Orban, despre prelungirea stării de alertă şi restructurarea administrativă: „Vedem până pe 15”/„Anumiţi angajaţi nu îşi vor mai avea rostul în aparatul de stat”

Premierul României a făcut o serie de declaraţii, sâmbătă, despre starea actuală a măsurilor de prevenţie care se impun în lupta cu COVID-19 şi ce are în plan guvernul în perioada următoare.

udovic Orban a precizat că pacienţii cu COVID-19 pot fi externaţi. „Da, e adevarat. Şi nu mai putem aplica măsura izolării la domiciliu. Curtea Constituţională Română (CCR) a decis că o persoană infectată cu COVID-19 poate circula fără restricţii, lipsind autorităţile de capacitatea de a limita efectele pandemiei. CCR s-a luat de faptul ca nu era specificat într-un ordin de ministru”, a declarat prim-ministrul. 

• Reporter: Deci şi dacă în Legea 55 măsurile ar fi fost detaliate, Curtea Constituţională tot ar fi declarat măsurile neconstituţionale.

Crin Antonescu: Vreau să fiu un „preşedinte cetăţean”

Ministrul Apărării s-a întâlnit cu șeful NATO. Tîlvăr a evidențiat nevoia de a crește capacitatea de producție a industriei de profil din Europa

Orban: Între starea de urgenţă şi starea de alertă, CCR a anulat toate amenzile date.

• Reporter: Ministerul Sănătăţii spunea că lucraţi la o lege.

Orban: Da, imediat dupa decizia CCR am început să elaboram un proiect de lege, şi când e gata, îl adoptăm în şedinţe de guvern, luni, cel târziu marţi, dupa părerea mea. Deocamdată nu e publicată în Monitorul oficial decizia CCR. Recomandarea mea pentru cetăţeni este să respecte măsurile de protecţie. Dorinţa mea e să nu ţină cont de decizia CCR, ci de regulile normale şi fireşti într-o astfel de situaţie.

Necesitatea măsurilor de prevenţie anti-COVID-19

• Dacă un pacient infectat cu COVID-19 cere să fie trimis acasă?

Orban: Din momentul publicării în Monitorul Oficial, spitalul e obligat să îl externeze şi să îl trimită acasă. 

• Credeţi că populaţia României mai crede în povestea cu coronavirusul?

Orban: Cu siguranţă. E adevărat, sunt oameni care nu respectă regulile.

•  Nu credeţi că oamenii au obosit de atâtea luni de restricţii?

Orban: Cu siguranţă, dar situaţia a fost necesară. Virusul continuă să se răspândească, deci pericolul nu a dispărut, pentru că fiecare dintre noi poate fi expus la virus, şi respectarea regulilor e necesară în continuare. 

• Atunci erau restricţii, acum e oarecum relaxare. Ce s-a schimbat în aceste două luni de zile, de la restricţii la relaxări?

Orban: De la trecerea din starea de urgenţă la alertă am implementat un plan de acţiuni. Restricţiile acelea puneau în pericol şansa la o viaţă normală în multe feluri. Relaxările au fost graduale şi în urma măsurilor de relaxare a crescut numărul de cazuri (de infectare n.red.). Creşterea ne face să fim vigilenţi, dar este rezultatul măsurilor de relaxare, pentru că au crescut interacţiunile dintre oameni. Am fost ameninţati timp de două săptămâni de liderii politici care conduc majoritatea parlamentară, că nu votează starea de alertă, că virusul nu există. Oamenii au fost îndemnaţi să nu respecte regulile şi să acţioneze ca şi cum virusul nu ar exista, ceea ce a dus la consecinţe previzibile.

• Care măsura de relaxare a fost cea mai riscantă? Deschiderea teraselor?

Orban: Nu cred, 85% din terase respectă regulile. Problema ar fi în cluburi, noaptea, mai exact terasele care au şi activitate tip club, şi oamenii nu mai prea ţin cont de reguli. 

• V-aţi întalnit cu instituţiile care trebuie să ţină ordinea. Nu există vreo modalitate de a controla?

Orban: Sigur că e, s-a întâmplat inclusiv să întrerupem activitatea unor agenţi economici de acest gen. Vom „ataca” zonele unde aflăm că există cele mai serioase reguli de protectie sanitară, formăm echipe mixte, de exemplu pe mijloacele de transport public. La localuri pot fi efectuate controale de poliţie, ANSVSA, ANPC.

Starea de alertă: între prelungire şi ridicarea măsurii

• Veţi prelungi starea de alertă?

Orban: Dacă ar trebui să aleg azi pentru mâine, în mod clar aş decide prelungirea stării de alertă. Vedem până pe 15, fac din nou apel la oameni să nu asculte pe cei care îi instigă să nu respecte regulile de protecţie împotriva COVID-19. 

• În spitalele de primă linie, în multe cazuri, situaţia e aproape de limită.

