ANALIZĂ ZF. România, al doilea cel mai bogat stat în gaze din UE, îşi lasă locuitorii în frig în prag de iarnă şi pe vecini la mâna Gazprom

„Primăriile vor bani de la buget pentru aceste achiziţii“, spune Virgil Popescu, ministrul interimar al energiei, instituţie în portofoliul căreia se află mai mulţi producători de energie printre care Elec­tro­centrale Bucureşti, Elec­tro­centrale Con­stanţa, dar şi firme strategice, cum este cazul Romgaz.

„Primăriile vor bani de la buget pentru aceste achiziţii“, spune Virgil Popescu, ministrul interimar al energiei, instituţie în portofoliul căreia se află mai mulţi producători de energie printre care Elec­tro­centrale Bucureşti, Elec­tro­centrale Con­stanţa, dar şi firme strategice, cum este cazul Romgaz. În timp ce pentru companiile din portofoliu nu există probleme de contractare, pentru restul firmelor de agent termic din ţară venirea iernii a echivalat cu imposibilitatea plăţii facturilor la gaz.

„Nu este o problemă de cantităţi, ci de preţ“, spune ministrul, deşi România a ajuns să cumpere mai mult gaz ca niciodată de la Gazprom în timp ce producţia sa internă scade văzând cu ochii.

Dacă în primul trimestru al anului gazul natural se tranzacţiona pe bursa de la Viena, CEGH, cu 18 euro pe MWh, preţul pentru primul trimestru al anului viitor este de 93 de euro pe MWh. „Problema este că unele primării abia acum încep să contracteze, or aceste înţelegeri trebuia făcute din vară“, mai spun reprezentanţi din Ministerul Energiei.

Lumea din teren şi lumea din birou

De cealaltă parte, oraşele sunt îngenuncheate rând pe rând de explozia costurilor la gaze, importurile la nivel naţional sunt la un nivel istoric pe fondul scăderii abrupte a producţiei, iar gazul din Marea Neagră are şansă să iasă la suprafaţă abia în cinci ani de zile, dacă legislaţia offshore ar fi gata mâine. Situaţia pare aproape o distopie ţinând cont de faptul că România este al doilea cel mai mare producător de gaze din UE.

„România ca stat este unul unitar şi centralizat atunci când este vorba de a aduna resurse, de a lua bani din ţară, iar partea de vest este un finanţator principal al bugetului. Când vine vorba de rezolvat probleme, suntem însă un stat federal deoarece totul începe cu «descurcaţi-vă pe plan local». Aici mă refer la toate guvernele, de toate culorile politice.

La toate alianţele politice din ultimii 30 de ani vedem acelaşi lucru“, a spus Călin Bibarţ, primarul Aradului, în cadrul emisiunii Investiţi în România, un proiect ZF susţinut de CEC Bank.

Bibarţ mai spune că felul în care se văd lucrurile dintr-un birou din Bucureşti sunt complet diferite de realitatea din teren.

„Pe domeniul încălzirii, că tot bate iarna la uşă, toate CET-urile din ţară au probleme şi noi nu avem o politică naţională de 30 de ani. Fiecare trebuie să se descurce din buget să treacă iarna. Din parlament sau dintr-un birou este foarte uşor să spui din pix, dar diferenţele sunt suportate de la bugetul local.“

El spune că fără o intervenţie de ordin financiar, Aradul nu are cum să reziste mai mult de două luni pe forţe proprii.

„Romgaz e compania statului român şi are contracte cu unele municipalităţi. La Bucureşti vând cu 160 lei iar noi ceilalţi luăm de pe piaţa liberă la 500-800 lei. Suntem două categorii de oameni în ţara aceasta? Am discutat cu primarii din Timişoara, Oradea, Bacău şi ne tot întrebăm. Cu ajutorul lui Dumnezeu trecem şi peste iarna aceasta“, a mai spus primarul Aradului.

Soluţie de avarie

În cazul Timişoarei, oraş care riscă să rămână fără apă caldă şi căldură, ieri primăria a anunţat găsirea unei soluţii de ultim moment, care le mai asigură timişorenilor o săptămână de confort termic. Ce se întâmplă după? Nimeni nu ştie.

