Ancheta alegerilor din 2009-de la Flacăra violet, la sufrageria lui Oprea; Ce am uitat, ce am aflat?

Mulţi dintre noi am uitat, cu siguranţă, despre acest aspect mai mult ludic decât parapsihologic, mai mult emoţional decât raţional, referitor la motivul invocat pentru pierderea alegerilor de către Mircea Geoană în 2009, şi anume Flacăra violet.

Am rămas doar cu nişte reminiscenţe: o confruntare Geoană-Băsescu într-o zi de joi (ziua Flăcării violet, n.r.), un Băsescu îmbrăcat în mov (culoarea Flăcării violet, n.r.), un parapsiholog care a lucrat şi cu Băsescu, şi cu Geoană (Aliodor Manolea, n.r.), nenumărate declaraţii de presă post-alegeri care duceau isteţ un eşec electoral major din zona raţionalului în zona ludicului iar apoi în derizoriu.

În momentul în care Liviu Dragnea punea bazele deciziei politice de a înfiinţa această Comisie de anchetă parlamentară, pe care voia chiar să o prezideze, s-a şters praful de pe amintirile unora. Jurnaliştii şi chibiţii se întrebau în barbă unde vrea să ajungă Dragnea, dacă vrea să dezgroape un eşec electoral major al PSD şi să abată atenţia de la actul de guvernare actual la o situaţie de acum 8 ani, care oricum nu mai interesează pe nimeni.

Fostul combatant din 2009 şi câştigător al alegerilor, Traian Băsescu, a ironizat imediat acţiunea lui Dragnea. „PSD trebuie să se facă de râs până la capăt. Dacă îl declară oficial pe Geoană preşedinte, am dreptul să mai candidez o dată”, a persiflat Băsescu, în stilul său caracteristic, demersul PSD.

Comisia parlamentară – un „efort de vidanjare”?

Demersul politic de anchetare a alegerilor prezidenţiale din 2009, mai exact a turului secund al acestui scrutin, a avut ca bază „dezvăluirile” făcute de jurnalistul Dan Andronic.

Acesta a scris că a mers, în calitate de consultant politic, în seara celui de al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, în casa lui Gabriel Oprea unde se mai aflau şi şeful SRI de la momentul respectiv, George Maior, prim-adjunctul directorului SRI, Florian Coldea, şi Laura Codruţa Kovesi, procuror general al României.

La începutul lunii aprilie, PSD şi ALDE, care deţin majoritatea în Parlament, cer să fie demarată o anchetă parlamentară privind alegerile prezidenţiale din 2009 care să clarifice aspecte legate de organizarea alegerilor din 2009, dar şi cu privire la rezultatul scrutinului prezidenţial.

Dragnea se propune pe sine preşedinte al acestei comisii şi anunţă că vrea să cheme la audieri „absolut toate persoanele despre care avem informaţii sau despre care pot apare informaţii în zilele următoare în legătură cu ceea ce s-a întâmplat la acele alegeri”.

Şi anchetă parlamentară... şi anchetă la Parchet....

În Parlament, însă, Comisia a debutat cu stângul, Raportul privind constituirea sa fiind întors înapoi la comisii din cauza „interferenţei” Parchetului General, care a cerut o anchetă in rem.

Astfel, în data de 20 aprilie 2017 s-a înaintat conducerii celor două Camere proiectul de constituire a Comisiei speciale de anchetă, având 17 obiective, printre care şi determinarea posibilei implicări a unor instituţii sau persoane, altele decât prevăzute de lege, în organizarea procesului electoral din 2009.

În data de 24 aprilie, PÎCCJ a solicitat o anchetă in rem privind existenţa unor suspiciuni în procesul electoral din 2009 şi implicarea unor autorităţi publice şi/sau persoane, altele decât cele prevăzute de lege.

Raportul a fost retrimis la Comisile juridice reunite, care au „clarificat” obiectivele Comisiei de anchetă.

Majoritatea parlamentară a modificat şi Regulamentul Camerei, fiind instituită astfel obligativitatea persoanelor solicitate să se prezinte în comisiile de anchetă. Eforturile politice pe care PSD & Co. le-au desfăşurat pentru ca această Comisie să se înfiinţeze au fost vizibile, intuiţia arătând faptul că interesul politic viza aducerea în faţa Comisiei a lui Kovesi, Coldea, Maior.

Dragnea, preşedinte şi nu prea...

Când eforturile pro-comisie s-au încununat de succes, Dragnea a anunţat că nu mai vrea să o prezideze. „De mic mi-am dorit să fiu preşedintele acestei Comisii”, a spus liderul PSD, persiflând întregul demers şi pasând responsabilitatea conducerii acestui for social-democratului Mihai Fifor.

Un fapt inedit în privinţa componenţei acestei comisii este legat de deputatul PMP Robert Turcescu. Acesta face parte din comisie, ca deputat, în condiţiile în care, în 2009, a moderat dezbaterile electorale dintre competitorii la scrutinul prezidenţial, ca jurnalist.

Unde dai şi unde crapă?

Primul audiat a fost, în mod normal, Dan Andronic, cel ale cărui „dezvăluiri” au stat la baza declanşării acestei anchete parlamentare. El a setat de la început şi demersul comisiei privind alegerile din 2009 prin sintagma „ încercăm un efort de vidanjare”, dar nu legat de rezultatul alegerilor, ci de prezenţa lui Maior, Coldea şi Kovesi acasă la Oprea.