Orban: În Bucureşti, Argeş, Braşov, Prahova, da, există multe cazuri. În Argeş, Mioveni, anesteziştii din secţiile de terapie intensivă nu au mai vrut să îşi prelungească detăşările. În starea actualăm, detaşarea se face cu acordul celui detaşat şi a şefului său. Există situaţii în centrul de comanda, unde unii încearcă să îi convingă să se detaşeze. Există situaţii în care unii acceptă detaşarea, dar şefii lor nu sunt lăsaţi. 

• Au fost zone în lupta purtată de stat împotriva COVID-19, care nu au functionat, de exemplu cazul Unifarm. Aţi avut vreodată suspiciuni legate de corupţie?

Orban: Nu am avut aşa ceva. Am derulat licitaţii la nivel guvernamental, la nivelul ministerului Sănătăţii, altele cu ministerul Educaţiei. Am avut şi o licitaţie pentru fraţii noştri de peste Prut. Persoanele vulnerabile nu au beneficiat la un moment dat de măşti, aşa că urmeaza o investigaţie.

În ceea ce priveşte activitatea Unifarm, guvernul poate să controleze managementul şi procedurile de achiziţie pe care le are. E o companie de stat care e prezentă de multă vreme pe piaţa romanească. Dacă nu făcea achiziţii, riscam să blocăm capacitatea de testare. Au fost şi alte achizitii prin Unifarm, de exemplu spitale mobile pentru creşterea capacităţii de tratare. Am văzut acuzaţiile şi nu tolerez oameni care săvârşesc acte de corupţie. (…)

În aprilie a fost o criza majoră de materiale. În perioada asta am colaborat pentru a nu lăsa medicii şi alţi oameni care au luptat cu COVID-ul să rămână fără echipamentele necesare. Inclusiv eu am fost acuzat că aş fi intervenit pentru o companie turcească. Nu am fost doar eu. Şi ministrul Sănătăţii a intervenit, pentru că era necesar. A fost o intervenţie diplomatică pentru a debloca nişte cantităţi pentru mai multe firme din România. 

• România are stocurile necesare pentru un posibil val doi de COVID-19?

Orban: Situaţia s-a schimbat radical. Când a început criza, în România nu se producea mai nimic, măşti, combinezoane. S-au dat autorizări, avize, certificări pentru cei care voiau să producă aşa ceva. În acest sens au fost certificate peste 26 de firme care produc aşa ceva în Romania. Peste 60 (firme n.red.) produc combinezoane, peste 160 produc virucide. Trebuie să găsim o posibilitate pentru ca toţi producătorii din România sa aibă parte de piaţă de desfacere pentru ce produc.

• Suntem in valul întâi sau doi?

Orban: Nu s-a terminat valul întâi.

• Credeţi că valul doi vine în toamnă?

Orban: În acest moment nu se cunoaşte suficient ca să facem predicţii bune. Noi am reuşit să aplatizam curba, în condiţiile în care peste 4 milioane de români lucrau în străinătate, în Germania, Italia. Din aceste ţări au venit circa 1,7 milioane de persoane. Riscul a fost foarte mare, comparativ cu transmiterea comunitară. Noi am luat măsuri care au împiedicat o răspândire explozivă a bolii, ceea ce ar fi dus la depăşirea clara a capacităţii României de a trata pacienţii infectaţi cu aşa ceva. Şi nu, nu putem controla toate terasele şi magazinele din România. În mare măsură, respectarea regulilor depinde de patroni, conducatori de instituţii, şi din acest motiv recomand responsabilitate. În unele companii sunt reguli bine gândite şi bine aplicate, şi acolo nu am avut nici un caz. Noi nu am închis industria, şantierele, şi în acest companii aproape că nu au fost cazuri de COVID-19 datorită măsurilor luate.

Ce se întâmplă în Economie

Orban: Mai e nevoie de bani pentru Comunicaţii, Educaţie. Fără aceste investiţii, România nu îşi poate valorifica potenţialul de dezvoltare. (…) Avem multe granturi pentru IMM-uri, pentru investiţii sau pentru capital de lucru. Sunt acum peste 10.000 de companii pentru care s-au aprobat credite, în valoare totală de peste 10 miliarde de euro. Solicitările de credit sunt procesate cu viteză mare. Măsurile au fost accesate digital, cu procesare minimă.

Restructurarea administrativă

• Digitalizarea înseamnă o restructurare a aparatului administrativ. Este sănătos să vă gândiţi la restructurarea aparatului bugetar într-o perioada de criză?

Orban: Restructurarea vine de la sine. Daca se permite interacţiunea directă a beneficiarilor, sigur că anumiţi angajaţi nu îşi vor mai avea rostul în aparatul de stat.

• Aveţi idee cam câţi oameni vor pleca din sistemul administrativ?

Orban: La nivelul administraţiei centrale, în ultimii şapte ani, nu a existat aproape niciun fel de mişcare în directia digitalizîrii. Am primit bani pentru digitalizarea ANAF, dar acest lucru pur şi simplu nu s-a întâmplat. Companiile au fost obligate să îşi ia case de marcat digitale, dar ANAF nu a luat softul pentru a primi informaţiile. În multe cazuri nu s-a făcut nici măcar mentenanţa sistemelor.