„Am avut o dezbatere şi o informare reciprocă, cred eu foarte eficientă. Am răspuns întrebărilor şi am discutat despre faptul că acest scut antirachetă aduce indiscutabil protecţie României şi poporului român. Este eminamente un scut defensiv, nu este îndreptat împotriva Rusiei şi vorbim doar de interceptori tereştri„, a spus Gabriel Oprea.
Ministrul a calificat decizia privind găzduirea în România a unor elemente ale scutului antirachetă drept „un moment istoric pentru securitatea naţională a ţării, care defineşte locul şi rolul României în Uniunea Europeană şi în NATO”.
Oprea a mai apreciat că amplasarea pe teritoriul naţional a scutului antirachetă va duce la consolidarea parteneriatului strategic româno-american, astfel încât „România va deveni un reper important în cadrul NATO şi al UE, aducând un plus de securitate întregii regiuni de sud-est a Europei”.
Gabriel Oprea a precizat că, în acest moment, nu se poate vorbi despre costuri sau despre locurile unde vor fi amplasate elemente ale scutului antirachetă, aceste aspecte urmând să fie stabilite la nivelul experţilor români şi americani. „Nu putem vorbi în acest moment despre costuri sau despre locaţie. Vor uma discuţii la nivel de experţi”, a explicat el.
Pe de altă parte, Oprea a declarat că în discuţiile din comisii s-a referit şi la contribuţia militarilor români din teatrele de operaţii „care, cu constrângeri bugetare, oneşti şi tăcuţi, au dovedit că sunt parteneri loiali, inclusiv cu sacrificii de sânge”.
Audierile pe tema scutului antirachetă în comisiile reunite de apărare şi de politică externă a început, în jurul orei 14.00, membrii din staff-ul parlamentar fără certificat ORNISS fiind invitaţi să părăsească sala.
De asemenea, presa nu a avut acces la audieri.
La şedinţă au participat, din partea MAE, ministrul Teodor Baconschi şi secretarul de stat pentru afaceri strategice Bogdan Aurescu, ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Oprea, şeful SRI, George Maior, şi Silviu Predoiu, adjunctul directorului SIE.