%. Ştiţi că m-aştept să anunţe în cursul zilei de astăzi că vor angaja înapoi 2.500 de oameni la Oltchim. Nu am dubii că vor rezolva problema legii sănătăţii, legea reorganizării administrative, privatizarea CFR Marfă, trebuie să stabilească nişte condiţii şi eu vreau ca Guvernul să nu fie împiedicat de prezenţa mea", declara Băsescu pe 22 ianuarie, explicând, astfel, de ce a refuzat, politicos, o întâlnire cu delegaţia FMI.

Deşi cu prevederi foarte clare privind evitarea atacurilor publice şi folosirea unui limbaj respectuos, Pactul de coabitare a fost încălcat de mai multe ori, încă din luna mai.

Atacurile dintre cei doi protagonişti ai Acordului s-au produs chiar şi într-un moment tragic, respectiv accidentul de autocar din Muntenegru, unde au murit 18 români. "Eu am ştiut, deci la 19 fără 5 minute ştiam. Nu cred că premierul, care era în Piaţa Constituţiei, juca baschet, nu a fost informat şi el. Nu cred", declara şeful statului.

Premierul răspunde imediat, acuzându-l pe Traian Băsescu că minte atunci când afirmă că a ştiut de la ora 19.00 despre accidentul rutier din Muntenegru, deoarece la acea oră nu ştiau nici autorităţile din ţara respectivă despre accident. Ulterior, Ponta l-a acuzat pe Traian Băsescu de "minciună" şi de faptul că vrut "să se folosească" electoral de moartea unor oameni.

O altă divergenţă a apărut la aducerea în ţară a lui Omar Hayssam, în iulie, când preşedintele declara că "România a efectuat o operaţiune neautorizată pe teritoriul unui alt stat", iar premierul l-a contrazis. "Când lucrezi cu iresponsabili trebuie să-ţi asumi şi aceste riscuri", spunea Ponta, sugerând că preşedintele "a minţit" în legătură cu răpirea jurnaliştilor români în Irak, în 2005.

"Poate vom afla cum a plecat în 2006, în vremea preşedintelui Băsescu, poate aflăm şi cum au fost răpiţi jurnaliştii în 2005. Atunci, sigur, dincolo de marele câştig politic pentru preşedinte, nu am aflat nimic altceva, cum au fost aduşi, cine i-a eliberat, cine i-a răpit de fapt. (...) Sugerez că atunci domnul preşedinte Băsescu ne-a minţit în legătură cu toată afacerea, şi cu plecarea lui Hayssam. Ştie multe alte lucruri, şi domnia sa, şi alţii", spunea premierul.

"Coabitarea funcţionează foarte bine: eu mă ocup de pâine, preşedintele, de circ"

La sfârşitul lunii iulie, preşedintele şi premierul intră într-un nou conflict, de data aceasta legat de privatizarea CFR Marfă. Preşedintele Traian Băsescu îi cere lui Victor Ponta să îşi asume responsabilitatea privatizării, iar primul-ministru solicită avizul CSAT, pe care nu îl primeşte."Nu poţi să ceri CSAT să facă ceva ilegal. Victor Ponta pare a fi un premier fără respect pentru lege. El pur şi simplu vrea ceva ilegal. Este ilegal ca CSAT să valideze contracte de privatizare sau să aprobe câştigători de licitaţii. Nici măcar nu există un precedent în acest sens (...) De la Victor Ponta te poţi aştepta oricând la lucruri ilegale sau la situaţii în care nu are curajul asumării responsabilităţii funcţiei", spune Traian Băsescu.

În contextul eşuării privatizării CFR Marfă, premierul Victor Ponta se referă în termeni ironici la pactul de coabitare: "Iată, coabitarea funcţionează foarte bine: eu mă ocup de pâine, preşedintele, de circ, deci toată ţara va fi mulţumită", spunea Ponta, după ce Guvernul decisese să reducă TVA la pâine, măsură cu care preşedintele nu a fost de acord.

Şi preşedintele reacţionează, spunând că premierul Ponta "a vrut să îşi ajute un prieten" şi "a ieşit prost", prin privatizarea CFR Marfã, iar "miza era prelungirea termenului de plată, în speranţa că GFR va găsi sursa de finanţare", inclusiv la "Eximbank-ul românesc, care este controlat de PSD în acest moment".

