AP: Nu se impune sesizarea CC în cazul declaraţiilor de avere

"Raţiunile avute în vedere la pronunţarea deciziei Curţii Constituţionale 453/16 aprilie se regăsesc şi în cazul Legii 144/2007, privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, cu modificările şi completările ulterioare, fiind inacceptabil ca prevederi identice să fie declarate neconstituţionale şi implicit abrogate pentru un act normativ, iar în cazul altuia să fie pe deplin aplicabile", arăta CSM.

Potrivit CSM, Curtea Constituţională a statuat că sfera de cuprindere a expresiei "diferenţe nejustificabile" dintre averea dobândită şi venituri nu poate fi determinată, astfel că legea supusă controlului reglementează măsuri excesive, insuficient elaborate şi, uneori, imposibil de realizat, dar cu efect evident neconstituţional, ceea ce impune înlăturarea acestora.

De asemenea, spunea CSM, Curtea a reţinut că prin dispoziţiile aceluiaşi act normativ, averea persoanei este prezumată ca fiind dobândită licit, până la dovada contrarie care trebuie  făcută de chiar titularul ei, răsturnându-se astfel sarcina probei.

Curtea Constituţională a constatat cu privire la acelaşi act normativ, neconstituţionalitatea dispoziţiilor care reglementează caracterul public al declaraţiilor de avere şi de interese.

Având în vedere că efectele Deciziei Curţii Constituţionale 453/16.04.2008 nu pot fi extinse asupra dispoziţiilor similare din Legea 144/2007 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat că este necesară sesizarea Avocatului Poporului cu această situaţie.

Iniţial, Consiliul Superior al Magistraturii a sesizat Avocatul Poporului cu privire la neconstituţionalitatea unor articole din Legea referitoare la Agenţia Naţională de Integritate (ANI), apreciind că unele texte încalcă dispoziţiile constituţionale ce prezumă caracterul licit al dobândirii averii.

"Acest tip de abordare este efectul unui regim protecţionist invocat şi aplicat de magistraţi şi reprezintă o sfidare gravă a normelor de transparenţă care ar trebui să guverneze activitatea oricărei persoane aflate în serviciul unei instituţii publice. Situaţia creată este cu atât mai gravă cu cât, în mod constant, Consiliul Superior al Magistraturii nu respectă standardele de transparenţă în ceea ce priveşte deciziile adoptate. În speţă ne referim la faptul că «Punctul de vedere al Direcţiei legislaţie, documentare şi contencios 752/L/19022/2008 privind efectele Deciziei Curţii Constituţionale 453/16 aprilie 2008», pe care înţelegem că se fundamentează Decizia Plenului de a solicita Avocatul Poporului sesizarea Curţii Constitutionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii 144/2007, nu este publicat, ceea ce face imposibilă cunoaşterea conţinutului acestuia", afirma Transparency international (TI) România.

În opinia TI, "gestul CSM este de natură să întărească percepţia despre această instituţie că încurajează o abordare autocratică şi autarhică în ceea ce priveşte raportul puterii judecătoreşti cu celelalte puteri în stat şi cu societatea".

"CSM, prin gestul său, arată că este mai pregnant un sindicat profesional decât o autoritate publică care protejează interesul general. În aceste condiţii şi ultimul tip de control pe care îl puteau avea societatea sau alte instituţii ale statului în privinţa integrităţii magistraţilor se vrea anulat. Atragem atenţia Consiliului Superior al Magistraturii că se plasează pe un plan periculos în care este posibil ca reacţia societăţii şi a celorlalte puteri în stat să fie una fermă şi fără echivoc", mai arăta în comunicat TI.

Astfel, Transparency International România solicita ferm Avocatului Poporului să respingă cererea CSM de sesizare a Curţii Constituţionale, întrucât "acest mod de gestionare a luptei împotriva corupţiei riscă să compromita în mod grav capacitatea instituţiilor publice de a-şi îndeplini competenţele legale în această materie, iar în lipsa unor reacţii concrete, să devină reprezentativ pentru România şi să decredibilizeze orice eforturi de combatere a corupţiei".

Mai mult, Transparency International sublinia că instituţia Avocatului Poporului nu se poate pronunţa pe o cerere a unei instituţii a statului care, prin ea însăşi, reprezintă încălcarea unui drept al cetăţeanului, şi anume cel la transparenţă, prevăzut de Legea 52/2003.

"Este de datoria Avocatului Poporului să respingă orice solicitare a CSM până când această instituţie nu se va conforma normelor ce conferă şi recunosc drepturi pentru cetăţenii României", afirmă TI.

Ulterior, CSM a precizat că sesizarea către AP s-a referit doar la nepublicitatea unor date personale din declaraţiile de avere şi de interese.