Arafat îi răspunde lui Băsescu: DSU nu a avut cereri de găsire a unui loc ATI în Timişoara

„Ca urmare a atacurilor fostului preşedinte al României, Traian Băsescu la adresa secretarului de stat, şeful DSU, dr. Raed Arafat şi a instituţiilor cu rol în gestionarea situaţiilor de urgenţă, aflate în coordonare, pentru corecta informare a opiniei publice, facem următoarele precizări: Fostul preşedinte al României, domnul Traian Băsescu, începe seria atacurilor, dezinformând populaţia prin prezentarea unui Fake News, legat de cazul Timişoara, respectiv incapacitatea Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă de a muta pacienţii, în vederea continuării îngrijirilor medicale care se impuneau acestora. Precizăm opiniei publice dar şi fostului preşedinte că la nivelul Centrului Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei (CNCCI) NU s-a solicitat ajutorul în vederea găsirii unui/unor locuri la ATI, în aria Timişoarei şi nici NU existat o informare în acest sens”, transmiste DSU.

Conform informării DSU, transferul între două unităţi sanitare se poate realiza şi fără implicarea CNCCI sau DSU, situaţie întâmplată la nivelul Timişoarei, unde responsabilitatea trebuia concentrată pe comunicarea celor două spitale, iar mai apoi sesizarea ISU Timiş şi Serviciul de Ambulanţă Timiş, în vederea preluării şi transportării pacienţilor de la o unitate sanitară la alta.

„Totodată, pe această cale dorim să reamintim atât opiniei publice cât şi domnului Traian Băsescu, fost preşedinte al României de repercusiunile pe care le-a avut decizia de tăiere a salariilor din perioada 2010-2011, în sectorul medical, deşi ministrul sănătăţii de atunci şi subsecretarul de stat au avertizat in mod repetat că această decizie ar putea prefigura un exod al medicilor specialişti, rezidenţi de ATI, urgenţă, radiologie, etc., situaţie care s-a şi întâmplat, asistând la o lipsă masivă de personal medical de specialitate, cu care azi, în 2020, ne confruntăm”, adaugă DSU.

În răspunsul DSU apar şi informaţii legate de cazurile Apuseni, Siutghiol şi Colectiv.

„Date fiind încercările permanente de discreditare a acţiunilor întreprinse de şeful DSU în gestionarea situaţiilor de urgenţă, precum, cazul Apuseni, Siutghiol, Colectiv, considerăm imperios necesar în a explica încă o dată opiniei publice dar şi celor care de-a lungul timpului au insistat/ insistă în a dezinforma cetăţenii, următoarele:

Cazul Apuseni - 2014

În anul 2014, la momentul tragicului accident aviatic amintim faptul că Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă nu exista, iar dr. Raed Arafat îndeplinea funcţia de subsecretar de stat, în cadrul Ministerului Sănătăţii, neavând competenţa în rezolvarea problemelor de localizare sau de derulare a acţiunilor de Căutare-Salvare în munţi. Mai mult de atât, la acel moment, dr. Raed Arafat, nu era în ţară. În decursul anilor, chiar şi astăzi, o parte a presei dar şi alte persoane publice au continuat seriile de dezinformări, chiar dacă în urma deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin sentinţa definitivă a demonstrat faptul că dr. Raed Arafat, NU este vinovat.

Ca urmare a tragicului eveniment, astăzi, prin Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă şi a consolidării permanente a sistemului integrat de urgenţă, instituţiile cu rol în gestionarea situaţiilor de urgenţă, aflate în coordonare, au fost pregătite în ultimii ani în acest scop al salvării cetăţenilor, dovada fiind sutele de exerciţii, intervenţii, unde cu sprijinul comun al IGSU, Inspectoratului General de Aviaţie, Salvamont au reuşit să salveze oameni aflaţi în situaţii extrem de delicate, în misiuni dintre care cele mai complexe.