La scurt timp, preşedintele Traian Băsescu declară că nu îi place în activitatea Guvernului că se "continuă a se fura prin lege", ca pe vremea Guvernului Năstase, dând ca exemplu Memorandumul cu Rompetrol şi transferul terenului institutului de cercetare agricolă din Insula Mare a Brăilei către CJ Brăila. "Sunt lucruri pe care nu sunt dispus să le tolerez pentru că nu fac parte din acordul de coabitare", concluziona şeful statului.

O altă nemulţumire a preşedintelui a vizat proiectul Acordului de Parteneriat transmis la Bruxelles, privind absorbţia fondurilor europene. "Nu pot să spun că de dragul acordului de coabitare eu nu vă spun nimic, dragi români. Ba vă spun, dragi români. În momentul de faţă aveţi un Guvern care nu a probat a fi competent să pregătească absorbţia banilor în exerciţiul bugetar 2014-2020", spunea Băsescu.

Premierul Ponta răspunde cu un nou atac, precizând că acordul de coabitare încheiat cu preşedintele Băsescu nu este în pericol, iar şeful statului vorbeşte deoarece "nu prea îl mai bagă nimeni în seamă" în străinătate, ci doar "ţuţării" de la Mişcarea Populară îşi fac curaj.

Cu toate acestea, Traian Băsescu declară public că nu regretă semnarea pactului de coabitare, arătând că acesta a fost necesar şi că premierul Victor Ponta nu l-a dezamăgit: "Vă spun cu toată sinceritatea că nu. Nu m-a dezamăgit deloc. (...) Am ştiut ce se va întâmpla de când l-am semnat". El menţiona, la momentul respectiv, că pactul de coabitare încheiat cu premierul Victor Ponta "stă în picioare", pentru că se sprijină pe prevederile constituţionale.

La sfârşitul lunii iulie, Pactul de coabitare pare a se afla în impas, în contextul replicilor dure dintre preşedinte şi premier. Chiar şi Uniunea Centrelor de Mediere din România (UCMR) anunţă că se oferă să medieze "sincopa intervenită" între instituţiile preşedintelui şi premierului, considerând ca serviciile sale pot asigura o "compatibilizare a nevoilor instituţionale şi o stingere a stării de tensiune" din ultima vreme.

La începutul lunii august, preşedintele se plânge că premierul nu îi răspunde la telefon. Premierul Victor Ponta afirmă că are relaţii instituţionale foarte bune cu Preşedinţia, dar că nu răspunde la telefon unor "oameni neserioşi", adăugând că nu se aştepta ca preşedintele Traian Băsescu să apeleze la o remarcă celebră, şi anume "Primul-ministru nu vrea să vorbeşte cu noi".

"Eu vorbesc cu instituţiile statului, cu toate colaborez, în rest, frustările diverselor persoane sunt mai puţin importante. (...) Din păcate, după cum vedeţi fiecare în domeniul domniei sale, ne-am cam întors la 2012: noi vrem să muncim, preşedintele se ocupă să ne saboteze, nu ne lasă nici la transporturi, nici la agricultură... Mă rog, ne-am obişnuit, cum a fost 2012 o să fie şi 2013, 2014 şi gata. Fiţi mai puţin atenţi la toate sabotajele astea instituţionale şi la toate încercările de scandal, mergeţi cu proiectele mai departe, ne ducem în faţa Parlamentului, explicăm oamenilor şi cred că asta este ce trebuie să facem", le cerea Ponta miniştrilor, în şedinţa de Guvern.

Premierul Ponta spunea că nu mai vorbeşte cu preşedintele Băsescu, după accidentul din Muntenegru, când a constatat că şeful statului "s-a folosit de moartea unor oameni".

Legea referendumului şi reprezentarea la Consiliul European

O ruptură s-a produs şi în cazul modificării de către Parlament a Legii referendumului, în sensul reducerii pragului de prezenţă la acest tip de scrutin de la 50% la 30%, dar şi introducerea condiţiei unui vot de 25% din alegători pentru validarea rezultatelor.

