ARMATA OBLIGATORIE în România? Care sunt propunerile unui proiect de lege după ce mai multe ţări europene iau în considerare reintroducerea serviciului militar obligatoriu de teama Rusiei

  • Suedia, Germania, Letonia, Polonia vor să reintroducă armata obligatorie de teama ameninţării ruse
  • Toate instituţiile din apărarea şi securitatea naţională vor elabora planuri anuale de recrutare-încorporare pentru serviciul militar obligatoriu. Măsura este prevăzută de un proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare.
  • La încheierea activităţii, cetăţenii români care au avut calitatea de poliţist sau poliţist de penitenciar, vor fi incluşi în categoria de rezervişti
  • Studenţii din instituţiile civile de învăţământ superior, şcolarizaţi pentru nevoile instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, îndeplinesc serviciul militar activ.
  • Se introduce conceptul de militar voluntar în termen în structurile aparţinând Ministerului Apărării Naţionale.
  • Într-un sondaj realizat de Avangarde, 31% dintre români ar lupta în caz de război, 18% ar fugi din ţară.
Urmărește
46960 afișări
Imaginea articolului ARMATA OBLIGATORIE în România? Care sunt propunerile unui proiect de lege după ce mai multe ţări europene iau în considerare reintroducerea serviciului militar obligatoriu de teama Rusiei

Armata României, Facebook

Se fac planuri pentru serviciul militar obligatoriu în România?

Potrivit ziarului Libertatea, într-un sondaj realizat de Avangarde la solicitarea G4Media31% dintre români ar lupta în caz de război, 18% ar fugi din ţară. 

Românii nu se grăbesc să fie rezervişti voluntari în Armată Română.

Într-o etapă demarată în data de 16 mai 2022, au fost disponibile 871 de locuri pentru toate categoriile de personal (ofiţeri, maiştri militari, subofiţeri, gradaţi şi soldaţi). Au fost depuse doar 482 de dosare! 

Dar într-un articol publicat pe 1 februarie 2023 de  Umbrela Strategică, toate instituţiile din apărarea şi securitatea naţională vor elabora planuri anuale de recrutare-încorporare pentru serviciul militar obligatoriu. 

Măsura este prevăzută de un proiect de Lege  pentru modificarea şi completarea Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare.

Iniţiatorul proiectului este Ministerul Apărării Naţionale pentu prima sesiune parlamentară din 2023. 

Memorandumul pentu programul legislativ a fost aprobat în şedinţa de guvern din 31 ianuarie. 

Potrivit publicaţiei Umbrela Strategică, propunerile proiectului de lege sunt următoarele:

  • Se reglementează formele în care cetăţenii români îşi exercită dreptul şi obligaţia de a apăra ţara.
  • Va fi elaborat Planul anual de recrutare – încorporare în vederea îndeplinirii serviciului militar obligatoriu în calitate de militar în termen, pentru toate instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale.
  • Studenţii din instituţiile civile de învăţământ superior, şcolarizaţi pentru nevoile instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, îndeplinesc serviciul militar activ.
  • Se introduce conceptul de militar voluntar în termen în structurile aparţinând Ministerului Apărării Naţionale.
  • Pe timpul stării de urgenţă şi a stării de asediu, forţele destinate apărării se completează cu resurse umane conform organizării la război.
  • Se creează cadrul legal pentru recunoaşterea executării serviciului militar de către cetăţenii care au îndeplinit această formă de pregătire în armatele altor state.
  • La încheierea activităţii, cetăţenii români care au avut calitatea de poliţist sau poliţist de penitenciar, vor fi incluşi în categoria de rezervişti, potrivit organizării la război a structurilor din cadrul Poliţiei Române şi Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

În România, serviciul militar obligatoriu a fost suspendat prin Legea 395 din 16 decembrie 2005, iar de la 1 ianuarie 2007  s-a trecut la serviciul militar pe bază de voluntariat. 

Dar executarea serviciului militar obligatoriu, după legislaţia actuală, este efectuată numai pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum şi pe timpul stării de asediu.

SuediaGermaniaLetoniaPolonia reintroduc armata obligatorie 

Motivul pentru care se reintroduce armata obligatorie este ameninţarea rusă şi penuria de personal militar.

Până la 200.000 de oameni pot fi chemaţi pentru exerciţii militare în Polonia în 2023. Cu toate acestea, un înalt oficial militar a explicat că doar un număr „minim” va fi de fapt convocat. Exerciţiile pot dura până la 90 de zile, iar neprezentarea se pedepseşte cu închisoare sau amendă. În acea perioadă, rezerviştii primesc un salariu al armatei, care în multe cazuri ar fi un salariu de soldat de 117,13 zloţi (aproximativ 25 de euro) pe zi. 

