Antiromânismul ia amploare pe rețelele de socializare în R. Moldova. Hărți cu Moldova Mare, atacuri spre București și acum și un partid politic cu multe semne de întrebare

În incertitudinea politică din ultimele luni de la București subiectul Republicii Moldova, ce a respins la limită curentul antieuropean într-un referendum și a ales-o pe Maia Sandu ca președinte într-un tur doi tensionat, a căzut din atenția publică. Atât în discursurile politicienilor de la București cât și în căutările românilor pe Google, Republica Moldova este din ce în ce mai absentă. În acest timp peste Prut pare să reînvie un curent periculos – un curent antiromânesc ce vorbește de o Moldovă Mare ce conține și teritorii din România.

Susţinătorii acestui curent „moldovenism” acuză de obicei România de interferenţe în afacerile interne ale Republicii Moldova. Deși curentul la prima vedere pare că este critic și la adresa Rusiei în realitate este adesea folosit de Moscova ca o armă în propagarea unor idei antiromânești și antieuropene.

Un astfel de exemplu este o pagină mai veche ce a revenit în atenție – „Moldova 1359”

O pagină cu peste 150.000 de urmăritori din Republica Moldova ce distribuie constat mesaje anti-românești ce sunt îndreptate spre vorbitorii de „limbă moldovenească”, terminologia folosită de administratorii paginii pentru a descrie cea ce este recunoscută oficial ca fiind limba română.

Premierul Republicii Moldova: 115 transportatori au fost blocați de Rusia

Fiica Elenei Lasconi, atac la Nicușor Dan: „Un Iohannis 2 ce candidează din ură” / Cuvinte dure la adresa unor votanți: „prea misogini”

„Recunoaștem doar această unire. Fără trădători din București”, se precizează într-o postare însoțită de o hartă a Moldovei ce cuprinde teritorii atât din Republica Moldova cât și din România.

Într-o altă postare este prezentată o hartă a „Moldovei Mari” ce este însoțită de un manifest, ce este numit de autor „dedicație”, cu titlul „Rădăcinile memoriei: întoarcerea la originea poporului”.

„O limbă străină și o istorie străină devin o armă – moale, dar distructivă. Ele nu strigă tare, ci pătrund în minți ca un venin nevăzut. Și generație după generație, tinerii moldoveni încetează să-și pună întrebări, încetează să-și amintească cine au fost strămoșii lor, încep să creadă că propria lor istorie este doar o umbră a uneia străine, mai răsunătoare. Dar acesta este un fals. Istoria Moldovei, limba sa, cultura sa – nu sînt o umbră. Ele sînt o lumină proprie, care a ars de veacuri și continuă să ardă (…) E timpul să redăm rădăcinilor puterea. E timpul să auzim din nou limba moldovenească în coridoarele școlilor și în sălile universităților, să vedem din nou pagini de istorie scrise nu cu vorbe străine, ci cu adevărul izvorît din adîncurile pămîntului moldovenesc. Doar astfel copacul poporului își va putea întinde din nou ramurile și va putea rezista oricărei furtuni. „, se precizează în postare.

Într-o altă postare este prezentată o carte ce conform autorului postării este o istorie a „ocupației romîne a Moldovei 1918-1940. 22 ani de teroare a jandarmului romîn”.

Activitatea paginii, dar și a altora similare s-a intensificat în ultima perioadă în apropierea datei de 27 martie ( data unirii Basarabiei cu România).

Pe 26 martie pagina posta o poză, cu un grup de persoane în fața unui monument, însoțită de un mesaj prin care erau atacate trupele române din al Doilea Război Mondial.

„Romîno-naziștii au ucis peste 400 mii de oameni în Moldova, iar 150 mii de moldoveni au luptat contra ciumei maro. La sfîrșit de război populația Chișinăului nu avea nici 40 mii de locuitori.
Romîno-naziștii au venit după teritoriu, băștinașii urmau să fie eliminați în totalitate”, se precizează în descrierea pozei.

Și în alte postări sunt distribuite videoclipuri și imagini antiunioniste, dar și antiromânești.

„Bucureștiul consideră Moldova (partea ocupată Moldova de Vest) drept o colonie, din acest motiv nu investește în școli, universități, spitale sau drumuri. Moldova din Romînia ultima la capitolul educație, medicină. Aceeași viziune o are și față de Moldova de Est – un viitor de colonie provincială și zero investiții”, se precizează în descrierea unui astefel de videoclip.

Amplificarea mesajului antiromânesc pe pagini de acest tip a fost semnalată pe rețele de socializare și de Marius Diaconescu, conferențiar universitar la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti.

„La Chișinău nu se mai vorbește de Re-Unirea cu România. E subiect interzis. În schimb se promovează ideea ruperii Moldovei dintre Prut și Carpați de România și crearea unei Moldove Mari. Campania este foarte intensă, este creată de o echipă organizată, cineva are bani multi pentru a promova narative rusești”, a precizat acesta într-o postare recentă pe Facebook.

Un partid nou – legături cu rușii

Pagina a distribuit recent și o postare a unei formațiuni politice noi „Partidul Moldova Mare”.

Partidul, sub acestă formă și titulatură, este unul nou și conform datelor publice este înființat de fostul procuror și candidat la alegerile prezidențiale, Victoria Furtună, care, conform unei investigații a publicației ZdG, a fost susținută în campania electorală de Federația Rusă prin rețeaua controlată de oligarhul fugar Ilan Șor.

„Vom lupta pentru pace, pentru dezvoltarea țării și pentru continuitatea neamului, ca o țară neutră și suverană”, a declara Victoria Furtună la lansarea proiectului politic ce are ca stemă un porumbel, simbol al păcii.

Partidul, ce este distribuit de paginile cu viziuni antiunioniste și antiromânești, se descrie proeuropean, dar militează pentru restabilirea relațiilor cu Federația Rusă.

Analistul politic Anatol Țăranu a descris partidul într-un material pe moldova1 drept un „partid păpușă”, creat pentru a sprijini forțele pro-ruse în alegerile parlamentare din toamnă.

Pagini și grupări antiromânești au mai existat în Republica Moldova

În 2021 publicația Veridica publica o analiză numită „DEZINFORMARE: România a fost putere de ocupație în Moldova”.

În material jurnaliștii prezentau cazul „Mișcarea de Tineret Urmașii lui Stefan”. O organizație lansată în 2016, cu scopul declarat să protejeze Moldova de unionism şi „educarea tinerilor în spiritul patriotismului moldovenesc şi dragoste faţă de ţară”.

În analiză ei precizează că astfel de mișcări și pagini au scopul de a submina identitatea românească a populației din Republica Moldova. Totodată se încearcă discreditarea imaginii României care este prezentată ca un stat agresor și expansionist. Alimentarea problemei identitare care divizează societatea moldovenească. Întreținerea liniei moldoveni-stataliste, care e promovată și de politicienii pro-ruși.

Ce s-a schimbat de la analiza din 2021? Amploarea rețelelor de socializare a crescut și TikTok-ul a devenit un mediu mai bun ca vechile rețele pentru distribuirea de astfel de mesaje.