Antonescu, despre denunţarea pactului: Încă o pseudo-vitejie a lui Ponta în pseudo-războiul cu Băsescu

"Ce înseamnă că denunţă pactul? Există vreun efect concret, există vreo urmare denunţării acestui pact? Nu există. Pactul a fost superfluu de la început, erau suficiente Constituţia României şi legile în vigoare pentru a reglementa raporturile între instituţii, inclusiv între Preşedinţie şi Guvern sau prim-ministru şi, exact aşa cum au trăit cu un pact ale cărui frumoase propoziţii nu l-au respectat nicio zi nici unul nici altul, vor trăi şi de acum încolo. Nu are niciun fel de relevanţă, este un pseudo-gest politic şi nu are sens pentru domnul Ponta decât în perspectiva campaniei electorale, unde principala sa temă este lupta sa împotriva lui Traian Băsescu, care, oricum, pleacă peste două luni, indiferent ce s-ar întâmpla", a spus Antonescu, într-o intervenţie telefonică la Realitatea TV.

Crin Antonescu a ţinut să amintească fapul că s-a opus "categoric" semnării acestui pact şi că a avut acelaşi punct de vedere şi în discuţia la care s-a semnat documentul.

El a mai spus că denunţarea pactului "este un gest pur de campanie electorală, încă o pseudo-vitejie a domnului Ponta în acest pseudo-război cu domnul Băsescu".

"Eu vreau să spun încă o dată şi să-i spun chiar domnului Ponta încă o dată că nu în baza acelui pact a devenit prim-ministru, ci în baza votului cetăţenilor români şi a unei majorităţi parlamentare copleşitoare, dacă nu a înţeles-o până azi înseamnă că nu are de ce să denunţe pactul, poate să mai facă încă unul şi, 2, să spun că toată această istorie cu denunţarea pactului este un noneveniment, pentru că, ce înseamnă? Păi, dacă în baza acelui pact, zice domnul Ponta, l-a desemnat Băsescu premier, dacă denunţă pactul atunci să demisioneze din funcţia de premier, ceea ce presupun că nu se întâmplă", a adăugat el.

Premierul Victor Ponta îi trimite o scrisoare preşedintelui Traian Băsescu, în care îi spune că nu mai este valabil pactul de coabitare, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse oficiale.

Guvernul a confirmat faptul că premierul Ponta a transmis, miercuri, preşedintelui scrisoarea de denunţare a pactului de colaborare instituţională semnat de cei doi, ca urmare a declaraţiilor făcute marţi de şeful statului.

"Ţinând cont de declaraţiile pe care le-aţi făcut în data de 05 august, amintite anterior, devine evident că Pactul de colaborare instituţională nu mai produce efectele politice şi instituţionale pentru care a fost întocmit. În urma afirmaţiilor pe care le-aţi făcut public în ziua de marţi, devine clar pentru toţi românii, dar şi pentru partenerii noştri că aţi semnat acest document cu rea-credinţă, fără a vă asuma în realitate principiile sale. Prin urmare, vă aduc la cunoştinţă pe această cale faptul că, în actualele condiţii, nu mai pot considera valabil Pactul de coabitare instituţională semnat în decembrie 2012", afirmă premierul în document.

Intitulat "Acord de colaborare instituţională între preşedintele României şi primul-ministru al Guvernului", pactul de coabitare, cum a fost numit atât în mediul politic cât şi în mass-media, datează din 12 decembrie 2012, imediat după alegerile parlamentare câştigate de USL şi înainte ca Traian Băsescu să-l desemneze din nou pe Victor Ponta premier.

Documentul a fost semnat de Traian Băsescu şi Victor Ponta, la acel moment fiind prezenţi şi Crin Antonescu şi Liviu Dragnea. Documentul era destinat "păstrării stabilităţii ţării şi asigurării unui climat funcţional, bunei guvernări" şi asigurării încrederii pieţelor internaţionale, prin "armonizarea poziţiilor comune în cadrul puterii executive, cu respectarea atribuţiilor constituţionale ale preşedintelui şi Guvernului".

Acordul făcea referire la evitarea confruntărilor publice inutile, la soluţionarea diferendelor şi la consultarea ex-ante în privinţa mandatelor care vizează politicile europene, dar şi la independenţa justiţiei, Ponta şi Băsescu angajându-se, sub semnătură, că independenţa Justiţiei nu va fi alterată direct sau indirect. De asemenea, documentul impunea părţilor să manifeste "respect pentru valorile constituţionale şi pentru instituţiile fundamentale ale statului, începând cu Justiţia, care nu trebuie să fie atacate şi, astfel, delegitimate".

Potrivit Acordului, părţile se mai angajau să se abţină de la atacuri la adresa instituţiilor statului de drept, documentul stabilind chiar şi un "cod de conduită", potrivit căruia părţile urmau să "îmbrăţişeze reguli mininale de adresare respectuoasă, cu referire directă la funcţia partenerului şi adresarea la plural".