ANI nu susţine proiectul privind angajarea rudelor la cabinetele parlamentare înainte de august 2013

''Agenţia Naţională de Integritate nu susţine propunerea legislativă privind interpretarea art. 38 alin. 11 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, întrucât intervenţia legislativă nu este necesară, în acord cu principiul aplicării în timp a legii civile, modificările propuse fiind în totală contradicţie cu dispoziţiile art. 70 şi 71 din Legea nr. 161/2003 şi ale art. 301 din Codul Penal – prevederi care reglementează conflictul de interese în materie administrativă şi penală. Prin propunerea legislativă se creează premisa conform căreia interdicţia de angajare a rudelor în cadrul propriilor birouri parlamentare operează doar de la data introducerii art. 38, alin. (11) în Statutul deputaţilor şi al senatorilor, şi anume de la data adoptării Legii nr. 219/2013, cu toate că anterior acestui moment exista o dispoziţie expresă care să interzică parlamentarilor să-şi angajeze rudele sau afinii la birourile parlamentare, şi anume art. 70 din Legea nr. 161/2003 - dispoziţie legală aplicabilă parlamentarilor referitoare la conflictul de interese de natură administrativă, conflict de interese care este generat tocmai ca urmare a angajării la birourile parlamentare a rudelor sau afinilor deputaţilor şi senatorilor, conform practicii judiciare a Curţii Constituţionale şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie'', anunţă ANI prin intermediul unui comunicat de presă.

Reacţia vine ca urmare a faptului că deputaţii PSD Florin Iordache şi Daniel Florea, împreună cu Marton Arpad, UDMR, au depus o iniţiativă legislativă de interpretare a Statutului care stipulează că aleşii care şi-au angajat rudele la cabinetul parlamentar înainte de 21 august 2013 nu pot fi acuzaţi de conflict de interese.

Potrivit iniţiativei, interdicţiile introduse prin art 38 alin 11 au intrat în vigoare şi produc efecte juridice începând de la data de 21 august 2013, iar actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite de deputaţi sau senatori înainte de această dată ''nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de Legea 96/2006 în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârşirii ori producerii lor, având în vedere faptul că anterior modificărilor introduse prin Legea 219/2013 nu a existat nicio restricţie cu privire la personalul angajat la birourile parlamentare, deputaţii şi senatorii putând dispune fără nicio constrângere legală asupra angajării acestora''.

Instituţia subliniază că nici anterior adoptării Legii nr. 219/2013, parlamentarii nu puteau dispune fără nicio constrângere legală asupra angajării rudelor sau afinilor la propriile birouri parlamentare întrucât aveau obligaţia de a respecta regiumul juridic al conflictelor de interese, în speţă dispoziţiile art. 70 şi 71 din Legea nr. 161/2003 şi ale art. 301 din Codul penal.

''Mai mult decât atât, considerăm că intervenţia legislativă nu este necesară, în acord cu principiul aplicării în timp a legii civile, modificările aduse Legii nr. 96/2006 prin Legea nr. 219/2013 se aplică numai pentru viitor nefiind astfel necesară o intervenţie legislativă care să menţioneze expres acest principiu fundamental de drept. Regimul juridic al conflictului de interese administrativ, pentru toate categoriile de persoane care ocupă funcţii/demnităţi publice este cel reglementat de dispoziţiile Legii nr. 161/2003, coroborat, din punct de vedere procedural cu dispoziţiile Legii nr. 176/2010. Din aceste considerente, opinăm faptul că definiţia conflictului de interese cuprinsă în art. 70 din Legea nr.161/2003 este suficient de clară, precisă şi necondiţionată de adoptarea altor reglementări, subsecvente, pentru diferite categorii de demnităţi şi funcţii publice'', se mai arată în comunicat.

În perioada 2011 – 2015, Agenţia Naţională de Integritate a constatat, în cazul deputaţilor şi senatorilor, 56 de cazuri de conflicte de interese de natură administrativă şi 26 de cazuri de conflicte de interese de natură penală. În ceea ce priveşte conflictele de interese de natură administrativă, ANI a câştigat definitiv şi irevocabil în 22 de cazuri şi doar într-un singur caz instanţa a anulat raportul de evaluare emis de Agenţie, restul dosarelor fiind pe rol. Referitor la conflictele de interese de natură penală, în 18 cazuri instanţa a emis sentinţe de condamnare la închisoare cu suspendarea pedepsei, în 3 cazuri amendă administrativă iar în 5 cazuri, dosarele se află pe rolul organelor de cercetare penală.