„Am reuşit să găsim o soluţie de avarie cu un alt furnizor de gaz. Încheiem în aceste ore un contract de urgenţă pentru o cantitate de gaz care asigură clienţilor Colterm căldura şi apa caldă pentru o săptămână, într-un sistem minimal. Plata o asigurăm în avans din bugetul local: 5 mi­lioane de lei, toţi banii de care dispunem momentan“, a spus Dominic Fritz, primarul Timişoarei, pe contul său de Facebook.

„Ne confruntăm cu probleme majore pentru achiziţia gazului. De acum o lună am fost primul primar care a tras public un semnal de alarmă“, spune şi Lucian Daniel Viziteu, primarul din Bacău.

Emil Boc, primarul din Cluj-Napoca, nu a putut fi contactat până la închiderea ediţiei.

Când faci frigul pe un munte de cărbuni

Tiberiu Iacob-Ridzi, primarul din Petroşani, se află la rândul său într-o situaţie greu de imaginat. Oraşul stă practic pe un munte de cărbuni, dar nu îl poate utiliza pentru că România s-a angajat la o înverzire accelerată, deşi ritmul extrem de ambiţios nu i-a fost cerut de nimeni.

„Termocentrala Paroşeni a fost complet retehnologizată şi îndeplineşte toate condiţiile de mediu, astfel că ar putea avea o contribuţie majoră la sistemul energetic naţional, dacă ar avea materie primă. La această oră, unităţile miniere din Valea Jiului au o producţie de maxim 700 - 800 de tone de huilă/ zi, în condiţiile în care necesarul de la Paroşeni este de 1.800 de tone pe zi“, spune Tiberiu Iacob-Ridzi într-o scrisoare adresată Ministerului Energiei şi publicată la jumătatea acestei luni.

“Avem nevoie urgentă de adoptarea acestei scheme de sprijin pentru subvenţionarea preţurilor la energie pentru populaţia vulnerabilă, pentru plafonarea preţurilor la energie şi, nu în ultimul rând, avem nevoie de un act normativ care să asigure viitorul Complexului Energetic, al mineritului şi al producerii de energie ieftină în Valea Jiului, pentru întreaga ţară!’, a continuat acesta, spunând că la nivelul ministerului sunt toate pârghiile necesare.

Primul ajutor

De la nivel central însă, singurul ajutor pentru primării, pentru iarna aceasta, a fost adoptat ieri prin aprobarea legii privind plafonarea facturilor la curent şi gaze.

“Pentru perioada cuprinsă între 1 noiembrie 2021 - 31 martie 2022, Guvernul va aloca bugetelor unităţilor administrativ teritoriale o subvenţie pentru acoperirea creşterii preţului gigacaloriei în cuantum de 50% din diferenţa rezultată între preţul de achiziţie al gazelor naturale şi preţul plafonat al gazelor naturale de 0,250 lei/kwh“, se arată în documentul votat ieri în Parlament.

Mai departe, ieri Romgaz a anunţat că a finalizat negocierile cu americanii de la Exxon pentru preluarea participaţiei de 50% din perimetrul de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră. Astfel Romgaz devine partener cu OMV Petrom în cel mai mare proiect energetic offshore local. Ce nu a precizat însă Romgaz este că primele molecule ar putea ajunge la ţărm abia în cinci ani, asta dacă toate legislaţia ar fi gata mâine.

Suprapunerea dintre anunţul Romgaz privind Marea Neagră şi situaţia reală a României, cu oraşe sunt ameninţate de frig, arată decalajul enorm între economia reală şi lipsa de investiţii în domeniul energetic, situaţie girată de toate partidele care s-au perindat pe la guvernare în ultimii 30 de ani. Mai departe, dincolo de faptul că al doilea producător de gaze din UE nu este capabil să-i încălzească pe locuitorii de aici, România a eşuat şi în rolul său regional de factor de stabilitate, prin resurse, către vecinii săi. Republica Moldova este prima victimă, fiind în totalitate la mâna Gazprom în această iarnă.