ANALIZĂ Victor Ponta, pe urmele lui Mircea Geoană şi Gabriel Oprea; Cum au încercat foşti lideri PSD să îşi facă partide

Istoria, şi în cazul lui Ponta, ca şi în cazul celorlalţi social-democraţi care au încercat să îşi facă partide sau să iniţieze construcţii politice mai mult sau mai puţin independente de PSD, se scrie cu aceleaşi amănunte: pierderea alegerilor interne pentru funcţia de preşedinte (cazul lui Iliescu şi Geoană), retragerea sprijinului politic şi propunerea de excludere (cazul lui Oprea), excluderea din partid (grosso modo vorbind, Geoană l-a exclus pe Oprea, Ponta l-a exclus pe Geoană, Dragnea l-a exclus pe Ponta, ).

Ion Iliescu a format Polul Social Democrat, o construcţie ideologică de stânga menită să înglobeze PSD, dar care nu s-a transformat în partid, fiind stopată de problemele sale de sănătate. Geoană a creat Partidul Social Românesc (PSRO), dar ascensiunea acestei formaţiuni a fost blocată de faptul că social-democraţii au stat uniţi în jurul guvernării.

Singurul care a reuşit, în istoria recentă, să rupă efectiv o parte din PSD a fost Gabriel Oprea, care a fondat UNPR şi care a jucat politic împotriva PSD. Rămâne de văzut dacă şi noul partid anunţat de Victor Ponta va juca un rol politic distinct de PSD sau va fi o platformă de pe care acesta să se poziţioneze împotriva actualului lider, Liviu Dragnea.

Ion Iliescu a creat, în 2006, Polul social democrat

Fostul preşedinte al PSD, Ion Iliescu, a creat, în 2006, alături de Petre Roman, o construcţie politică de stânga, respectiv „Polul social democrat”, după ce a pierdut, în 2005, alegerile interne în faţa lui Mircea Geoană.

Noul lider al PSD la acel moment, Mircea Geoană, a respins ideea Polului social democrat, avansată de Iliescu, întrucât se temea că iniţiativa urmăreşte crearea unei alternative la PSD.

"Din nefericire, fie cineva a avut un mic plan pe dedesubtul mesei, fie pur şi simplu am căzut în capcana unor speculaţii de presă. S-a creat impresia că aici ar putea să se ascundă şi un anumit proiect politic, o anumită formă mascată de a veni cu altceva, că alternativă la PSD, ceea ce este o inepţie politică şi este şi o greşeală politică pentru cei care se gândesc la aşa ceva", a opinat Geoană la acel moment, într-o emisiune difuzată de Pro Tv.

Iliescu a demarat, în 2006, o acţiune politică în forţă, care s-a cocretizat în deplasări în ţară, discuţii cu reprezentanţi ai stângii din zona academică, conferinţe de presă comune cu Petre Roman, scopul declarat fiind coagularea stângii româneşti sub titulatura de Pol social democrat, această amplă construcţie politică urmând să înglobeze inclusiv PSD.

Din cauza problemelor de sănătate, dar şi a mesajelor negative primite din PSD referitoare la ruperea partidului pe care l-a creat, Iliescu a renunţat, treptat, la acest proiect, acesta ajungând să se stingă de la sine.

Gabriel Oprea a fondat, în 2010, UNPR, rupând o parte din PSD

Spre deosebire de Iliescu, Gabriel Oprea a rupt o parte dintre parlamentarii PSD, cu care a fondat, în 2010, Uniunea Naţională pentru Progresul Românei (UNPR).

Noua formaţiune politică a a coagulat parlamentarii „independenţi” din Legislativ, care şi-au părăsit partidele, şi a susţinut guvernarea PD-L şi pe Traian Băsescu, în detrimentul PSD, rămas în opoziţie.

Oprea a rupt PSD din cauza unor animozităţi interne, survenite între el, pe de o parte, şi preşedintele din acel moment, Mircea Geoană, precum şi conducerea PSD, pe de altă parte.

În 2009, când era ministru de Interne din partea PSD în guvernarea comună PSD-PD-L, au apărut nemulţumiri în PSD privind numirile unor secretarilor de stat din MAI, lui Oprea reproşându-i-se că nu a consultat conducerea partidului.

Geoană a convocat BPN şi a propus retragerea sprijinului politic lui Oprea, care a demisionat atât din funcţia de ministru de Interne, cât şi din cea de preşedinte al PSD Ilfov.

