Antonescu a fost întrebat cum vede reacţia Curţii Constituţionale cu privire la Legea pe care au fost organizate alegerile parlamentare din 9 decembrie, în raport cu legea uninominalului pur.
„Remarc numai că se adaugă încă o serie de contradicţii în filosofia Curţii Constituţionale în această componentă. Fiind vorba de un punct de vedere al Curţii, un punct de vedere aici extrem de modest al lor personal, lucrurile nu au semnificaţii şi consecinţe politice”, a precizat Antonescu.
La rândul său, secretarul general al PSD Liviu Dragnea a precizat că judecătorii Curţii Constituţionale nu au atributul de a se pronunţa asupra mandatelor de parlamentari rezultate din srutinul din 9 decembrie.
El a precizat că există o mare problemă în ceea ce priveşte mandatele alocate suplimentar, în cazul cărora nu se pot organiza alegeri parţiale, dar şi în ceea ce priveşte modul în care poate fi explicat alegătorilor existenţa a doi parlamentari în acelaşi colegiu electoral.
Ulterior, Antonescu a intervenit pentru a preciza că inclusiv Curtea Constituţională a declarat conformitate cu Legea fundamentală actuala lege electorală. „Mecanismul e simplu, ai o lege electorală pe baza căreia se desfăşoară alegerile. Această lege dacă este suspectă de a fi neconstituţională – ea, legea este atacată la Curte, Curtea se pronunţă. Asupra acestei legi Curtea s-a pronunţat, aceeaşi Curte. Bineînţeles, legea putea fi citită şi evaluată în toate consecinţele ei, noi am vorbit încă înainte de alegeri că posibil rămânând această lege, împotriva voinţei noastre politice, să se întâmple ce s-a întâmplat. Deci legea a fost declarată constituţională, iar dacă legea este constituţională, Curtea nu mai are nimic de spus după aceea, conform Constituţiei. BEC este cel care apreciază dacă alegerile s-au desfăşurat cu respectarea legii”, a susţinut preşedintele PNL.
CC aminteşte, într-un comunicat de joi, argumentele pentru care, în luna iunie, a declarat neconstituţională legea uninominalului pur, ce prevedea ca la numărul de mandate stabilite pe baza normei de reprezentare să se ţină cont de ponderea unei minorităţi, respectiv comunităţi româneşti în judeţ.
„Ca urmare a comentariilor apărute în mass-media cu privire la modalitatea de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 35 ∕ 2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali”, Curtea Constituţională (CC) aminteşte argumentele respingerii legii uninominalului pur, propusă de USL.