Legea este atacată la Curtea Constituţională de PDL, iar Curtea Constituţională se pronunţă pe 26 iunie, arătând că modificarea Legii referendumului prin care se reduce la 30% pragul la referendum este constituţională în măsura în care nu se aplică referendumurilor organizate în decurs de un an de la data intrării în vigoare a legii.

Preşedintele Traian Băsescu sesizează, la rândul său, Curtea Constituţională, în septembrie, sesizarea fiind respinsă de judecătorii Curţii, care decretează, abia în 14 noiembrie, după o lungă amânare, că legea este constituţională. Băsescu promulgă legea la fix zece zile de la primirea motivării de la Curtea Constituţională, pe 14 decembrie, la ora 23.59. Astfel, şeful statului reuşeşte, cu această amânare, să dea peste cap planurile USL de oranizare a referendumului de modificare a Constituţiei odată cu primul tur al alegerilor prezidenţiale.

Un conflict asemănător a avut loc între cele două instituţii pe tema reprezentării la Consiliile European. Apărut încă de la începutul primului mandat al lui Victor Ponta în fruntea Guvernului, acesta duce la sesizarea Curţii Constituţionale de către şeful statului. CC decide că şeful statului participă la reuniunile de la Bruxelles, iar premierul poate să participe doar dacă are mandat de la preşedinte.

Cu toate acestea, premierul Ponta participă la Consiliul European din 28-29 iunie 2012. Ulterior, USL adoptă în Parlament un proiect de lege privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, potrivit căruia Legislativul are dreptul să decidă cine conduce delegaţia României la Consiliul European, dacă Guvernul şi Administraţia Prezidenţială nu reuşesc să cadă de acord cu cel puţin 20 de zile lucrătoare înainte de data Consiliului.

La sfârşitul lunii septembrie 2013, forma finală ajunge la Preşedinţie, pentru promulgare, iar preşedintele decide să sesizeze din nou Curtea Constituţională, contestând atributul Parlamentului de a se implica în definirea mandatului Guvernului la Consiliul European şi arătând că preşedintele ar trebui să fie instanţa care stabileşte acest mandate.

În toamnă, acest conflict între premier şi preşedintele Traian Băsescu se încheie. Curtea Constituţională respinge, în 6 noiembrie, cu majoritate de voturi, constestaţia preşedintelui Traian Băsescu privind legea care reglementează reprezentarea României la Consiliul European. Reacţia premierului vine în aceeaşi zi, în şedinţa de Guvern: "Am văzut o decizie de astăzi a Curţii Constituţionale. Problema nu este cine merge la Consiliu, că merge preşedintele, merge primul-ministru, problema este dacă acolo te baţi pentru România sau dacă acolo vinzi România ca să-ţi păstrezi tu nişte prietenii personale în caz de nevoie. Ori, eu cred că preşedintele a vândut interesele României şi când a negociat deficitul, şi când a negociat fondurile europene, iar despre agenda digitală (tema ultimei reuniuni a Consiliului UE - n.r.) bănuiesc că nu a deschis gura la Consiliul European, că nu ştia", afirma Ponta.

Paradoxal, pe 29 septembrie, în emisunea "După 20 de ani" difuzată de PRO TV, preşedintele Băsescu se declara mulţumit de comunicarea instituţională. "Am vorbit (cu premierul Victor Ponta - n.r.) de ziua lui. Nu trebuie să vorbeşti în fiecare zi atât timp cât corespondenţa între instituţii funcţionează. Şi funcţionează bine merci", spunea preşedintele.

Scânteia Papici

Evenimentul care aduce pentru prima dată ideea "denunţării" Pactului de coabitare se produce la începutul lunii octombrie, când şeful Secţiei I din DNA, Lucian Papici, a cărui delegare pe funcţie fusese reînnoită, a fost demis pe 2 octombrie, de procurorul general Tiberiu Niţu. Procurorul Lucian Papici era cel care a finalizat urmărirea penală în dosarul referendumului în care este cercetat vicepremierul Liviu Dragnea.