„Mi-e foarte greu să vă spun acum dacă poate face lumină sau nu. Obiectivul este destul de ambiţios. Să vorbeşti de fraudarea alegerilor la opt ani de la producerea lor ... e cam complicat să dovedeşti. (...) Eu nu am vorbit niciun moment de fraudarea alegerilor. Eu am vorbit de prezenţa doamnei Kovesi, procuror general la acea vreme, a domnului George Maior, directorul SRI, şi a domnului Florian Coldea, prim-adjunct al SRI, în casa lui Gabriel Oprea. (...) Nu m-am gândit niciun moment să îmi scriu memoriile, ci pur şi simplu să încercăm, dacă vreţi, un efort de vidanjare”, a spus Andronic.

Mult prea „cartezianul” Geoană

Mircea Geoană a fost, de asemenea, invitat printre primii la Comisie, alături de Viorel Hrebenciuc, şeful său de campanie în 2009. Pe lângă întrebările repetate despre vizita acasă la Sorin Ovidiu Vântu, adresate ostentativ de membrii comisiei, Geoană a fost întrebat şi despre speculaţiile legate de atacul energetic la adresa sa.

„Sunt un tip mult prea cartezian ca să pot să intru într-o astfel de conversaţie. Nu fac parte din acea categorie”, a replicat Geoană, închizând elegant subiectul. Spre deosebire de Geoană, Hrebenciuc nu a primit nicio întrebare pe această temă.

Alţi invitaţi la audieri, de la Marcel Opriş la Teodor Baconschi, sau de la Vasile Blaga la Eugen Tomac, nu au adus informaţii de natură să reseteze ceea ce se ştia, în mare, despre scrutinul din 2009. Fosta şefă AEP, Ana-Maria Pătru, deşi nu s-a prezentat la audieri, a spus, într-o scrisoare, că reţinerea şi arestarea sa s-au dorit a fi lovituri aplicate PSD şi lui Dragnea, ea îndemnând la anchetarea modului în care forma controlată de Irina Socol, Siveco, apropiată de fosta conducere a SRI, câştiga licitaţiile pentru softurile de transmitere de datelelor de la vot.

"Atacul" generalilor

O notă aparte în desfăşurarea audierilor a avut-o triada de generali Oprea-Iordănescu-Onţanu. Cei trei au avut o strategie comună, care a fost cât pe ce să arunce în aer lucrările comisiei.

Astfel, Gabriel Oprea nu a venit la audieri, arătând, într-o scrisoare, că e necesar un acord prealabil al Parchetului pentru a fi audiat. Iordănescu a venit, dar a spus că nu face alte declaraţii în afara celor pe care le-a făcut deja la Parchet, iar Onţanu a creat scene de teatru absurd prin răspunsurile sale, corelate, evident, şi cu modul de adresare a întrebărilor şi obiectivul urmărit de cei care le adresau.

În aceste condiţii, mai mulţi membri ai comisiei au spus că acest for este sfidat, iar lucrările au ajuns o mascaradă. Unul dintre membri, respectiv Robert Turcescu, a afirmat chiar că se retrage de la lucrări.

Dialogul dintre Onţanu şi membrii comisiei a conturat, însă, un alt reper ludic al anului 2009, respectiv „sufrageria” lui Gabriel Oprea.

„Vreau să vă fac o dezvăluire: anume că am intrat chiar pe uşa de la intrarea clădirii”, „Dacă veneam la dumneavoastră, tot pe uşa principală probabil intram”, „Eu nu l-am văzut, personal vă spun, în casa domnului Oprea nici pe domnul Coldea, nici pe doamna Kovesi şi nici pe domnul Maior”, „Credeţi că am fotografiat sufrageria?”, „Haideţi să vă dau câteva elemente mai importante: sigur că avea o lustră. Nu ştiu cum arăta, dar avea”, „Arăta ca o sufragerie, ca o cameră, nu ştiu, sufragerie, nesufragerie. O cameră din casa unui om”, „Nu ştiu cum îi spune, sufragerie, ce era camera respectivă”, „Era o cameră mobilată din casa unui om”, „Sufrageria unui om poate să arate într-un fel...” – toate acestea sunt răspunsurile cu care Neculai Onţanu i-a "gratulat" pe senatorul USR Mihai Goţiu şi deputatul ALDE Steluţa Cătăniciu, dornici să afle cum arăta sufrageria lui Oprea.

Concluzia de până acum a anchetei privind alegerile din 2009 ar putea fi una pe cât de naturală, pe atât de frustă: am uitat de Flacăra violet din 2009, dar am aflat de .... sufrageria lui Oprea.

Întrebarea serioasă, însă, la care această comisie de anchetă a alegerilor din 2009 trebuie să dea un răspuns pertinent este legată de capacitatea României de a organiza alegeri libere şi corecte. Putem avea scrutine în al căror rezultat să avem încredere? Sau speculaţiile din trecut se vor propaga cu aceeaşi măsură, poate mai virulent, şi în viitor?

Citeşte şi: Guvernul lansează, de 1 Iunie, Concursul „Desenează România”

Citeşte şi: Camera Deputaţilor cumpără un sistem de iluminat, proiectoare şi un pachet software cu peste 700.000 lei