Cazul Siutghiol - 2015

În anul 2015, Raed Arafat, în urma tragicului eveniment din Constanţa, conform celor relatate de o parte a presei dar şi a anumitor persoane publice, a fost “vinovat” de faptul că sistemul de urgenţă condus de şeful DSU nu a reuşit să salveze victimele din Lacul Siutghiol. De această dată, procurorii clasează dosarul după cinci ani concluzionând că eventualii vinovaţi nu se mai află în viaţă. Însă în continuare, chiar la momentul anunţării sentinţei, au continuat acuzaţiile şi denigrările, lucru care se întâmplă şi astăzi.

Cazul Colectiv - 2015

În anul 2015, după tragicul incendiu de la clubul Colectiv, atât şeful DSU cât şi IGSU sunt responsabili de “modul haotic de intervenţie”.
În acest sens au fost date mai multe precizări inclusiv realizarea unor interviuri cu specialişti care au explicat intervenţia din seara de 30 octombrie 2015, precum Kobi Peleg, profesor în managementul dezastrelor la Universitatea din Tel Aviv şi director al Centrului Naţional de Traumă şi Medicina Dezastrelor din Israel, Henry Jullien, medic, general în rezervă, specialist ATI, Preşedintele Societăţii Franceze de Medicină pentru Dezastre, dar şi Ian Cameron, jurnalist, producător, editor de ştiri cu experienţă de peste 35 de ani la BBC, expert în comunicarea de risc şi mass-media în cadrul NATO”, se arată în reacţia DSU.

Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă mai transmite că se delimitează de factorul politic.

Fostul preşedinte Traian Băsescu a lansat, miercuri, un atac la adresa şefului DSU, Raed Arafat, spunând că în situaţie de criză, ISU are nevoie de un cap limpede.

„În criza Covid-19, ISU gestionează locurile disponibile la ATI şi mijloacele de transport destinate bolnavilor aflaţi în situaţie critică. Cât timp au fost 200 de bolnavi pe cele circa 1100 de locuri de la ATI nu au fost probleme. Când s-a ajuns la 1000 de bolnavi pe circa 1100 de locuri, ISU a ajuns la <performanţa> de a nu îi transfera în timp util pe cei şase bolnavi de la Timişoara, pe locurile disponibile din alte spitale, ceea ce a dus pur şi simplu la uciderea a şase oameni din spitalul bramburitului doctor Mustea”, spunea Băsescu.

Fostul preşedinte afirma că s-a ajuns la un moment de criză pentru care era necesar un cap limpede care să dirijeze misiunea de salvare a celor şase bolnavi. Băsescu a amintit de „misiunile eşuate ale DSU”.

„La fel s-a întâmplat în Apuseni, cu ocazia prăbuşirii avionului pilotat de Iovan, care trebuia să asigure un transport pentru un transplant de inimă. La fel s-a întâmplat la Colectiv, unde lipsa unui cap limpede a îndepărtat salvările private şi a accentuat harababura organizatorică. La fel s-a îmtâmplat la accidentul cu elicopterul prăbuşit pe lacul Siutghiol din Mamaia”, spune Băsescu, apoi trage o concluzie: „Arafat este foarte bun pentru achiziţii de salvări vopsite în roşu sau pentru funcţia de purtător de cuvânt şi de imagine tv. (...) Pentru mine, om care am trecut prin multe momente limită, este uşor să înţeleg că Arafat nu poate reacţiona eficient în momente de criză”, scria Traian Băsescu pe Facebook.

Fostul preşedinte, în prezent europarlamentar, atrăgea atenţia guvernanţilor să lase ţara „pe mâna lui Arafat”.

„Guvernanţilor, vă rog, gândiţi-vă că mâine putem avea un cutremur devastator. Nu lăsaţi ţara şi viaţa oamenilor pe mâna lui Arafat. Nu poate acţiona exact şi eficient în condiţii de presiune, de criză, nu poate coordona lucid în situaţii de criză. Dacă ţineţi să-l faceţi ceva, faceţi-l ministrul culturii, ministrul lucrărilor publice, director de investiţii la ISU, director de imagine sau purtător de cuvânt, dar nu gestionar al situaţiilor de urgenţă. Nu-ţi vreau răul doctore”, mai scria Băsescu.