Antonescu, aşteptat de manifestanţi ce se împotrivesc intervenţiei în Siria şi proiectului Roşia Montană

Manifestanţii s-au adunat pe trotuarul din faţa sediului PNL Cluj, având pancarte cu mesaje precum "Intervenţie în Siria, nu în numele meu. Stop imperialismului NATO", "Trădarea de ţară în aur se măsoară", "Antonescu, campionul sexismului în România".

Unul dintre participanţii la acţiune a avut un steag al Siriei.

Liderul PNL, Crin Antonescu, a ieşit din sediul partidului în curte, după conferinţa de presă susţinută, moment în care jurnaliştii l-au întrebat cum comentează manifestarea din stradă.

"Pentru mine, aceste manifestaţii sunt cât se poate de serioase şi sunt de luat în seamă. Sunt manifestaţii cu un semnal social autentic din partea unor tineri", a spus Antonescu.

Apoi, el s-a urcat în maşină şi a ieşit cu maşina din curtea sediului PNL, printre manifestanţi, care au strigat: "Crin, Crin, nu uita, noi nu vrem în Siria!", "Anularea legii", "S-a dat şpagă barosană pentru Roşia Montană".

Aproximativ 1.000 de persoane au protestat, duminică şi marţi seară, la Cluj-Napoca, faţă de proiectul minier de la Roşia Montană.

Proteste faţă de acest proiect au avut loc, în ultimele zile, şi la Bucureşti şi în alte oraşe din ţară, după ce, în 27 august, Guvernul a aprobat un proiect de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană, documentul urmând să fie transmis Parlamentului spre adoptare.

Exploatarea ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârşitul acestui an, iar participaţia statului ar creşte cu încă 5,69%, la 25% din acţiuni, dar condiţionat de emiterea la timp a tuturor autorizaţiilor, potrivit unui draft al Acordului între Guvern, Gabriel Resources şi Roşia Montană Gold Corporation pentru începerea exploatării.

Compania Roşia Montană Gold Corporation deţine la Roşia Montană (judeţul Alba), prin concesionare în vederea exploatării, cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.

Investiţia Roşia Montană, blocată de mai mulţi ani din cauza disputelor privind protecţia mediului, a fost inclusă în Planul naţional de investiţii şi locuri de muncă lansat, în urmă cu o lună, de Guvern şi prezentată ca proiect de "exploatare cu noi standarde de mediu" de unde statul estimează beneficii de 78% din ceea ce generează proiectul.

Compania Gabriel Resources deţine în prezent 80,69% din proiectul Roşia Montană, restul fiind în posesia statului prin compania Minvest.