Argumente pentru creşterea salariului minim brut pe ţară. Ce spune fostul ministrul al Muncii

„Argumente pentru creşterea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată

- Numeroşi lucrători cu nomă întreagă câştigă venituri sub nivelul minim de subzistenţă sau nivelul minim de trai decent calculat la nivelul gospodăriilor de salariaţi. România are a doua cea mai ridicată rată de sărăcie în rândul lucrătorilor cu normă întreagă (full time) din UE (11,3% din total). Situatia este şi mai gravă în ceea ce priveşte rata de sărăcie în rândul lucrătorilor cu timp parţial de lucru (part time), unde Romănia, cu 63%, are de 4 ori mai mult decât media UE28.

- Creşterea salariului minim are un impact pozitiv asupra creşterii economice. Astfel, creşterea salariului minim cu 9,5% (de la 1.900 de lei la 2.080 de lei) în condiţiile diferenţierii acestuia pe studii superioare şi vechime în muncă a avut/are un impact pozitiv asupra PIB în anul 2019 (0,8 puncte procentuale). Analog s-a întâmplat în anul 2018 (circa 0,15 puncte procentuale).

- Conform teoriei salariilor de eficienţă, majorarea salariului minim va genera câştiguri suplimentare de productivitate, mai ales în rândul lucrătorilor slab calificaţi. În perioada 2010-2018, conform datelor Eurostat, rata de creştere a productivităţii reale a muncii (pe persoană ocupată) a fost de 36,3% în România, iar rata de creştere a productivităţii reale a muncii (pe oră) a fost de 40,3%. Creşterea productivităţii reale orare a muncii din România în ultimii 8 ani a fost cea mai mare din UE şi dintre ţările OECD.

- Creşterea salariului minim generează creşterea de locuri de muncă în sectorul formal al economiei, reduce înclinaţia anumitor categorii de angajaţi de a părăsi sectorul formal şi creşte participarea la programe de formare profesională organizate de companii. Creşterea salariului minim a favorizat majorarea numărului de salariaţi (cu timp normal de muncă). Astfel, faţă de anul 2013 numărul salariaţilor s-a majorat cu peste 600.000, în ciuda unui salariu minim mai mult decât dublu.

- Creşterea salariului minim are un impact pozitiv asupra potenţialului de creştere a economiei pe termen lung. Majorarea salariului minim stimulează şi cererea agregată şi implicit creşterea economică.

- Majorarea salariului minim are un impact pozitiv asupra ocupării tinerilor pe piaţa muncii. Din analize econometrice (date trimestriale, 2000 T1-2018 T1) rezultă că majorarea salariului minim cu 1% a determinat o creştere a ratei ocupării tinerilor cu aproximativ 2%, ca urmare a creşterii stimulentelor de integrare pe piaţa muncii. De altfel, în august 2019 s-a înregistrat un nivel minim al numărului de şomeri din răndul tinerilor - 39.000. Rata şomajului a scăzut la un nivel record în ultimii 30 de ani.

- Creşterea salariului minim are un impact nesemnificativ asupra inflaţiei iar aceasta se manifestă după aproximativ un an de zile. Din analize econometrice, interpretând rezultatul obţinut în sens restrictiv, creşterea salariului minim conduce la creşterea salariului net, iar o variaţie de 1% a salariului net ar putea influenţa rata inflaţiei cu 0,05%, cu un lag de circa 1 trimestru, fără a ţine seama de alţi factori, inclusiv ciclici/naturali.

- Creşterea salariului minim este necesară ţinând cont de lipsa acută de forţă de muncă cu care ne confruntăm. De altfel, creşterea salariului minim este una naturală şi nu una discreţionară, ca urmare a dificultăţilor întâmpinate de companii în găsirea de forţă de muncă.

- Implementarea unui salariu minim adecvat este necesară pentru a reduce inechitatea distribuirii venitului naţional între muncă şi capital. Dacă în ţările dezvoltate observăm o pondere echilibrată alocată compensării salariaţilor şi capitalului, în România - cu creşteri cu tot - doar 40% din PIB este alocat pentru remunerarea salariaţilor. Mai mult, intervenţia publică pentru creşterea mai accentuată a salariului minim în Romănia în ultimii ani apare şi din nevoia de a corecta un dezechilibru asociat crizei - cei care au suferit mare parte din povara crizei au fost angajaţii (remunerarea salariaţilor în PIB a scăzut de la 36,3% în 2008 la 32,3% în 2015, conform Eurostat).

- Este necesar ca beneficiile creşterii economice să se împartă echitabil iar liftul social să funcţioneze.- Analiza comparativă a nivelului salariului minim pe economie în euro arată că România are - încă - al treilea cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană.

- Carta Socială Europeană prevede nevoia existenţei unei remuneraţii corecte pentru un nivel de trai minim decent pentru lucrători şi familiile lor, considerănd că un nivel mediu al salariului minim net la cel puţin 60% din salariul mediu net ar asigura acest deziderat.

- Fondul Monetar Internaţional concluzionează că în situaţia ţărilor din Centrul şi Estul Europei, la un raport 50% salariu minim/ salariu mediu nu există efecte negative asupra ocupării şi competitivităţii. (la august 2019 aveam un câştig salarial mediu brut de 4.981de lei iar salariul minim brut este de 2.080 de lei - ceea ce înseamnă 42%).

- Recomandări de ţară CE 2015 - 50% raport salariu minim/salariu mediu.

Tendinţe în materie de politică a salariului minim: Spania +22% în 2019 şi îşi propune încă 25% până în 2023. Polonia spune exact ce spunem şi noi PSD în Programul de guvernare - să pună stop capitolului în care să fie ţara salariilor mici şi forţei de muncă ieftină. 511 € în 2019 - 924 € în 2023. Mulţumesc frumos pentru răbdare şi atenţie!”, a scris Marius Budăi, marţi pe Facebook.

Premierul Ludovic Orban a declarat că pentru a stabili salariul minim România trebuie să ţină cont de o formulă de calcul stabilită de UE în 2015, bazată pe indicatori obiectivi. Orban a spus că în ceea ce priveşte ultimele creşteri ale salariului minim, "drumul spre iad este pavat cu bune intenţii".