Reacţia tranşantă a şefului statului a venit în urma unei declaraţii a premierului Ponta, dintr-o emisiune TV: "Cine, ce victimă e Papici? (...) Şi-a terminat omul dosarul (în cazul lui Liviu Dragnea, n.r.), gata, poate să fie procuror simplu. Cum să fie şef când şi-a terminat mandatul? Ce stăm şi plângem? Să mai stea şi simplu procuror, să mai facă şi el un dosar", spunea Ponta, la RTV, cu o zi înainte de ieşirea preşedintelui, catalogându-l pe Papici drept "băsist".

Şeful statului anunţă, pe 3 octombrie, o "analiză" privind pactul de coabitare: "O să fac o analiză şi în după-amiaza asta mă voi pronunţa. Categoric, cel mai important punct, independenţa justiţiei, s-a prăbuşit ieri, cu binecuvântarea premierului Ponrta şi acest lucru mă face să mă îndrept spre denunţarea pactului de coabitare şi informarea tuturor partenerilor în faţa cărora mi-am pus obrazul", a spus Băsescu, la B1 Tv.

Băsescu mai mărturiseşte cu acest prilej că pactul de coabitare a fost conceput încă de la prima instalare a Guvernului Ponta, în aprilie-mai 2012, iar atunci Ponta nu a vrut să îl semneze, decizia privind semnarea fiind luată după alegerile din decembrie 2012.

"Iată că Victor Ponta se dovedeşte mincinos, până şi cu un document politic extrem de important care l-a făcut frecventabil în Europa", a mai spus Traian Băsescu. Întrebat dacă va denunţa pactul de coabitare, Băsescu spune: "Foarte probabil. "Eu trebuie să fac o analiză, ce a respectat şi ce nu a respectat Ponta şi să văd dacă are rost să îl mai menţinem".

În replică, premierul Victor Ponta afirmă că el nu va denunţa parcul de coabitare: "Eu nu denunţ pactul deşi preşedintele a fost consecvent până acum, în sensul că l-a încălcat de sute de ori. Preşedintele astăzi zice una, mâine zice alta. (...) Faptul că preşedintele Băsescu are procurori favoriţi şi procurori nefavoriţi este un mod de a interveni în justiţie. E cea mai brutală ingerinţă pe care o poate face cineva".

Traian Băsescu anunţă, pe 7 octombrie, că în urma încălcării de către premier a Pactului de coabitare, pe politică externă, justiţie şi stat de drept, a decis declanşarea unor consultări tehnice, prevăzute în Acord, în legătură cu aceste domenii.

Nemulţumirile preşedintelui erau legate de declaraţiile lui Ponta privind recunoaşterea Kosovo şi despre regimul politic din Siria, numit de premier "guvern criminal, ilegitim şi criminal", care, potrivit şefului statului, au pus România într-o poziţie de dezavantaj. Traian Băsescu critică şi un articol din Ordonanţa de Urgenţă 91/2013, privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, despre care spune că este discriminatoriu şi vizează proceduri strict pentru audiovizual.

Preşedintele mai atrăgea atenţia că o mare parte a acordului de colaborare cu premierul Victor Ponta a devenit parte a Mecanismului pentru Cooperare şi Verificare. "Aici a fost reţinerea mea în a-l denunţa, dar prevederi din acord şi MCV au fost deja făcute praf prin abordările din ultima vreme", a spus preşedintele, adăugând că a dorit să denunţe Pactul. "Nu ne punem problema altui pact, ne punem problema dacă acest Pact mai există şi vom constata mâine", concluziona Traian Băsescu.

Mai mult, preşedintele decide să trimită către CSM o copie a acordului de coabitare. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii decisese că reputaţia profesională a procurorului DNA Lucian Papici a fost afectată de afirmaţiile premierului Victor Ponta, prin care îl consideră pe Papici "băsist, morarist şi macovist" şi spune că a instrumentat "dosare politice".

După mai multe întâlniri între echipele de negociere ale celor două părţi, conduse de consilierii prezidenţiali Cristian Diaconescu şi Iulian Chifu, pe de o parte, şi miniştrii Titus Corlăţean şi Robert Cazanciuc, de partea cealaltă, preşedintele anunţă, pe 18 octombrie, că trebuie să mai aibă loc o întâlnire şi va lua o decizie. El menţiona că, la sfârşitul acestor discuţii, se va contura şi un document, care nu va fi anexă la acordul de colaborare, ci doar o constatare a ceea ce s-a respectat şi ce nu.