Ulterior, Oprea a coagulat un grup al parlamentarilor „independenţi”, din toate formaţiunile, care au format UNPR. Noua formaţiune a jucat ulterior un rol politic important, prin sprijinul acordat lui Traian Băsescu şi guvernelor sale.

Geoană a creat mişcarea „România noastră” şi un nou partid – PSRO

În 2011, noul preşedinte al PSD, Victor Ponta, secondat de Liviu Dragnea, pe atunci „numărul 2” din partid, au obţinut sprijinul politic al CExN pentru excluderea lui Mircea Geoană, fost preşedinte al PSD.

Geoană a acuzat, la acel moment, o "execuţie" planificată de Ponta. "A fost vorba de o decizie anunţată. Ponta şi-a pus demisia pe masă, şantajând colegii. De două săptămâni Ponta şi acoliţii săi bat câmpii cu privire la aşa zise acuze care îmi sunt aduse. Abia azi au fost în stare să producă un document, după mascaradă de la comisia de integritate”, a spus atunci Geoană.

După un an, în 2012, Geoană lansează mişcarea "România noastră", despre care a afirmat că este "mai mult decât un ONG" şi "mai puţin decât un partid politic", el precizând însă că un "braţ" politic poate fi dezvoltat şi că poate sprijini candidaţi în alegeri.

Ulterior, Geoană a lansat Partidul Social Românesc (PSRO). Acest partid politic nou, definit tot de stânga, nu a beneficiat, însă, şi de o ascensiune scontată, în condiţiile în care social-democraţii au rămas uniţi în jurul guvernării.

Ponta şi-a lansat şi el o fundaţie, despre Marea Neagră

După ce a pierdut, ca şi Geoană, alegerile prezidenţiale, a venit şi rândul lui Ponta să-şi facă o fundaţie, denumită Black Sea Regional Projects 2020.

Presa a speculat că această fundaţie ar putea fi o platformă prin care Ponta să rupă din PSD, dat fiind sprijinul de care acesta se bucură din partea social-democraţilor care au fost miniştri în Cabinetul său.

Mai mult, la alegerile parlamentare din 2016, Ponta a cochetat cu Partidul România Unită, din care făcea parte prietenul său, Sebastian Ghiţă. Ponta a susţinut, declarativ, această formaţiune şi candidaţii săi, deşi se afla încă în PSD.

În 2017, animozităţile dintre Ponta şi noul lider al PSD, Liviu Dragnea, au devenit de notorietate. Ele au culminat cu un puci la adresa lui Dragnea, desfăşurat pe parcursul crizei guvernamentale, când premierul Sorin Grindeanu a refuzat să-şi dea demisia, după ce Dragnea, cu sprijinul CExN, i-a retras sprijinul politic.

Ponta s-a raliat public lui Grindeanu, sprijinindu-l chiar la Guvern, unde a fost numit secretar general. Ponta nu a reuşit însă să rupă din PSD un număr necesar de voturi pentru ca moţiunea depusă de social-democraţi împotriva propriului Guvern să nu cumuleze numărul necesar de voturi, dar nici să coaguleze o masă critică în partid care ar fi putut duce la debarcarea lui Dragnea.

Ca urmare a deciziei sale de a-l sprijini pe Grindeanu, Ponta a fost exclus din PSD. El a precizat, public, că vrea să înfiinţeze în toamnă un nou partid, care să atragă votanţii dezamăgiţi de modul în care Dragnea conduce partidul în prezent.

Şi fostul premier Sorin Grindeanu, şi el exclus din PSD, dar şi europarlamentarul Cătălin Ivan, despre care conducerea PSD afirmă că este exclus, fapt negat de acesta, au precizat că lucrează la „proiecte” în interiorul PSD. Rămâne de văzut dacă şi cum se vor concretiza toate aceste proiecte, în toamnă.

Citeşte şi: Premierul Mihai Tudose: Ca o reparaţie morală, reluăm discuţiile pe statutul poliţistului

Citeşte şi: Premierul Mihai Tudose anunţă că nu este interesat să preia şefia PSD

Citeşte şi: Secretarul general al PSD, despre banii parlamentarilor: Cu titlu personal, aş opta pentru îngheţarea sumelor forfetare, de cazare, inclusiv a pensiilor speciale

Citeşte şi: Coordonator al PSD Timiş: Grindeanu a fost exclus. Nu sunt colegi care să îl urmeze