Atanasiu: Există soluţii şi fără UDMR, Ponta îi va arăta sperietoarea cu partidul lui Tăriceanu

Senatorul Teodor Atanasiu a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX că pretenţiile UDMR privind statutul minorităţilor sunt pretenţii pe care Uniunea le-a avut mereu şi pe care statul nu le poate accepta, deoarece ar putea aduce în dezavantaj populaţia majoritară.

Atanasiu a adăugat că faptul că UDMR condiţionează prezenţa la guvernare pe probleme ce ţin de drepturile minorităţilor nu este o noutate şi de fiecare dată a făcut acest lucru când s-a aflat într-o coaliţie de guvernare.

"Pretenţiile pe care UDMR le are acum sunt pretenţiile pe care le-a avut mereu, este ceea ce cere ea de foarte mulţi ani şi statul român nu o să îi dea niciodată ceea ce îşi doreşte, fiindcă oricum minorităţile în România au mult mai multe drepturi decât în orice altă ţară europeană. Nu putem să aducem populaţia română în dezavantaj faţă de minorităţile naţionale care trăiesc alături de populaţia României. Faptul că cei de la UDMR condiţionează participarea la guvernare nu este o noutate pentru noi, întotdeauna au făcut acest lucru, au făcut această presiune pe partidele româneşti în momentul în care au fost într-o coaliţie la guvernare şi bineînţeles de fiecare dată partea română a găsit o soluţie de a ieşi din încorsetare, spunându-le că oricând se găseşte o soluţie şi fără ei. Eu cred că se va stinge destul de repede această ceartă din Guvern pentru că UDMR va înţelege că se poate găsi o soluţie şi fără ea”, a spus Atanasiu.

Vicepreşedintele PNL a adăugat că întregul conflict este, de fapt, "un joc" în care UDMR joacă, partea română joacă şi "cine joacă mai prost pierde".

El a adăugat că se aşteaptă ca cearta din Guvern să se stingă fără ca UDMR să aibă câştig de cauză, deoarece liderii Uniunii vor înţelege că există soluţii pentru o coaliţie de guvernare şi fără ei.

"Există soluţii şi fără UDMR, iar Victor Ponta îi va arăta sperietoarea cu partidul domnului Tăriceanu şi Kelemen Hunor va renunţa la pretenţii", a afirmat Atanasiu.

"Gândul" a relatat sâmbătă că UDMR ia în calcul ieşirea de la guvernare, motivul fiind intervenţia MAE în procesul de la Curtea Europeană de Justiţie.

Conform sursei citate, tensiunile ar fi fost generate de intervenţia MAE în procesul în care UDMR a contestat respingerea de către Comisia Europeană a Iniţiativei Cetăţeneşti Europene (ICE) privind protecţia minorităţilor naţionale - Minority SafePack, iniţiată de Uniune şi susţinută de Uniunea Federală a Naţionalităţilor din Europa (FUEN), al cărei vicepreşedinte este Kelemen Hunor.

Potrivit "Gândul", preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, ar fi avut o discuţie cu premierul Victor Ponta, în care i-ar fi cerut acestuia retragerea intervenţiei transmise de MAE. Potrivit unor surse din coaliţie, citate de "Gândul", şeful guvernului a vorbit cu ministrul de Externe, Titus Corlăţean, care i-ar fi spus că un pas înapoi echivalează cu demisia sa. În aceste condiţii, UDMR ar lua în calcul ieşirea de la guvernare, însă o decizie finală ar urma să fie luată după o ultimă discuţie pe care Kelemen Hunor şi Victor Ponta ar trebui să o aibă săptămâna viitoare.

Ulterior, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat că poziţia exprimată de România prin intermediul MAE referitoare la procedurile juridice în curs la Tribunalul UE privind Iniţiativele cetăţenesti "Minority SafePack" reprezintă "o poziţie consecventă a statului", "o chestiune de stat" şi "nu o problemă sau un orgoliu de ordin personal".

Titus Corlăţean a adăugat că, din această perspectivă, "exprimarea poziţiei statului român nu poate fi supusă nici negocierii, şi nici compromisului politic".

MAE a transmis, sâmbătă, o serie de precizări ale ministrului Titus Corlăţean cu privire la poziţia României referitoare la procedurile juridice în curs la Tribunalul Uniunii Europene pe marginea Iniţiativelor cetăţenesti "Minority SafePack".

"Cele două iniţiative cetăţeneşti privind minorităţile etnice/lingvistice în Uniunea Europeană şi statutul acestora au fost respinse anterior de către Comisia Europeană. Această respingere a ţinut cont de prevederile Tratatului Uniunii Europene cu privire la competenţele naţionale ale statelor membre. Decizia de respingere a celor două Iniţiative cetăţeneşti a fost contestată la Tribunalul Uniunii Europene de către semnatarii lor. Decizia procedurală a statului român de a interveni în aceste cauze la Tribunalul UE vizează prevenirea extinderii pe cale jurisprudenţială a competenţelor UE în domenii care ţin de suveranitatea statelor membre, precum domeniul protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. România susţine poziţia principial corectă a Comisiei Europene, potrivit căreia, în acest domeniu, Uniunea Europeană nu are competenţe atribuite în baza dispoziţiilor tratatelor fundamentale", menţiona Titus Corlăţean, conform comunicatului.

Potrivit ministrului de Externe, România a trimis cerere de intervenţie în ambele cauze, iar într-una dintre ele a participat şi la faza scrisă prin transmiterea observaţiilor.

Tot sâmbătă, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat pentru MEDIAFAX că MAE a greşit amestecând Ungaria în problema iniţiativei cetăţeneşti susţinută de UDMR, în condiţiile în care nu este niciun cetăţean ungar printre iniţiatori. Preşedintele UDMR a criticat demersul MAE legat de iniţiativa cetăţenească a minorităţilor, spunând că este vorba despre o "gândire depăşită" şi a afirmat că a fost pus într-o situaţie "neplăcută", aceea de a fi "ignorat şi umilit", adăugând că miercuri va discuta cu Victor Ponta.

Ministrul Titus Corlăţean a declarat, duminică, referindu-se la declaraţii ale liderilor UDMR privind demersul MAE legat de iniţiativa cetăţenească a minorităţilor, că nu consideră corect să se ceară o derogare de la poziţia constantă a statului român, iar comentariul public a fost "neinspirat".

La rândul său, premierul Victor Ponta a declarat, luni, la postul B1 TV, că a discutat atât cu ministrul de Externe, cât şi cu liderul UDMR despre nemulţumirile Uniunii şi că va încerca să găsească orice soluţie posibilă pentru ca relaţia de cooperare corectă cu UDMR să continue, precizând însă că o problemă de stat nu poate fi negociată.