La sfârşitul lunii octombrie, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, anunţa că la nivelul Comitetului de lucru pe pactul de coabitare dintre premierul Victor Ponta şi preşedintele Traian Băsescu s-a ajuns la o serie de concluzii, care au fost înaintate decidenţilor. "Avansăm spre o funcţionare din nou corectă la nivel instituţional şi realmente poziţiile sunt foarte constructive. Nu este foarte simplu, dar încercăm să avansăm în direcţia cea bună", declara ministrul de Externe.

Pe 20 noiembrie, preşedintele Băsescu îl ironizează pe premierul Ponta, spunând într-o emisiune TV că acesta ar fi trebuit să facă un doctorat pe pactul de coabitare, pentru că sigur nu ar fi putut fi plagiat, fiind unic în istoria Uniunii Europene. "Ce să spun despre pactul ăsta? Stăm în Constituţie, în legi, în cooperarea instituţională. Ce să mai spun despre el? E o noutate constituţională absolută (...) Era o şansă uriaşă pentru Ponta să facă un doctorat pe acest pact de coabitare, pentru că sigur nu ar fi putut fi plagiat, pentru că este unic în istoria Uniunii Europene, un pact de coabitare. Francezii au avut tradiţională coabitarea, dar fără să fie un document scris", spunea Băsescu.

Traian Băsescu continuă atacul la adresa premierului, spunând că "aşa cum a furat ştiinţă altora şi şi-a însuşit-o, aşa fură adevăruri în guvernare". "Omul ăsta minte ori de câte ori are ocazia, şi o să vedeţi, când e într-o situaţie dificilă, minte şi mai mult", afirma Băsescu, ferindu-se să spună dacă înţelegerea dintre preşedinte şi premier, semnată în urmă cu aproape un an, mai funcţionează.

Comisiile parlamentare de anchetă privind activitatea CEC şi terenul din Călăraşi

Luna noiembrie aduce un nou conflict între preşedinte şi majoritatea parlamentară, dar şi cu premierul Ponta, legat de informaţiile privind cumpărarea de către fiica preşedintelui, Ioana, a unui teren de aproape 300 de hectare în Călăraşi, cu un credit ipotecar luat la CEC Bank, pe 30 de ani, de peste un milion de euro, din care a achitat din surse proprii aproape 280.000 de euro.

Preşedintele Traian Băsescu declară atunci că a convins-o pe fiica sa cea mare să cumpere terenul pentru că vrea să fie fermier şi a adăugat că, din familie, doar aceasta era eligibilă pentru a primi un credit ipotecar atât de mare. În replică, USL decide, în Senat, iniţierea unei anchete parlamentare privind activitatea CEC - Bank S.A de către comisia pentru buget-finanţe, la care este audiat, în mai multe rânduri, preşedintele CEC, Radu Graţian Gheţea.

În plus, se înfiinţează, în luna decembrie, şi o comisie parlamentară comună, Senat şi Camera Deputaţilor, condusă de deputatul Eugen Nicolicea, de data aceasta pe tema achiziţiei terenului de către familia preşedintelui. Comisia urmează să-şi înceapă activitatea în ianuarie 2014.

În acest context, preşedintele Traian Băsescu declară, pe 13 noiembrie, despre funcţionarea pactului de coabitare cu premierul, că nu va întrerupe legăturile instituţionale pentru o problemă personală, dar că a ieşit public pentru a vedea "cât de mic e un om care ar trebui să fie mare".

"Lăsaţi pactul, astăzi discutăm despre atacul nedemn al unui premier care are un titlu ştiinţific dobândit prin plagiat, al unui premier care minte, al unui premier care are problemele bugetului, al unui premier care are mii de oameni în stradă şi care se ocupă de o bătălie mică cu fiica preşedintelui, care nu este angajată politic. Despre asta este vorba astăzi", spunea Traian Băsescu.

Despre o colaborarea cu premierul, preşedintele preciza că există Constituţia şi legi. "Pentru o problemă personală, nu o să întrerup legăturile instituţionale, dar rostul este să vedem cât este de mic un om care ar trebui să fie mare. Sau măcar puţin mai mare decât se arată", declara şeful statului, în contextul creat de intenţia majorităţii USL de a cerceta modul în care fiica preşedintelui a luat creditul de la CEC Bank.

