Aproximativ 18 milioane de alegători, aşteptaţi la urne duminică

Secţiile de votare s-au deschis la ora 7.00 şi se vor închide la ora 21.00.

În vederea alegerilor parlamentare au fost constituite un număr de 41 de circumscripţii electorale judeţene, o circumscripţie a Municipiului Bucureşti şi, pentru prima dată în istoria alegerilor generale din România, o circumscripţie electorală a cetăţenilor cu domiciliul în străinătate.

Fiecare judeţ, respectiv circumscripţie electorală, va fi reprezentată în Parlament de un număr de senatori şi deputaţi stabilit în funcţie de numărul de locuitori ai judeţelor şi de norma de reprezentare.

Potrivit legii, norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 70.000 de locuitori, în timp ce norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 160.000 de locuitori.

Circumscripţiile electorale sunt împărţite, la rândul lor, în colegii pentru alegerea deputaţilor şi colegii pentru alegerea senatorilor.Pentru alegerea deputaţilor şi senatorilor au fost delimitate un număr de 315 colegii uninominale pentru deputaţi şi 137 de colegii pentru senatori, ultimele cuprinzând cel puţin două colegii pentru alegerea membrilor Camerei Deputaţilor.

Au fost înfiinţate un număr de 18.104 secţii de votare, dintre care 221 vor fi organizate în străinătate.

Legea prevede că, în localităţile cu o populaţie de peste 1.500 de locuitori, se înfiinţează câte o secţie de votare la 1.000-2.000 de locuitori, în localităţile cu o populaţie sub 1.500 locuitori, câte o singură secţie de votare. Legislaţia electorală mai arată că se pot organiza secţii de votare şi în satele sau grupele de sate cu o populaţie de până la 1.000 de locuitori, situate la o distanţă mai mare de 3 km faţă de sediul secţiei de votare din reşedinţa comunei, oraşului sau municipiului.

Pentru scrutinul de duminică au fost confecţionate 90.000 de ştampile, au fost tipărite 20 de milioane de timbre autocolante şi 42,8 milioane de buletine de vot, dintre care 1,2 milioane au fost distribuite la secţiile de votare din străinătate, unde sunt patru colegii uninominale pentru Camera Deputaţilor şi două pentru Senat.

Alegerile parlamentare în România se desfăşoară cu respectarea caracterului universal, egal, direct, secret şi liber exprimat al votului. Potrivit Legii 35/2008 privind alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, alegătorii pot vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul.

Faţă de alegerile parlamentare anterioare, cetăţenii cu drept de vot nu vor putea vota decât la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul.

Alegătorii nu vor putea să folosească nici la aceste alegeri parlamentare cărţile de alegător, Guvernul hotărând printr-o ordonanţă de urgenţă că acestea vor putea fi utilizate începând cu alegerile parlamentare din anul 2012.

Potrivit Legii 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, cetăţenii români au dreptul de vot de la vârsta de 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv. Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale prin hotărâre judecătorească definitivă.

Fiecare alegător îşi va exprima votul personal, exercitarea votului în numele altei persoane fiind interzisă. De asemenea, votul exercitat este secret şi orice control asupra modului în care votează un alegător este interzis.

Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare alegător prezintă actul de identitate biroului electoral al secţiei de votare, care verifică dacă alegătorul este înscris în copia de pe lista electorală permanentă. În baza semnăturii în copia de pe lista electorală permanentă, alegătorul primeşte două buletine de vot, unul pentru Camera Deputaţilor şi unul pentru Senat, şi ştampila cu menţiunea «VOTAT».

Pe buletinul de vot figurează, în patrulatere, numele candidaţilor, partidelor, alianţelor sau organizaţiile minorităţilor naţionale din care aceştia fac parte şi semnul electoral al respectivelor formaţiuni politice.