Guvernul suedez vrea să introducă un „proiect de protecţie civilă”, a anunţat de premierul Ulf Kristersson împreună cu miniştrii apărării, Pål Jonson, şi Apărării Civile Carl-Oskar Bohlin.

În 2018, Suedia a reintrodus serviciul militar pentru 4.000 de persoane pe an, iar acum, pe lângă creşterea numărului de tineri înrolaţi în serviciul militar, vrea să introducă şi opţiunea de a face serviciul civil.

La aproape un an de la începutul războiului din Ucraina, armata germană încă nu are echipament militar şi personal calificat. O dezbatere a izbucnit din nou dacă recrutarea generală ar putea ajuta la rezolvarea problemelor.

O discuţie familiară a început în Germania, la aproape un an după ce Rusia şi-a început războiul cu Ucraina : Ar trebui reintrodus serviciul militar obligatoriu? Unele ţări, de exemplu Letonia, l-au reintrodus recent, iar ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a alimentat dezbaterea când a spus la începutul acestei săptămâni: „A fost o greşeală să suspendăm serviciul militar obligatoriu”.

În Letonia, ministerul Apărării a anunţat începutul lucrărilor privind introducerea treptată a Serviciului de Stat de Apărare în Letonia.

În cinci ani, Letonia va crea un serviciu de recrutare şi toţi cetăţenii de sex masculin ai Letoniei cu vârsta cuprinsă între 18 şi 27 de ani vor trebui să aleagă unul dintre cele patru tipuri de serviciu militar: Serviciul de Stat de Apărare, Garda Naţională, Curs universitar de comandant de secţie sau servicii alternative la Ministerul Interior.  Femeile din această grupă de vârstă vor primi aceleaşi oportunităţi pe bază de voluntariat.

De la începutul anului 2015, serviciul militar a fost reintrodus în Lituania. În prezent, toţi bărbaţii lituanieni cu vârsta cuprinsă între 19 şi 26 de ani trebuie să efectueze serviciul militar obligatoriu în Forţele Armate Lituaniene pentru o perioadă de 9 luni.  

În Bulgaria, din cauza crizei politice, nu au fost luate decizii, dar în 2019, 72% dintre participanţii la un sondaj au răspuns că serviciul militar obligatoriu ar trebui să fie reintrodus. 

 

Într-un scenariu ipotetic, reintroducerea serviciului militar obligatoriu în România ar putea dura mult timp 

Armata nu are tehnică, cazărmi şi subofiţeri şi ofiţeri instructori cu care să fie instruiţi 200.000 de noi recruţi, transmite Monitorul Apărării şi Securităţii

Publicaţia consideră că România ar trebui să se axeze mai degrabă pe achiziţionarea de roboţi militari, drone, aeronave, artilerie de rază lungă şi calificarea unui număr restrâns de militari pricepuţi care să le utilizeze.

Până la urmă, epoca brigăzilor mecanizate şi a infanteriei s-a terminat, ba chiar România ar risca să repete greşeala Rusiei în Ucraina dacă ar reintroduce serviciul militar obligatoriu după model comunist, adică să luăm tinerii cu arcanul şi să-i trimitem la oaste. 

Statele învecinate care îşi înrolează tinerii vrea să-i specializeze pentru a deveni piloţi de avioane, artilerişti, tanchişti, operatori pentru drone şi rachete, chiar hackeri în sistemul cibernetic pentru apărare, nu ca să devină carne de tun. 

Letonia înrolează toţi cetăţenii apţi de sex masculin ai Letoniei cu vârsta cuprinsă între 18 şi 27 de ani, dar le pune la dispoziţie patru tipuri de serviciu militar: Serviciul de Stat de Apărare, Garda Naţională, Curs universitar de comandant de secţie sau servicii alternative la Ministerul Interior.

Putin a luat o decizie absurdă de a trimite la moarte sigură sute de mii de soldaţi neinstruiţi şi slab echipaţi, mizând pe nostalgie şi metodele tradiţionale ale lui Stalin în cel de-al Doilea Război Mondial, crezând că şi în acest conflict, cantitatea va bate calitatea.  

Pe când Zelenski cere statelor NATO armament modern, ştiind că regulile războiului s-au schimbat. 

 

Războiul dintre NATO şi Rusia pare inevitabil, avertizează secretarul general ONU

Secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, a avertizat luni asupra riscului extinderii războiului izbucnit prin invazia militară rusă în Ucraina, în condiţiile în care nu au loc negocieri.

"Mă tem că lumea s-ar putea îndrepta dormind ca un somnambul spre un război mai extins, dar, în realitate, mă tem să nu facă acest lucru cu ochii larg deschişi", a declarat Antonio Guterres, potrivit cotidianului Le Monde, într-o şedinţă a Adunării Generale ONU.