Ordonanţele de Urgenţă şi Avocatul Poporului

Tot în decembrie, Traian Băsescu lansa un atac atât la adresa Guvernului, pe tema numărului Ordonanţelor de Urgenţă emise, cât şi spre Avocatul Poporului, despre care spunea că este singura instituţie care poate ataca Ordonanţele de Urgenţă la Curtea Constituţională dar "nu îşi face datoria" şi este "un supus al puterii, nicidecum al poporului".

"De la instalarea Guvernului Ponta s-au emis 80 de Ordonanţe simple şi 105 Ordonanţe de Urgenţă, în total, 185 de Ordonanţe, când ai o majoritate de 70% în Parlament. Asta arată că priorităţile acestor oameni sunt să scape de sub orice control, având în vedere că Avocatul Poporului, care este singurul care poate ataca Ordonanţe şi Ordonanţe de Urgenţă, nu îşi face datoria. El este un supus al puterii şi nicidecum al poporului", a spus Traian Băsescu.

Şeful statului acuza instituţia condusă de Anastasiu Crişu că "este parte a puterii politice, şi că degeaba se numeşte Avocatul Poporului". "El este avocatul USL, nu al poporului. Nu îl reprezintă, atât timp cât tolerează ca acte normative extrem de importante să intre în vigoare, să producă efecte, deşi sunt neconstituţionale", a mai spus Traian Băsescu.

Premierul Ponta i-a răspuns în prima şedinţă de Guvern: "Vreau să asigur că nu ne propunem şi nici nu avem vreo şansă să atingem numărul de ordonanţe de urgenţă emise de guvernele anterioare. În 2010, 2011 au fost 133, 126, noi avem 105 astăzi, dacă adoptăm încă două-trei. Oricum sunt multe, dar la anul, dacă nu mai avem blocajul din partea preşedintelui, putem să scădem chiar mult sub acest număr de ordonanţe. Oricum, repet, suntem sub numărul guvernelor anterioare şi asta e o îmbunătăţire absolut necesară şi importantă", spunea Ponta.

Aceasta nu era prima referire a preşedintelui la Avocatul Poporului, Traian Băsescu declarând, în octombrie, că Ordonanţa de Urgenţă 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolvenţei cuprinde un articol care este discriminatoriu pentru că reglementează strict pentru audiovizual şi îl acuza pe Avocatul Poporului de faptul că nu atacă ordonanţele neconstituţionale, pe considerente politice.

Băsescu arăta că efectul numirii în funcţia de Avocat al Poporului a unei persoane care se bucură de sprijinul grupurilor parlamentare se vede în faptul că sunt 96 de Ordonanţe neatacate.

Preşedintele mai atrăgea atenţia că un punct al Acordului de coabitare cu premierul s-a referit la consolidarea independenţei justiţiei în raport cu influenţa politică, precum şi respectarea prevederilor Constiţutiei la emiterea ordonanţelor de urgenţă şi punerea în aplicare a deciziilor Curţii Constituţionale.

Pe 19 decembrie, preşedintele Senatului, Crin Antonescu, anunţă că Avocatul Poporului, Anastasiu Crişu, şi-a înaintat demisia, din motive personale.

Regionalizarea

Şi în problema regionalizării, cele două instituţii au fost pe poziţii total diferite. Preşedintele declara încă de la începutul anului că reforma regionalizării a început greşit prin negocierea regiunilor, capitalelor şi guvernatorilor şi va duce la "un dezastru organizatoric".

După mai multe modificări, Guvernul şi-a angajat răspunderea, pe 19 noiembrie, în faţa plenului reunit al Parlamentului asupra proiectului de lege privind descentralizarea, la scurt timp PDL sesizând Curtea Constituţională.

Preşedintele s-a pronunţat de multe ori asupra acestui proiect al Executivului, despre care a spus că dă o lovitură funcţionării instituţiilor, fiind vorba despre "o crimă administrativă". De altfel, preşedintele afirma că nu crede că legea va trece de Curtea Constituţională, pentru că actul normativ contravine conceptului de stat unitar.

Subiectul nu este încă tranşat, Curtea Constituţională urmând să se pronunţe la începutul anului 2014.

Testul de la sfârşitul anului, respingerea bugetului de stat şi refuzul semnării Memorandumului cu FMI, versus "marţea neagră" din Parlament

Sfârşitul anului a adus un nou conflict, de data aceasta nu doar cu Executivul, ci şi cu Legislativul. Denumită de preşedinte "marţea neagră", ziua în care Camera Deputaţilor a adoptat, cu nerespectarea procedurilor, unele modificări la Codul Penal şi a pus pe ordinea de zi a plenului legea amnistiei şi graţierii, a dus la reacţia imediată a preşedintelui, dar şi a ambasadelor occidentale.

Băsescu a vorbit despre continuarea loviturii de stat din vara anului trecut şi a atras atenţia că Raportul MCV, care va fi publicat de Comisia Europeană în ianuarie 2014, va fi unul foarte prost în privinţa activităţii legislative. "În plus, trebuie să ne luăm adio de la şansa de a intra în Schengen", anunţa şeful statului. El acuza "aranjamentul" dintre Victor Ponta şi Crin Antonescu pe legea amnistiei şi graţierii şi pe Codul Penal, afirmând că aceia care "au patronat" atacul la statul de drept, respectiv Victor Ponta, Crin Antonescu şi Valeriu Zgonea, ar trebui să demisioneze.

"Cei care au patronat politic acest atac la statul de drept trebuie să facă urgent un pas înapoi. Oricât l-am plimba pe Ponta, rămâne cu lovitura de stat din vară, cu plagiatul şi acum cu lovitura la justiţie. Poate să îşi cumpere zece avioane, va fi primit cu flori prin Africa (...) în Europa, America, Canada, va fi privit ca omul cu trei mari probleme - lovitura de stat, plagiatul şi lovitura la justiţie", declară Traian Băsescu pe 13 decembrie, susţinând şi necesitatea, în acest context, a dizolvării Parlamentului, ca măsură radicală.

Premierul Ponta a răspuns atacului preşedintelui, spunând că atunci când a avut loc votul în Parlament pe aceste legi, nu era în ţară, ci la Johannesburg, unde participa la funeraliile lui Nelson Mandela. "Minte sau să scoată stenogramele de la servicii, dacă ştie ceva", spunea şeful Executivului.

Preşedintele reuşeşte, prin declaraţiile sale, să deturneze şi intenţia PSD de a impune la Curtea Constituţională pe Lucian Bolcaş, fost lider PRM şi avocat al lui Andrian Năstase.

"Eu nu voi participa la o astfel de ceremonie de depunere a jurământului, când e vorba de Bolcaş şi nu se va desfăşura la Cotroceni. Mi se pare inadmisibil să numeşti în CC un om cu mentalitatea şi gândirea domnului Bolcaş. Nu pot uita dispreţul pe care îl are faţă de statul de drept şi are şi probleme de antisemitism demonstrate", spune Traian Băsescu într-o emisiune. Efectul acestei declaraţii: Lucian Bolcaş îl anunţă pe premier că renunţă la nominalizare, iar în locul lui este desemnat senatorul Toni Greblă.

Testul compromisului, bugetul pe stat pe 2014

Sfârşitul anului aduce în prim plan cea mai importantă ruptură între Preşedinţie şi Executiv, prin refuzul preşedintelui de a semna bugetul de stat pe 2014. Motivul, introducerea unei accize pe combustibil, începând cu luna ianuarie 2014, cu care şeful statului nu este de acord. Mai mult, preşedintele anunţă că nu va semna Memorandumul cu FMI, acciza fiind inclusă în acest document.

Şeful statului îi tramsmite încă din noiembrie premierului că pactul de coabitare ar trebui să însemne şi un dialog pe tema bugetului de stat. În urma refuzului preşedintelui de a semna Memorandumul cu FMI, premierul Victor Ponta anunţă că acordul de coabitare cu şeful statului este suspendat, acuzându-l pe Traian Băsescu că a comis "un abuz" şi a intervenit în chestiuni de politică fiscală şi bugetară, care ţin de Executiv. În plus, premierul consideră că nepromulgarea bugetului de stat reprezintă un "şantaj" al şefului statului, pentru a se opri iniţiativa constituirii comisiei de anchetă privind terenul achiziţionat de fiica preşedintelui în Călăraşi.