Numele candidaţilor au fost tipărite pe buletinul de vot în ordinea rezultată prin trageri succesive la sorţi făcute de preşedintele biroului electoral de circumscripţie: întâi pentru formaţiunile parlamentare şi alianţele politice parlamentare, apoi partidele şi alianţele neparlamentare, apoi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale.

Ultimii pe buletinul de vot vor putea fi găsiţi candidaţii independenţi, în ordinea înregistrării candidaturilor. Pentru fiecare colegiu uninominal, buletinele de vot au fost imprimate cu litere de aceeaşi mărime şi aceleaşi caractere şi cu aceeaşi cerneală în atâtea exemplare câţi alegători sunt înscrişi în listele electorale permanente, cu un supliment de 10%.

Alegătorii vor vota separat, în cabine închise, aplicând ştampila care poartă menţiunea "VOTAT" înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele şi prenumele candidatului care doreşte să îl reprezinte în Parlament.

Potrivit legii, vor fi considerate nule buletinele de vot care nu poartă ştampila de control a biroului electoral al secţiei de votare, buletinele de vot având alt model decât cel legal aprobat sau la care ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere ori în afara acestora. Aceste buletine de vot nu vor intra în calculul voturilor valabil exprimate.

Legislaţia electorală foloseşte, pentru prima dată la aceste alegeri, noţiunea de "voturi albe", prin care se înţelege buletinele introduse în urne şi care nu au aplicată ştampila "VOTAT". Aceste buletine nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.

După ce au votat, alegătorii vor îndoi buletinele, astfel ca pagina netipărită care poartă ştampila de control să rămână în afară, şi le vor introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. Totuşi, îndoirea greşită a buletinului nu atrage nulitatea acestuia.

La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greşit ştampila cu menţiunea "VOTAT", dar nu a introdus buletinul în urnă, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îi poate elibera, numai o singură dată, un nou buletin, reţinând şi anulând buletinul de vot iniţial şi făcând menţiunea corespunzătoare în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.

Legea privind alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului stabileşte că preşedintele poate lua măsuri ca staţionarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.

Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Însoţitorul nu poate fi din rândul observatorilor sau membrilor biroului electoral al secţiei de votare.

Legea menţionează că participarea cetăţenilor la alegeri se face pe baza liberului consimţământ al acestora. Nimeni nu are dreptul de a exercita presiuni asupra unui alegător pentru a-l determina pe acesta să participe sau să nu participe la alegeri.

Cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, îşi vor exercita dreptul de vot la una dintre secţiile de votare din ţara în care îşi au domiciliul sau reşedinţa. Cei cu domiciliul sau reşedinţa într-un stat în care nu există misiuni diplomatice sau oficii consulare ale României şi unde nu este posibilă organizarea unei secţii de votare îşi pot exercita dreptul la vot în oricare dintre secţiile de votare organizate în statele care fac parte din acelaşi colegiu uninominal.

Personalul misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare votează la secţia de votare constituită pe lângă misiunea diplomatică sau oficiul consular la care îşi desfăşoară activitatea. Acesta va fi înscris în lista electorală suplimentară şi va putea vota pe baza paşaportului diplomatic sau a paşaportului de serviciu.

Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, precum şi persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii votează la secţia la care îşi desfăşoară activitatea, după înscrierea lor în lista electorală suplimentară, dacă este cazul, doar dacă domiciliază pe raza acelui colegiu uninominal în care se află secţia de votare respectivă şi sunt arondaţi, conform domiciliului, în altă secţie de votare a aceluiaşi colegiu uninominal.

Potrivit legii electorale, candidaţii pot vota la oricare dintre secţiile de votare din cadrul colegiului uninominal în care candidează.

Peste 50 de mii de reprezentanţi ai forţelor de ordine sunt mobilizaţi pentru paza secţiilor de votare, a BEC şi a birourilor electorale judeţene, precum şi pentru paza buletinelor de vot şi a celorlalte materiale necesare procesului de vot.