Antonescu, despre obsevaţiile Comisiei de la Veneţia: Nu putem face două Constituţii

"Comisia de la Veneţia reclamă faptul că noi nu avem o precizare clară legată de forma de guvernământ din România. Acest lucru mă suprinde, pentru că forma de guvernământ a statului român este foarte precizată şi în actuala Constituţie şi este păstrată şi în proiectul de revizuire. Forma de guvernământ este republica. Faptul că această republică este prezidenţială, parlamentară, ceea ce nu este cazul nici pentru una, nici pentru alta, semiprezidenţială, semiparlamentară, acestea sunt chestiuni care nu se precizează în Constituţie, care sunt nuanţe de comentariu despre un regim politic sau altul şi nu de formă de guvernământ. Forma de guvernământ, în cele mai dese cazuri, este monarhie constituţională sau republică şi România este o republică, nu cred că e un dubiu pentru nimeni în această privinţă", a declarat Antonescu.

El a menţionat că nici în Constituţia Franţei nu se precizează dacă este vorba de un regim prezidenţial sau parlamentar.

De asemenea, liderul PNL a menţionat că, în ceea ce priveşte clarificarea atribuţiilor preşedintelui şi premierului, s-a făcut un pas important înainte, faţă de actuala formă a legii fundamentale.

"Ştim foarte bine câte discuţii, controverse, conflicte şi câte apeluri la Curtea Constituţională pentru a tălmăci şi uneori a răstălmăci Constituţia au existat. Proiectul de revizuire face nişte paşi înainte în problema reprezentării la Consiliul European, în problema desemnării primului-ministru după alegeri, adică lucruri care la rândul lor au fost atacate, sunt socotite de Comisia de la Veneţia insuficiente. Poate că, şi aici va fi discuţia în Comisie (de revizuire, n.r.), putem să facem şi mai multe clarificări. În opinia noastră, oricum s-au făcut clarificări importante, suplimentare faţă de actuala Constituţie care este destul de vagă sub anumite aspecte şi, în opinia noastră, clarificările necesare pentru ca să nu mai avem astfel de crize şi conflicte s-au făcut", a afirmat Antonescu.

În plus, el a susţinut că în cazul CSM Comisia de le Veneţia face referire la faptul că nu este suficient de puternic subliniat rolul şi independenţa Consiliului.

"Nimic din ceea ce în actuala Constituţie revine acestei instituţii nu este ştirbit, dimpotrivă. Faptul care ni se dă drept exemplu că noi, în proiectul de revizuire, stipulăm că un judecător trebuie să fie preşedinte, evident ales de Consiliul Superior al Magistraturii, nu ales sau numit de altcineva, dar că un judecător şi nu un procuror este pus în discuţie de Comisia de la Veneţia şi sigur că putem să renunţăm la aşa ceva, dar ideea în care am susţinut, toţi cei care am susţinut-o, o largă majoritate, o asemenea formulă, a fost aceea în care noi vorbim de separaţia puterilor în stat şi instituţiile care marchează acest lucru, având în vedere trei puteri: executivă, legislativă şi judecătorească", a declarat liderul PNL.

El a menţionat că în cazul prevederilor legate de judecătorul care trebuie să dea mandatul pentru ascultare, pentru reţinere, pentru percheziţie în diverse cauze, acestea au fost preluate de la Asociaţia Magistraţilor din România.

"Faptul că în însuşi textul observaţiilor Comisiei de la Veneţia se spune: Da, astea nu sunt lucruri rele, sunt chiar lucruri bune pentru garanţiile constituţionale ale persoanei, dar avem temerea că ar putea fi folosite în favoarea unor politicieni, e un răspuns simplu: Nu putem face nici noi, cum nu pot face nici alţii, două constituţii, una pentru politicieni sau pentru demnitari publici şi una pentru cetăţeni", a mai comentat preşedintele PNL.

Comisia de la Veneţia a decis că proiectul de revizuire a Constituţiei necesită îmbunătăţiri în puncte-cheie, printre acestea numărându-se opţiunea clară pentru o formă de guvernământ şi clarificarea competenţelor premierului şi preşedintelui.

Comisia de la Veneţia a avizat favorabil, dar cu o serie de recomandări proiectul de lege privind revizuirea Constituţiei României.

Potrivit documentului, proiectul de revizuire a Constituţiei va trebui să răspundă unor probleme-cheie, printre care: să facă o alegere clară pentru un sistem de guvernământ; să clarifice prerogativele preşedintelui şi, respectiv, ale premierului; să introducă, printre principiile fondatoare ale sistemului constituţional românesc, principiul respectului reciproc şi al cooperării loiale între puterile prevăzute în Constituţie; să simplifice procedura legislativă şi să limiteze la minimum nevoia de ordonanţe guvernamentale; să ofere o bază legală clară şi îmbunătăţită pentru a permite Consiliului Suprem al Magistraturii să îşi îndeplinească efectiv sarcina de garant al independenţei corpului juridic; să modifice procedura de suspendare a preşedintelui într-o măsură legală iniţată de Parlament, dar decisă în instanţă.

Comisia a salutat faptul că, în urma unor discuţii purtate în jurul unui proiect preliminar în iulie 2013, au fost depuse eforturi în vederea clarificării şi înlăturării problemelor semnalate în proiectul anterior.

Organismul european a apreciat, de asemenea, că, după o etapă iniţială pozitivă în vederea asigurărării transparenţei, procesul de revizuire a Constituţiei fost realizat într-o manieră mai puţin inclusivă, care nu a luat în considerare toate cercurile din cadrul societăţii interesate să se implice în acest sens. Astfel, Comisia de la Veneţia a arătat că se aşteaptă ca în următoarele etape ale procesului să fie făcute eforturi sporite şi să le fie oferite oportunităţi efective pentru implicare actorilor vizaţi.

De asemenea, recomandări legate de consolidarea garanţiilor pentru independenţa în domeniul juridic nu au fost implementate în mod corect, arată Comisia de la Veneţia în avizul său privind proiectul de modificare a Constituţiei.

Totodată, amendamente propuse în legătură cu Consiliul Superior al Magistraturii nu par să fie îndreptate spre consolidarea acestei instituţii, deşi acesta are o contribuţie esenţială într-o democraţie stabilă, subliniază Comisia de la veneţia în document.

În plus, o claritate şi o consistenţă crescute în mai multe capitole ale Constituţiei şi, în ceea ce priveşte drepturile fundamentale, formulări mai mult armonizate cu cele ale CEDO ar îmbunătăţi considerabil proiectul, arată organismul european.

Comisia îşi exprimă în mod special îngrijorarea faţă de faptul că o opţiune clară pentru o anumită formă de guvernământ, ca piatră de temelie pentru întregul sistem, continuă să lipsească. În consecinţă, în pofida unor progrese, definirea rolurilor şi a relaţiilor dintre principalele instituţii de stat duce în continuare lipsă de claritate, mai arată Comisia de la Veneţia.