Întrebat ce se întâmplă cu pactul de coabitare, Ponta a răspuns: "E evident că preşedintele nu mai respectă acest lucru, deoarece politica fiscală şi bugetară aparţine Guvernului şi Parlamentului, în niciun caz nu preşedintelui. Nu e o chestie de politică externă. E evident un abuz. Acordul de coabitare e ca şi acordul cu FMI: e suspendat de preşedinte până când domnia sa e de acord să semneze", a spus Ponta.

După o rundă de negocieri, la Palatul Cotroceni, cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu şi cu ministrul de Finanţe, Daniel Chiţoiu, care s-a soldat cu un eşec, premierul Victor Ponta anunţă că negociază cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană amânarea cu trei luni a datei de majorare a accizei la motorină, folosită de către transportatorii de marfă, şi aplicarea acesteia doar la benzină.

Nici această variantă nu îl mulţumeşte pe preşedinte, dar acesta apreciază faptul că se poate continua dialogul pe această temă: "Am luat notă de declaraţia primului-ministru, dar şi de informarea pe care mi-a făcut-o înainte de declaraţie că este dispus să renunţe la acciza pe motorină. Nu e un lucru care să mă satisfacă, dar arată că putem construi un dialog în continuare. Aştept revenirea premierului şi voi fi gata să continuăm acest dialog".

După adoptarea bugetului de stat pe 2014 în Parlament, preşedintele face un compromis şi semnează, pe 10 decembrie, decretul de promulgare a bugetului asigurărilor sociale, dar rămâne inflexibl în privinţa bugetului de stat.

Pe 18 decembrie, premierul face o nouă vizită la Palatul Cotroceni, la câteva ore, preşedintele anunţând că a promulgat bugetul de stat pe anul 2014. "Am convocat această mică declaraţie de presă pentru a informa că am promulgat Bugetul de Stat. Am făcut acest lucru pentru că Guvernul a fost de acord să amâne cu trei luni intrarea în vigoare a accizei pe carburant, motorină şi benzină", a spus şeful statului.

La rândul său, premierul Victor Ponta a anunţat în aceeaşi zi, la începutul şedinţei de Guvern, că a convenit cu preşedintele Traian Băsescu să amâne introducerea accizei suplimentare pe carburant cu trei luni. Premierul a ţinut să precizeze că este vorba despre un "compromis politic" care a fost discutat atât în cadrul coaliţiei, cât şi cu preşedintele Traian Băsescu.

Premierul Victor Ponta chiar a ţinut să anunţe "liniştea" mult aşteptată în plan politic, în prag de Sărbători. "Avem linişte în Guvern, în coaliţia de guvernare, până şi preşedintele e liniştit acum şi sfârşim un an care a fost foarte bun din punct de vedere economic. Începem un an care sper să fie şi mai bun decât ăsta. Cred că seara trecută chiar a fost o seară bună, pentru că avem buget, avem linişte şi putem şi noi să stăm de sărbători şi să ne bucurăm de sărbători cu familia", declara Ponta, după promulgarea bugetului de stat şi publicarea lui în Monitorul Oficial.

După un prim an în care nu se poate spune că Pactul de coabitare şi-a îndeplinit pe deplin scopul pentru care a fost semnat, anul 2014 se preconizează şi mai tensionat şi conflictual, în contextul unui an electoral, cu două runde de alegeri, europarlamentare şi prezidenţiale.

O declaraţie a premierului pare edificatoare, în acest context: "Nu o să mai fie nimic Băsescu de la anul. S-ar putea să fie vreun inculpat, dar asta e treaba justiţiei, nu a mea. A avut imunitate în aceşti 10 ani. Dacă vor fi lucruri pe care justiţia le cercetează, sigur că domnia sa trebuie să dea socoteală. Îi încetează imunitatea care l-a salvat de Flota, de casa din Mihăleanu, de toate afacerile şi pe care, probabil, ar invoca-o şi în cazul acesta al terenurilor din Călăraşi".