Mai avem 90 de secunde până la miezul nopţii potrivit Ceasului Apocalipsei, ceea ce înseamnă 90 de secunde până la catastrofă globală totală, avertizează secretarul ONU. Acesta este cel mai apropiat ceas de cea mai întunecată oră a omenirii, mai aproape decât chiar în timpul apogeului Războiului Rece. Ceasul Apocalipsei este un ceas cu alarmă global.Trebuie să ne deşteptăm şi să ne apucăm de treabă, mai spune Antonio Guterres. 

Decizia NATO de a livra armament mai distructiv şi tancuri către Ucraina îi determină pe oficialii ruşi de la Kremlin să vină cu ameninţări voalate privind extinderea conflictului şi chiar recurgerea la arme nucleare. 

"Acest lucru este extrem de periculos, va însemna escaladarea conflictului la un nivel complet nou, ceea ce, desigur, nu va fi de bun augur din punctul de vedere al securităţii globale şi paneuropene", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, reporterilor.

Secretarul NATO, Jens Stoltenberg, transmitea la sfârşitul anului trecut: "Nu trebuie să subestimăm Rusia. Vedem că au mobilizat forţe suplimentare, că sunt pregătiţi să sufere pierderi, că încearcă să aibă acces la mai mult armament şi muniţie. Trebuie să înţelegem că Putin este pregătit să lanseze noi ofensive".  El mai adaugă că Occidentul ar trebui să se aştepte la un război lung între Ucraina şi Rusia. 

"Vladimir Putin va declanşa o nouă ofensivă în Ucraina, cu 300.000 de militari ruşi, în februarie sau martie", transmite ministrul Apărării al Ucrainei. 

 

Republica Moldova ar putea fi invadată de Rusia? 

Republica Moldova s-ar afla sub pericolul de a fi invadată de Rusia în prima parte a anului 2023. 

„Întrebarea nu este dacă Federaţia Rusă va face o nouă ofensivă spre teritoriul Republicii Moldova, dar când se va întâmpla acest lucru: fie la începutul anului, ianuarie, februarie, fie mai târziu, martie, aprilie. Dar, din informaţia pe care o deţinem noi, Federaţia Rusă intenţionează să meargă mai departe. Având scopul de a crea o joncţiune cu regiunea transnistreană, care este teritoriul Republicii Moldova, şi atunci cu o claritate putem spune că da, ei au intenţia să ajungă aici, să se conecteze. Ce va urma ulterior, intenţiile lor în raport cu Chişinăul, putem discuta, dar asta este un risc real şi foarte înalt", afirma Alexandru Musteaţă, directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate de la Chişinăut pentru TVR Moldova, în decembrie 2022

Vicepreşedintele Comitetului pentru Afaceri Internaţionale din Consiliul Federaţiei Ruse ameninţă Chişinăul cu "repetarea scenariului ucrainean".Senatorul Andrei Klimov a scris pe Telegram că preşedintele Maia Sandu riscă să repete politica sinucigaşă a lui Zelenski, conform deschide.md 

 

Flancul estic al NATO, în prima linie

În octombrie 2022, la vizita sa în România, premierul Mark Rutte al Ţărilor de Jos,  a transmis: "Împreună, stăm umăr la umăr împotriva războiului lui Putin de agresiune. Cu cât încearcă mai mult să ne separe, cu cât devenim mai apropiaţi. Fiecare din voi staţi gata să ne apăraţi în caz de necesitate. Voi, toţi, sunteţi o legătură crucială dintre Marea Baltică şi Marea Neagră. Noi stăm fermi ca prieteni ai Ucrainei şi apărători ai democraţiei şi libertăţii, valori ce nu vor fi niciodată predate". 

Încă de la începutul războiului, SUA şi Franţa au adus întăriri pentru România. Aproximativ 2.000 de soldaţi americani au fost  dislocaţi din Statele Unite în Polonia şi Germania şi aproximativ 1.000 au fost repoziţionaţi din Germania în România din februarie 2022, chiar înainte ca Rusia să bombardeze Ucraina. 

Oficialii francezi oferă garanţii naţiunii de la Marea Neagră pe fondul tensiunilor cu Rusia, iar România este preocupată de asigurarea propriei securităţi în eventualitatea izbucnirii unui conflict. Primul convoi cu tehnică militară franceză a sosit în octombrie 2022. 

Ţara cu cei mai mulţi militari de pe flancul estic al NATO este Polonia, cu 10.500 militari străini şi cu o armată naţională de 120.000 de militari.

România are o armată alcătuită din 76.000 de militari, dar şi 3.300 de militari afliaţi proveniţi din SUA, Germania, Franţa, Italia şi Belgia.

Alte ţări care mai fac parte din flancul estic al NATO şi care găzduiesc trupe aliate sunt Lituania (4,000), Slovacia (2,100), Estonia (2,000), Letonia (1,700), Bulgaria (900) şi Ungaria (800), potrivit Calea Europeană

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici