Diaconescu: Bugetul MAE, cel mai mic din Europa din cauza voinţei politice, nu a momentului

R.: De unde retrageţi aceste posturi din Europa Centrală? Concret, aveţi stabilite misiunile diplomatice, ne puteţi spune?

D.: Sunt o serie de misiuni diplomatice, dar nu aş vrea să menţionez în acest moment pentru că urmează să promovăm o hotărâre de Guvern pentru a face această modificare şi ar fi normal ca şi Guvernul să fie ultima instituţie care îşi spune punctul de vedere în acest sens. Deci sunt ţări din Europa Centrală unde noi am constatat că prezenţa diplomatică este excesivă.

R.: Bun, v-am întrebat ce le-aţi reproşat, nu mi-aţi spus foarte direct, acum poate îmi puteţi spune ce v-au reproşat ei dumneavoastră?

Beach, please! 2025 – cel mai mare festival din România oprește vânzarea biletelor pe 7 aprilie, la ora 23:59

Cseke Attila: Un angajat MDLPA din construcţii, de 11 ori mai productiv decât cel de la ANL

D.: Deci nu am făcut neapărat un schimb de reproşuri. Discuţia sensibilă, repet, în acest moment este cea legată de buget şi de capacitatea de a sprijini programele la care este angajată diplomaţia românească.

Vreau să vă spun că din punctul de vedere al alocării bugetare practic bugetul Ministerului de Externe este printre ultimele din Europa şi acest lucru nu ţine neapărat de un anume moment dificil pe care îl înţelegem şi faţă de care încercăm să luăm toate măsurile instituţionale interne pentru a-l depăşi.

Este legat de o anumită filozofie, de o anumită voinţă politică ce probabil şi datorită faptului că nu a explicat suficient nu a înţeles în România care este utilitatea mai ales pe termen mediu şi lung a instituţiei diplomatice şi cât de important este ca această instituţie să aibă capacitatea de a conlucra dar şi de a se angaja în…. anume gen de competiţie.

Am oscilat între cuvântul competiţie şi confruntare, nu este vorba confruntare, dar un spirit competiţional din acest punct de vedere există şi e de înţeles că avem datoria şi responsabilitatea să performăm la cel mai înalt nivel din această perspectivă.

R.: Cu cât vi s-a redus bugetul la MAE acum după ultima rectificare?

D.: Deci aici discutăm de o procedură ceva mai complicată. Am redus din cheltuielile pe care ar fi urmat să le angajăm pentru cofinanţări pe proiecte Schengen şi bani Schengen dar am sporit capacitatea ministerului de a-şi îndeplini obligaţiile financiare în ceea ce priveşte capitolul bunuri şi servicii.

Să vă dau un exemplu direct, în legătură cu forţa bugetară ce este necesară pentru a sprijini proiectul diplomatic: practic, România în acest moment are o reţea de oficii diplomatice destul de extinsă în Asia Centrală.

Iată, Asia Centrală este o zonă în care inclusiv competiţia de natură politică dar şi economică se manifestă, este absolut necesar să păstrăm această reţea şi este absolut necesar să avem fondurile suficiente pentru a achita măcar chiriile şi costurile de întreţinere a acestor misiuni care nici pe departe nu sunt exagerate.

Tocmai, am dat acest exemplu pentru a explica şi de ce ne gândim la o redistribuire de personal spre aceste zone, practic când vorbim de alternative energetice şi un anume joc politic şi strategic la care România se angajează la Est fără o reţea diplomatică corespunzătoare, practic discuţia poate rămâne o simplă literaţie.

R.: Dacă nu vă vine o rectificare pozitivă în sprijin vă descurcaţi cu banii până la sfârşitul anului?

D.: Da, deci până la sfârşitul anului cel puţin din punctul de vedere al fondurilor pentru salarii, această instituţie în continuare îşi plăteşte sporurile pentru angajaţii săi.

R.: S-a reluat plata sporurilor?

D.: Sigur… nu a reluat, el este practic în modul în care salariile s-au organizat, sigur intrăm în legea unică de salarizare fără doar şi poate dar s-a făcut o redistribuire.

Nu, nu am reluat direct plata sporurilor. Cum vă spuneam, sporurile se dau numai pentru anumite categorii, mă rog, şi alte genuri de suplimente financiare la care am renunţat la un moment dat în urmă le-am reluat dar totodată avem plata salariilor în exterior asigurate. Circa 73% din activitatea noastră se desfăşoară în exterior, lucru foarte important şi am încercat să angajăm un dialog cu colegii noştri pe aceaste teme.

Cu toţii trebuie să înţelegem că între performanţă şi un management al resurselor există o legătură foarte clară şi orice dovadă a capacităţii Ministerului de Externe atunci când are solicitări în ceea ce priveşte finanţarea în faţa Guvernului trebuie însoţită şi de proba activităţii pe care o desfăşoară.

R.: Vă referaţi astăzi la plata în lei a salariilor celor de la misiunile din străinătate. Sunt toţi de acord cu această variantă?

D.: Eu sper că da. Încercăm să cădem de acord pe formule care să fie consensuale din acest punct de vedere, nu am auzit obiecţii serioase din această perspectivă dar în orice caz este o decizie a Guvernului pe care trebuie să o aplicăm în mod solidar, este natural, s-a lăsat la dispoziţia fiecărui ordonator de credite modalitatea în care face această reducere în ceea ce priveşte salariile pe o perioadă limitată de câteva luni, nu cred că este un efort atât de mare cu atât mai mult cu cât iată sunt perioadele de concedii în care personalul nostru diplomatic rămâne în ţară şi pentru programele de perfecţionare şi pentru o serie de reuniuni din care toată lumea are de învăţat, până la urmă suntem în România şi cred că nu este exagerat ca cel puţin pentru o perioadă redusă de timp plata salariilor să se facă în lei.

R.: Pe o perioadă redusă de timp asta însemnând de când şi cam cât?

D.: Depinde. Aici sunt mai multe variante, în orice caz respectăm decizia în legătură cu plata salariilor diminuate pentru 10-15 zile.

R.: Care a fost mesajul dumneavoastră astăzi pentru ambasadori cu ocazia reuniunii lor anuale?

D.: Deci mesajul meu este unul cât se poate de simplu şi categoric deja cunoscut de personalul diplomatic, şefii misiunilor diplomatice şi consulare ale României – îndeplinirea în cele mai bune condiţiuni a datoriei pe care o au ca şi reprezentanţi ai României peste hotare.

Acest mesaj şi această datorie presupun responsabilitate profesionalism şi mai ales adaptarea activităţii diplomatice la viteza şi substanţa relaţiilor internaţionale din această perioadă.

Nu mai putem lucra în anul 2009 cu mentalitate de acum 20 de ani. Este în mod evident un alt sistem al relaţiilor internaţionale şi din acest punct de vedere şi datorită unor elemente de fluiditate care au apărut în ultima perioadă nu putem să considerăm că în ceea ce priveşte România şi rolul şi poziţionarea sa strategică putem fi liniştiţi pentru că nimic nu mai este de schimbat.

Există o activitate în acest moment destul de interesantă de repoziţionare la nivelul comunităţii internaţionale, statele încearcă mai ales în ceea ce priveşte criza economică să-şi găsească răspunsuri care în primul rând ţin cont de interesele lor naţionale, deci trecem prin momente destul de complicate şi le revine colegilor din Ministerul de Externe responsabilitatea nu numai de a înţelege ci şi de a-şi adecva mesajul şi calitatea activităţii profesionale la aceste situaţii materiale.

De asemenea, întrebat despre anunţul pe care l-a făcut, potrivit căruia vor fi transferate posturi din Europa Centrală, el a spus că este vorba despre circa 25-30 de posturi care vor fi transferate de la misiunile din Europa Centrală către oficiile diplomatice din Azerbaidjan, Armenia, Turkmenistan.

Ministrul a mai spus că MAE are în vedere să trimită personal specializat în oficiul diplomatic de la Ramallah, care va fi deschis până la sfârşitul lunii.

Totodată, ministrul a spus că Ministerul îşi propune ca până la începutul lui 2010 să fie finalizate procedurile de deschidere a unui oficiu diplomatic din Afganistan dar şi să consolideze prezenţa în oficiile diplomatice din Irak.

Întrebat dacă au existat reproşuri între el şi ambasador, ministrul a spus că siungura "discuţie sensibilă" a fost legată de "buget şi de capacitatea de a sprijini programele la care este angajată diplomaţia românească".

Ministrul a spus, în acest context, că MAE român este din punctul de vedere al alocării bugetare printre ultimele din Europa, el apreciind că acest lucru "nu ţine neapărat de un anume moment dificil", ci "de o anumită voinţă politică".

Ministrul a spus că, în urma rectificării bugetare, au fost reduse din cheltuielile pentru cofinanţări pe proiecte Schengen, fiind sporită în schimb capacitatea ministerului de a-şi îndeplini obligaţiile financiare în ceea ce priveşte capitolul bunuri şi servicii.

Agenţia MEDIAFAX vă prezintă interviul acordat de ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, cu ocazia Reuniunii anuale a diplomaţiei române:

"Reporter: Aţi făcut mai multe declaraţii recent pe tema viitorului comisar european. Puteţi clarifica în privinţa lui Dacian Cioloş – este acesta oficial propunerea pentru comisar?

Cristian Diaconescu: Am discutat ieri (luni, n.r.) în coaliţie, la iniţiativa celor doi preşedinţi de partide, iniţierea procedurii de desemnare a candidatului pentru postul de comisar european şi evident agrearea la nivel politic în interiorul coaliţiei a mandatului pe care urmează să-l solicităm din partea Comisiei Europene. Pe acest palier şi pe baza evaluării pe care a prezentat-o Ministerul de Externe am căzut de acord în legătură cu faptul că în acest moment din perspectiva obţinerii mandatului portofoliului de agricultură este cea mai avansată şi pentru acest portofoliu persoana care a întrunit consensul membrilor coaliţiei a fost domnul Cioloş.

Formalizarea oficială şi transmiterea scrisorii de angajament din partea statului român se face după ce Guvernul adoptă prin hotărâre de Guvern o astfel de candidatură. Este o procedură cutumiară dar care se aplică în statele membre Uniunii Europene şi pe care în mod natural o vom aplica şi la Bucureşti şi aici apar, cred eu, în acest moment, unele diferenţe de interpretare, sigur discuţiilor vor continua dar e foarte important să avem un mandat în acest moment la nivel politic pentru a demara serios procedurile de susţinere a candidatului României.

Reporter: V-aţi întâlnit marţi cu ambasadorii români. Spuneţi-mi, pentru ce i-aţi lăudat în primul rând şi în al doilea rând pentru ce i-aţi certat, dacă i-aţi certat?

D.: Am avut o singură discuţie oarecum explicativă în legătură cu programele financiare, capacităţile bugetare pe care le avem în acest moment.

Sigur că foarte mulţi şefi de misiuni au o serie de proiecte în derulare şi am încercat şi vom continua în cursul acestor zile să discutăm modalitatea în care din punctul de vedere al managementului resurselor de care dispunem putem continua unele proiecte sau altele să le amânăm pentru perioada următoare.

Sigur, fiecare dintre şefii de oficii doresc în mod întemeiat ca proiectele pe care le-au antamat cu luni şi ani înainte să fie finalizate dar deocamdată prioritate vor avea proiectele în domeniul consular, în ceea ce priveşte redistribuirea capacităţilor Ministerului de Externe spre Asia Centrală, Orientul Mijlociu şi Africa şi evident modul în care ne îndeplinim obligaţiile în angajamentele luate în cadrul Uniunii Europene şi Alianeţei Nord Atlantice.

Practic, v-am enumerat domeniile pe care vom concentra şi resursele profesionale dar şi cele bugetare şi am încercat să cădem de acord împreună în legătură cu această ierarhizare de priorităţi.

R.: Spuneaţi de un transfer de posturi dinspre Europa Centrală către Asia, Africa, Orientul Mijlociu. Despre câte posturi ar fi vorba aproximativ?

D.: Deci deocamdată am parcurs un proces de evaluare în ceea ce priveşte posturile din Europa Centrală şi, fără a fragiliza calitatea mesajului nostru şi fără a vulnerabiliza România, din punctul de vedere al angajamentelor pe care şi le-a asumat, vom face o deplasare de personal de, cred eu, 25-30 de posturi în acest moment, începând cu o primă etapă oficiile diplomatice din Asia Centrală. Este vorba de Azerbaidjan, Armenia, Turkmenistan şi altele.

După aceea vom avea în vedere personal calificat pentru a fi trimis în oficiul diplomatic pe care îl vom deschide până la sfârşitul lunii septembrie la Ramallah. De asemenea la începutul anului viitor sperăm să finalizăm procedurile de deschidere a oficiului diplomatic din Afganistan. Totodată suntem de asemenea într-o procedură avansată în ceea ce priveşte întărirea oficiilor diplomatice din Irak şi a prezenţei noastre în zonă.

Separat tratăm în aceste zile şi analizăm atent aş putea spune modul în care vom întări prezenţa consulară românească în străinătate, este vorba pe de o parte de zona limitrofă României în vecinătatea apropiată, mă refer la Serbia, la Ucraina, la Republica Moldova dar şi în zonele în care avem o concentrare a comunităţii româneşti serioasă cum este Spania şi Italia.